| Acum niște ani |
| 25 aprilie 2024 |
|
|
|
| Goliat, primul satelit romanesc |  | | (Știință) | | Intr-o conferinta de presa tinuta recent directorul ArianeSpace, Jean-Yves Le Gall a facut publice planurile companiei pe 2011. Ca si in anul trecut se anunta o agenda incarcata cu nu mai putin de 12 lansari programate (dublu practic fata de 2010). |
La fel ca pana acum principala piesa de rezistenta va fi veterana Ariane 5, dar parte a noii strategii de management, ArianeSpace se va reorienta si pe segmentele lansarilor medii si mici venind astfel in intampinarea cerintelor clientilor sai din intreaga lume. Se spera astfel ca parte din operatiuni sa se transfere treptat spre aceste nise si astfel sa se depaseasca recordul setat anul trecut cand au fost acoperite aproximativ 60% din totalul lansarilor de sateliti de telecomunicatie geostationari la nivel global.
Perspectivele de altfel sunt foarte bune- numai in 2010 alte 12 contracte pentru transfer geostationar fiind semnate (ceea ce inseamna un procent de 63% din piata comerciala internationala).
Deasemenea, procedurile tehnice ce stau in spatele acestor zboruri sunt la cele mai inalte standarde (lucru dovedit de cele 3 lansari succesive din octombrie, noiembrie si decembrie 2010-toate la aproximativ o luna distanta), iar racheta Ariane 5, datorita fiabilitatii demonstrate a devenit astazi preferata lansarilor comerciale (din decembrie 2002 atunci cand versiunea ECA a fost introdusa in uz si cand zborul inaugural al acesteia s-a terminat cu pierderea satelitilor incarcati la bord -Stentor si Hot Bird 7- racheta are un record impresionant de 36 de zboruri fara greseala).
Ariane 5 are trei versiuni constructive: GS, ES si ECA.
Versiunea ECA este singurul lansator comercial capabil sa ridice incarcatura totala de 9.6 tone compusa din 2 platforme diferite (satelitii impreuna cu echipamentul de integrare si protectie aferent).
In 2009, Ariane 5 a reusit 6 zboruri (5 in versiunea ECA si unul in versiunea GS) si lansarea a 14 sateliti: Hot Bird 10/NSS-9/Spirale A/Spirale B in februarie 2009, Herschel/Planck in mai 2009, TerreStar-1 in iulie, JCSat 12 / Optus D3 in august, Amazonas 2 / COMSATBw-1 pe 1 octombrie, NSS-12 / Thor-6 pe 29 octombrie si in sfarsit Helios 2B pe 18 decembrie despre majoritatea acestor misiuni SpaceAlliance relatand in articole separate in 2009.
In 2010 toate cele 6 zboruri efectuate de Ariane5 au fost in versiunea ECA: Astra 3B si ComsatBw 2 in martie, Arabsat 5A si COMS 1 in iunie, Nilesat 201 si RASCOM-QAF 1R in august, Eutelsat W3B si BSat 3b in octombrie, Intelsat 17 si Hylas 1 pe 26 noiembrie si in sfarsit Hispasat 1E si Koreasat 6 pe 29 decembrie.
Anul 2011 a debutat deasemenea fericit atunci cand pe 16 februarie un nou modul ATV a fost ridicat pe orbita cu destinatia finala statia spatiala internationala ISS intr-un zbor istoric ce a purtat indicativul v200 din lunga traditie a rachetelor Ariane.
Alte 4 lansari ATV sunt contractate pentru anii urmatori, asigurand astfel accesul Europei la proiectul ISS.
