Un inginer pasionat de arheologie a descoperit noi structuri de ziduri și cetăți antice în Dobrogea. Ciudatele imagini rivalizează cu desenele din câmpia Nazca.

Dobrogea, tărâmul celor mai vechi cetăți grecești de pe teritoriul României, nu și-a dezvăluit încă toate secretele. Un brașovean pasionat de arheologie a studiat această zonă cu ajutorul programului Google Earth. Navigând de la un vestigiu istoric la altul, a descoperit formațiuni fortificate despre care nu pomenesc tratatele de istorie. Aproape 100 de kilometri de ziduri crenelate se întind ca un cordon între mai multe cetăți antice. Mai mult, brașoveanul a găsit și urmele unor cetăți necunoscute. Iar, rețelele de linii surprinse de satelit amintesc de misterioasa câmpie Nazca. Cristian Pintilie crede că a descoperit urmele unor ziduri grecești, vechi de 2.600 de ani.

O întrebare la care arheologii nu vor să răspundă

Cristian Pintilie este inginer constructor, dar este pasionat și de istoria antică. Atunci când a pornit să exploreze virtual întinsul Dobrogei, nu se aștepta să descopere ceva nou, zona fiind de aproape 100 de ani studiată de numeroase echipe de arheologi. Dar a avut parte de o mare surpriză. A observat resturile unor ziduri crenelate. Câțiva kilometri mai încolo, alte ziduri, de aceeași formă, se întind de la Histria până la Tulcea. A verificat de mai multe ori, a întrebat pe la prieteni, dar nimeni nu i-a putut spune nici măcar dacă s-a auzit de acele fortificații. Fotografiile sunt uimitoare și oricine își pune întrebarea ce sunt acele linii și desene trasate în solul arid al Dobrogei. Numai arheologii n-au părut interesați. Cercetătorul științific Mihaela Manucu-Adameșteanu, specialist în arheologie greco-romană chiar în această zonă, a refuzat să dea un răspuns, iar de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ am primit doar atenționarea: „Oamenii de știință au muncit o viață, au cercetări serioase, cine e acest Pintilie?“. Întrebarea corectă e: ce sunt aceste formațiuni, prezintă ele interes istoric?

100 kilometri de ziduri

Programul Google Earth oferă utilizatorului posibilitatea de a cerceta orice colț de pe planetă. Se pot vedea clădirile, copacii, apele, străzile, dâmburile, orice detaliu de la sol. Formațiunile găsite de Cristian sunt denivelări de mică înălțime, care, privite de la circa 700 de metri altitudine, frapează prin forma și regularitatea lor. „Imposibil să fie un joc al naturii, sunt ziduri de piatră îngropate în pământ, construite de mâna omului, probabil de către grecii milesieni. Din modul în care sunt dispuse, acestea constituie un lanț de fortificații de circa 100 de kilometri. Sunt ziduri de apărare extrem de eficiente. Ai nevoie de mulți ani să ridici asemenea construcții“, spune Cristian, nedumerit de indiferența specialiștilor. În sprijinul ipotezei că formațiunile sunt ziduri de apărare, vine chiar faptul că sunt localizate pe vechiul mal al Dunării. „Ce ar putea fi mai logic decât apărarea malului cu fortificații solide? Tracia era sursa de grâne a grecilor, deci merita să se investească în aceste ziduri“, explică el.

Pornind de la ruinele vechii colonii Histria, identificând și așezarea Argamus, Cristian a explorat malurile lacurilor Razim și Sinoe. El a găsit pe malul stâng al golfului o suprafață care prezintă urmele unei construcții ciudate. Greu de explicat ce ar putea reprezenta aceste linii trasate cu precizie matematică. În apropiere, se află o altă construcție a cărei formă amintește de un fagure. Ce ar putea fi? „Cetatea Histria făcea parte dintr-un sistem defensiv. Dacă observăm vechile contururi ale golfului, care era deschis pe vremea aceea, e lesne de înțeles că numai cetatea nu era suficientă pentru întreaga activitate din zonă, de comerț și apărare militară. Așa se face că aici exista și o a doua cetate de apărare, Argamum, dar și o a treia, pentru atacuri surpriză, din direcție opusă. Cât despre aceste celule romboidale din calcar, cred că au fost silozuri, ideale pentru păstrarea cerealelor, până la îmbarcarea pe corăbiile care le-ar fi transportat la polisuri“, explică brașoveanul. În al treilea punct de pe malul lacului, pe o ridicătură naturală de pământ, a găsit imagini și mai șocante: un zid de incintă de formă circulară. De fapt, seamănă cu o floare sau o roată zimțată.
„Prin poziția înaintată a terenului, construcția ar fi putut servi ca far pentru a ghida corăbiile care intrau sau ieșeau din Lacul Razim“.

Dobrogea, o vastă rețea de fortificații

Se pare că faleza lacului Razim mai ascunde și alte enigme. În apropierea siturilor arheologice există ziduri crenelate care au scăpat istoricilor, pentru simplul motiv că aceștia și-au canalizat cercetările doar în aria cetăților. Dar împrejurimile sunt pline de formațiuni ciudate, linii, semicercuri, elipse, ziduri care dublează alte ziduri ascunse în adâncurile pământului. Mai mult, același tip de construcție se întâlnește și în zona limitrofă, de la satul Malcoci, până la Tulcea. „Forma zidurilor de fortificație pe care le-am găsit la Argamum este similară cu zidurile de incintă de lângă Cetatea Noviodunum“, motiv pentru care brașoveanul crede că toate se leagă, într-un imens sistem de construcții care împânzea Dobrogea. A mai descoperit și structuri care ar fi putut servi drept construcții portuare, la trecerea din Lacul Razim în Lacul Babadag, dar și pe țărmul Lacului Babadag. Binecunoscuta cetate Haricleea e și ea înconjurată de ziduri neștiute până acum. Cum arăta oare pământul dintre Dunăre și Marea Neagră înaintea erei noastre?

O istorie mai bogată decât o știm

De ce s-ar fi extins grecii atât de mult în Tracia? Cristian aduce ca argument un fragment din discursul lui Demostene: „Știți fără îndoială că noi, mai mult decât toți oamenii, folosim grâu importat. Cantitatea de grâu adusă din Pont este mai mare decât tot ceea ce ne vine din celelalte porturi comerciale“. „Comerțul cu grâne din Tracia avea o prioritate capitală pentru greci. Nu e de mirare că au ținut să construiască aici colonii întărite care aveau rolul ca, integrate într-un sistem defensiv, să apere și să mențină activitatea de comerț, sursa bunăstării coloniilor grecești“. Nu există nicio îndoială pentru el că aceste ziduri nu sunt romane. „Romanii nu făceau ziduri de piatră, ci șanț, val de pământ și, în spate, turnuri de apărare. Dar acestea sunt ziduri de piatră de calcar, late de circa 2 metri, cum poate doar la Troia mai întâlnim. Au fost făcute de greci și abandonate“, explică arheologul virtual.

O descoperire făcută în joacă ar putea să scoată la iveală cea mai impresionantă parte a vestigiilor antice de pe teritoriul României. Și, cu siguranță, printre cele mai mari din lume. Brașoveanul speră că în cele din urmă, specialiștii vor verifica aceste descoperiri. Google Earth nu truchează realitatea.