Palatul a fost construit in secolul al XVII-lea si poarta amprenta traditiei constructive renascentiste, atat la nivel planimetric, cat si la nivelul fatadelor si al decoratiunii. Planul palatului are la baza planul tipic renascentist, constind intr-un patrat cu turnuri circulare la colturi. Acest tip de plan putea beneficia de o curte interioara (ca in cazul edificiilor de la Mediesul Aurit, Gilau sau Iernut) sau putea fi lipsit de ea in cazul edificiilor de dimensiuni mai reduse, cum este castelul de la Cetatea de Balta si palatul Rádak-Pekri din Ozd. De altfel, Cetatea de Balta se afla in apropiere de Ozd, iar intre cele doua cladiri exista numeroase asemanari, ceea ce sugereaza o posibila legatura („inrudire”, fie si numai conceptuala) intre cele doua.

O particularitate intriganta a planului sunt cele doua corpuri rectangulare alipite la doua laturi opuse ale patratului. Cele doua laturi reprezinta fatada principala a palatului (pe unde se face accesul in cladire) si fatada dinspre parc. Pe fatada principala corpul „alipit” este dispus in axul fatadei, rezultand o fatada simetrica, in conformitate cu canoanele estetice ale secolelor XVII-XVIII. Pe fatada dinspre parc insa, corpul „alipit” este dispus asimetric si se „sprijina” de unul dintre turnuri prin trei arce, asezate pe trei niveluri. Un astfel de corp alipit (insa mai amplu) exista si la castelul de la Cetatea de Balta, fiind adaugat intr-o perioada ulterioara constructiei castelului. Acelasi lucru ar putea fi valabil si pentru corpurile alipite de la palatul din Ozd. 

In plus, in imagini de arhiva din perioada regimului comunist, in dreapta corpului „alipit” de pe fatada dinspre parc exista alte doua corpuri, unul circular, avand aceeasi inaltime la cornisa cu restul palatului si parand sa fie decorat cu un ancadrament renascentist de piatra, si unul rectangular, mai scund. Amandoua sunt astazi disparute.

Desi resedinta nobiliara renascentista de plan patrat si turnuri de colt avea, in general, pe langa functiunea de locuire si reprezentare, si un rol defensiv, este improbabil ca edificul de la Ozd sa fi indeplinit vreodata acest rol. Dimensiunile reduse, turnurile apropiate intre ele, golurile ample si numeroase si perioada in care a fost construit edificiul sugereaza ca planimetria cladirii este mai degraba rezultatul traditiei constructive renascentiste, sau al gustului comanditarului, decat rezultatul unei exigente pragmatice.

fatada principala

fatada orientata spre gradina

(Sursa - B.Nagy Margit - Várak, kastélyok, udvarházak, ahogy a régiek látták: XVII–XVIII)

Exteriorul este decorat cu un brau renascentist, de caramida, ce delimiteaza parterul de etaj si care inconjoara intregul palat (volum central, turnuri si corpuri „alipte”). Ancadramentele ferestrelor sunt de asemenea renascentiste, sculptate în piatra. Corpurile „alipite” sunt decorate cu nise de factura baroca si frontoane triunghiulare (ale caror proportii difera de proportiile de aur ale frontonului canonic, clasic, conferind constructiei un aer inedit). La partea superioara, palatul prezinta o cornisa de caramida.

fatada dinspre parc - detaliu

La interior, incaperile inca mai pastreaza o parte din numeroasele decoratiuni murale originale (distruse in cazul celor mai multe resedinte nobiliare), descoperite cu ocazia inlaturarii partiale a straturilor de tencuiala si cercetate in doua etape (1998-1999, 2003). Odata cu indepartarea molozului din subsol s-au descoperit piese de stucatura, decoratiuni din piatra, cahle si piese de ceramica habana (imagini aici).

Anul constructiei si proprietarul initial ne raman necunoscute. In lista monumentelor istorice din 2004, apare sub denumirea de „Castelul Pekri”, perioada ''ante 1705; refacut 1732''. Sunt mentionati doi posibili comanditari, Radák István si Lorincz Pekri, iar studiile istorice recente opteaza pentru primul dintre ei. Cel de-al doilea, Pekri Lorincz, a locuit in mod cert in palat si a fost un general curut ce a participat la rascoala antihabsburgica condusa de Francisc Rakoczi al II-lea, intre 1703 si 1711.

Lorincz Pekri (?-1709)

Kata Szidonia Petroczi (1658/59-17)

Mult mai fascinanta pare insa sotia acestuia, Kata Szidonia Petroczi, una dintre poetele reprezentative ale barocului maghiar. In timpul sederii la Ozd, in numeroasele perioade de absenta ale sotului sau, Kata Petroczi s-a concentrat pe literatura ecleziastica reformata si a compus numeroase poezii marcate de teme precum moartea si suferinta. Un citat gasit pe internet (nu stim cat de reprezentativ pentru opera poetei) suna cam asa:

In 1709, cladirea este incendiata de trupele austriece, iar in 1732 este refacuta. In prima jumatate a secolului XX, palatul intra in posesia baronului Ianos Kodradshein si a sotiei sale, Ilona Teleki. Dupa 1945, castelul trece in proprietatea statului, avand acelasi destin ca numeroase alte resedinte nobiliare. Mobilierul, cartile si obiectele decorative dispar, ansamblul primeste diverse functiuni: adaposteste birourile CAP, apoi devine scoala, camin cultural, locuinta pentru diverse cadre didactice, fara a primi insa reparatii. In cele din urma este abandonat din cauza starii avansate de degradare. Acoperisul se deterioreaza considerabil, iar infiltratiile ameninta structura cladirii.

In 1997, fundatia crestina Bonus Pastor concesioneaza proprietatea pentru 99 de ani si incepe lucrarile la ansamblu, dupa cum aflam de pe website-ul lor. Intre 1998 si 2001, se inlocuieste integral acoperisul, stopandu-se procesul de degradare a cladirii, iar efectele acestei interventii se fac simtite, peretii incepand sa se usuce. Domeniul este retrocedat de catre statul roman fiicei Ilonei Teleki, iar aceasta il doneaza fundatiei, ce continua proiectele de revitalizare. Granarul este restaurat tinandu-se cont de statutul sau de monument istoric, cu anumite modificari necesare si transformat in centru de terapie pentru persoanele ce sufera de diverse forme de dependenta.

In prezent, fundatia intentioneaza sa restaureze integral palatul si sa il amenajeze ca centru cu functiuni multiple. In contextul in care majoritatea resedintelor nobiliare extraurbane din Transilvania se afla astazi intr-o stare avansata de degradare, iar exemplele pozitive sunt inca putine, restaurarea corecta a castelului din Ozd ar putea atrage atentia asupra potentialului acestor cladiri si servi ca exemplu de bune practici pentru astfel de initiative pe viitor.

Pasionatii de patrimoniu, chiar si cei fara calificare in domeniu, pot ajuta la restaurarea palatului si chiar locui in el pe perioada voluntariatului. Cei interesati pot afla mai multe de pe site-ul fundatiei Bonus Pastor.

Localizare:

Adresa: sat OZD; comuna BICHIS, judetul Mures

Coord. GPS: 46.356001, 24.113181