Revenind la agenda lui 2011 trebuie spus ca din cele 12 zboruri programate (9 avand loc din Guiana Franceza si 3 din Kazahstan) 6 vor fi operate de Ariane 5, 5 de Soyuz si 1 de Vega dupa cum urmeaza :
• 30 martie - Yahsat 1A & Intelsat New Dawn - Ariane 5
• 11 mai - ST 2 & GSAT-8(INSAT-4G) - Ariane 5
• mai - Globalstar (6 sats) –Soyuz (Kazahstan)
• iunie-august - Astra 1N - Ariane 5
• iunie-august - BSAT-3c/JCSAT-110R - Ariane 5
• iulie -Globalstar (6 sats) –Soyuz (Kazahstan)
• 1 septembrie - LARES & 9 Cubesats - Vega
• septembrie -Globalstar (6 sats) –Soyuz (Kazahstan)
• sfarsitul lui septembrie - Galileo-IOV (2sats)- Soyuz
• octombrie - Arabsat 5C - Ariane 5 ECA
• noiembrie - SES-2 - Ariane 5
• decembrie - Atlantic Bird 7 - Ariane 5
• octombrie-decembrie - Pléiades-1 & ELISA (4 sats) & SSOT - Soyuz
Pe viitor perspectivele sunt foarte bune daca tinem cont de semnarea in februarie 2009 a unui contract pentru 35 de noi unitati Ariane5 (cu o valoare de 4 miliarde de euro), dar si de cele 18 lansari Soyuz pe care se mizeaza.
Desi ArianeSpace a dorit sa transfere acest capital pozitiv de imagine catre noile sale lansatoare, din pacate agenda de teste pentru Vega si Soyuz s-a dovedit nesustenabila pentru ca operatiunile de constructie/modernizare a infrastructurii bazei spatiale din Kourou s-au prelungit peste termenul propus initial.
Aceasta cu atat mai mult cu cat inginerii au tebuit sa lucreze pe mai multe fronturi, pe langa pregatirea obisnuita a zborurilor Ariane5, fiind necesare eforturi suplimentare pentru aducerea in stare operationala a noilor veniti Vega si Soyuz.
Lucrurile par insa sa intre in grafic incet-incet.
Conform ultimelor informatii primul zbor al rachetei Vega va avea loc, asa cum mentionam anterior, pe 1 septembrie dar datele de lansare sunt orientative si se pot schimba in orice moment in functie de mersul pregatirilor.
Relatam recent intr-un articol SpaceAlliance.ro despre documentul VERTA-‘Vega Research and Technology Accompaniment Program’ cel care pune bazele productiei de serie pentru componentele noului lansator-acoperind in prima faza 5 noi misiuni in afara zborului de test (pe lista sponsorizarii pentru acest program aflandu-se satelitii europeni ADM Aeolus, Lisa Pathfinder, constelatia Swarm si IEV –‘Intermediate Experimental Vehicle’). Spuneam atunci ca proiectul Vega se muta astfel din faza de proiectare si dezvoltare in cea de exploatare propriu zisa.
In aceasta mare operatiune numita Vega sunt implicate direct 7 tari europene (Italia, Franta, Spania, Belgia, Olanda, Elvetia si Suedia) prim contractor fiind compania italiana ELV SpA ale carei actiuni sunt detinute de Avio SpA (70%) si Agentia Spatiala Italiana ASI (30%).
Grupul va fi reprezentat de ArianeSpace cea care va oferi spre comercializare serviciile noii rachete si va avea grija de operatiunile de lansare.
Vega intentioneaza sa se pozitioneze pe nisa lansatoarelor mici, undeva sub Ariane5 (lansatorul de clasa mare al lui ArianeSpace) si noul venit- versiunea modernizata Soyuz (care va opera in segmentul mediu).
ArianeSpace nu avea un lansator pe aceasta nisa astfel dar se estimeaza ca Vega va deservi in medie cel putin 2 lansari pe an.
Racheta care are o masa de 137 tone, o lungime de 30m si un diametru de 3m, este una in patru trepte- un motor de tip P 80 folosind combustibil solid pentru prima treapta- cu o forta maxima dezvoltata de 3040kN si un timp de ardere de 107s, un motor de tip Zefiro 23 alimentat tot de combustibil solid-cu o forta maxima de 1200kN si un timp de ardere de 71s, ca si treapta a treia unde actioneaza un motor de tip Zefiro 9-cu o forta dezvoltata de 213kN si un timp de ardere de 117s, si o treapta finala a patra alimentata de combustibil lichid si propulsata de un motor de tip AVUM – Attitude and Vernier Upper Module-u o forta de 2.45kN si un timp de ardere de pana la 315s.
In ceea ce priveste performantele tehnice, lansatorul este capabil sa inscrie pe o orbita circulara cu altitudinea de 700 km o masa de pana la 1500 kg (de obicei segmentul satelitiilor stiintifici de observare a Pamantului).
Vega va folosi in spaceportul din Guiana Franceza complexul ELA-1 care a deservit intre 1979 si 1989 rachetele Ariane1 si Ariane3. Acesta insa a trebuit sa fie modernizat, incepand de la hangarul propriu zis si continuand cu sistemele de alimentare electrica, de protectie, de control si nu in ultimul rand cu sistemele mecanice de transport (lifturi, macarale etc). In plus, este vorba si despre o noua platforma mobila care va tranporta racheta, si care va avea o inaltime de 50m si o viteza de 5m/minut fiind capabila sa acopere o distanta de 80m intre pozitia operationala si locul de parcare.
Perioada de pregatire a unui zbor - asa numita “launch campaign” - a fost marita de asemenea de la 2-3 saptamani la 42 de zile pentru a asigura ca fiecare zbor este supervizat corespunzator fara presiunea timpului, mai ales ca ESA isi doreste pe viitor o serie de minimum 4 lansari anuale ale noii rachete.
Romania, aflata la prima sa experienta spatiala cu satelitul Goliat, va intra astfel in linie dreapta in perspectiva lansarii.
Proiectul Goliat a fost initiat in anul 2005 de agentia spatiala romana ROSA beneficiind de un buget de 1.500.000 de RON (declarat in 2005). Tot ROSA s-a ocupat de managementul si coordonarea consortiului de firme private care au beneficiat de contracte in cadrul acestui proiect.
Este vorba de un nanosatelit de 1kg si 10x10x10 cm bazat pe standardul american Cubesat, avand la bord o serie de experimente stiintifice: determinarea fluxului de meteoriti (SAMIS), masurarea dozei de radiatii cosmice la nivelul orbitei terestre (Dose-N) si captarea de imagini cu suprafata Pamantului folosind o camera de observatie de 3 mega pixeli instalata la bord si cu o rezolutie la sol de aproximativ 21x28m.
Goliat va fi lansat intr-o orbita eliptica cu inaltimea variind intre 357 si 1447 km si inclinatie de 71 de grade si va fi operat cu ajutorul a doua statii de sol-una situata la Magurele si cealalta la Marisel, langa Cluj.
Proiectului romanesc si altor 8 sateliti din aceeasi categorie li s-a oferit sansa de a fi lansati gratis in zborul inaugural de test al rachetei europene Vega (o parte dintre ei venind din tari ce se afla in faza de preaderare la agentia spatiala europeana, asa cum este si cazul Romaniei, si care incep prin aceste prime programe nationale sa isi manifeste interesul fata de domeniul spatial) :
-SwissCube (École Polytechnique Fédérale de Lausanne, Switzerland)
-Xatcobeo (University of Vigo and INTA, Spain)
-UNICubeSAT (University of Rome, Italy)
-Robusta (University of Montpellier 2, France)
-AtmoCube (University of Trieste, Italy)
-e-st@r (Politecnico di Torino, Italy)
-OUFTI-1 (University of Liège, Belgium)
-PW-Sat (Warsaw University of Technology, Poland)
Acesti 9 sateliti Cubesat se vor adauga incarcaturii principale LARES (LAser RElativity Satellite) si unui alt satelit italian- ALMASat (prescurtare de la ALma MAter SAtellite) o misiune demonstrativa dezvoltata incepand cu anul 1993 de Facultatea de inginerie din cadrul Universitatii din Bologna, care ca si predecesoarele programe realizate in Italia (Unisat1 si Unisat2) are la baza un concept modular capabil sa integreze pe viitor o gama larga de experimente stiintifice la un pret de constructie scazut.
.
| |
|
|
|
|
|