| Acum niște ani |
| 23 noiembrie 2024 |
| 1843 • |
Ion Ghica a inaugurat cursul de Economie politica la Academia Mihaileana de la Iasi |
| 1864 • |
Este înfiintat prin decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Muzeul National de Antichitati din capitala |
| 1940 • |
Ion Antonescu, seful statului român între 1940-1944, a semnat, la Berlin, adeziunea României la Pactul Tripartit |
| 1991 • |
Freddie Mercury anunta public ca are SIDA; a murit a doua zi.
|
|
|
|
|
|
|
| Fortificatiile tracilor din Dobrogea, descoperite cu Google Earth |  | | (Istorie) | | Un inginer pasionat de arheologie a descoperit noi structuri de ziduri si cetati antice în Dobrogea. Ciudatele imagini rivalizeaza cu desenele din cîmpia Nazca. |
Dobrogea, tarîmul celor mai vechi cetati grecesti de pe teritoriul României, nu si-a dezvaluit înca toate secretele. Un brasovean pasionat de arheologie a studiat aceasta zona cu ajutorul programului Google Earth. Navigînd de la un vestigiu istoric la altul, a descoperit formatiuni fortificate despre care nu pomenesc tratatele de istorie. Aproape 100 de kilometri de ziduri crenelate se întind ca un cordon între mai multe cetati antice. Mai mult, brasoveanul a gasit si urmele unor cetati necunoscute. Iar, retelele de linii surprinse de satelit amintesc de misterioasa cîmpie Nazca. Cristian Pintilie crede ca a descoperit urmele unor ziduri grecesti, vechi de 2.600 de ani.
O întrebare la care arheologii nu vor sa raspunda
Cristian Pintilie este inginer constructor, dar este pasionat si de istoria antica. Atunci cînd a pornit sa exploreze virtual întinsul Dobrogei, nu se astepta sa descopere ceva nou, zona fiind de aproape 100 de ani studiata de numeroase echipe de arheologi. Dar a avut parte de o mare surpriza. A observat resturile unor ziduri crenelate. Cîtiva kilometri mai încolo, alte ziduri, de aceeasi forma, se întind de la Histria pîna la Tulcea. A verificat de mai multe ori, a întrebat pe la prieteni, dar nimeni nu i-a putut spune nici macar daca s-a auzit de acele fortificatii. Fotografiile sînt uimitoare si oricine îsi pune întrebarea ce sînt acele linii si desene trasate în solul arid al Dobrogei. Numai arheologii n-au parut interesati. Cercetatorul stiintific Mihaela Manucu-Adamesteanu, specialist în arheologie greco-romana chiar în aceasta zona, a refuzat sa dea un raspuns, iar de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ am primit doar atentionarea: „Oamenii de stiinta au muncit o viata, au cercetari serioase, cine e acest Pintilie?“. Întrebarea corecta e: ce sînt aceste formatiuni, prezinta ele interes istoric?
100 kilometri de ziduri
Programul Google Earth ofera utilizatorului posibilitatea de a cerceta orice colt de pe planeta. Se pot vedea cladirile, copacii, apele, strazile, dîmburile, orice detaliu de la sol. Formatiunile gasite de Cristian sînt denivelari de mica înaltime, care, privite de la circa 700 de metri altitudine, frapeaza prin forma si regularitatea lor. „Imposibil sa fie un joc al naturii, sînt ziduri de piatra îngropate în pamînt, construite de mîna omului, probabil de catre grecii milesieni. Din modul în care sînt dispuse, acestea constituie un lant de fortificatii de circa 100 de kilometri. Sînt ziduri de aparare extrem de eficiente. Ai nevoie de multi ani sa ridici asemenea constructii“, spune Cristian, nedumerit de indiferenta specialistilor. În sprijinul ipotezei ca formatiunile sînt ziduri de aparare, vine chiar faptul ca sînt localizate pe vechiul mal al Dunarii. „Ce ar putea fi mai logic decît apararea malului cu fortificatii solide? Tracia era sursa de grîne a grecilor, deci merita sa se investeasca în aceste ziduri“, explica el.
Pornind de la ruinele vechii colonii Histria, identificînd si asezarea Argamus, Cristian a explorat malurile laculurilor Razim si Sinoe. El a gasit pe malul stîng al golfului o suprafata care prezinta urmele unei constructii ciudate. Greu de explicat ce ar putea reprezenta aceste linii trasate cu precizie matematica. În apropiere, se afla o alta constructie a carei forma aminteste de un fagure. Ce ar putea fi? „Cetatea Histria facea parte dintr-un sistem defensiv. Daca observam vechile contururi ale golfului, care era deschis pe vremea aceea, e lesne de înteles ca numai cetatea nu era suficienta pentru întreaga activitate din zona, de comert si aparare militara. Asa se face ca aici exista si o a doua cetate de aparare, Argamum, dar si o a treia, pentru atacuri surpriza, din directie opusa. Cît despre aceste celule romboidale din calcar, cred ca au fost silozuri, ideale pentru pastrarea cerealelor, pîna la îmbarcarea pe corabiile care le-ar fi transportat la polisuri“, explica brasoveanul. În al treilea punct de pe malul lacului, pe o ridicatura naturala de pamînt, a gasit imagini si mai socante: un zid de incinta de forma circulara. De fapt, seamana cu o floare sau o roata zimtata.
„Prin pozitia înaintata a terenului, constructia ar fi putut servi ca far pentru a ghida corabiile care intrau sau ieseau din Lacul Razim“.
Dobrogea, o vasta retea de fortificatii
Se pare ca faleza lacului Razim mai ascunde si alte enigme. În apropierea siturilor arheologice exista ziduri crenelate care au scapat istoricilor, pentru simplul motiv ca acestia si-au canalizat cercetarile doar în aria cetatilor. Dar împrejurimile sînt pline de formatiuni ciudate, linii, semicercuri, elipse, ziduri care dubleaza alte ziduri ascunse în adîncurile pamîntului. Mai mult, acelasi tip de constructie se întîlneste si în zona limitrofa, de la satul Malcoci, pîna la Tulcea. „Forma zidurilor de fortificatie pe care le-am gasit la Argamum este similara cu zidurile de incinta de lînga Cetatea Noviodunum“, motiv pentru care brasoveanul crede ca toate se leaga, într-un imens sistem de constructii care împînzea Dobrogea. A mai descoperit si structuri care ar fi putut servi drept constructii portuare, la trecerea din Lacul Razim în Lacul Babadag, dar si pe tarmul Lacului Babadag. Binecunoscuta cetate Haricleea e si ea înconjurata de ziduri nestiute pîna acum. Cum arata oare pamîntul dintre Dunare si Marea Neagra înaintea erei noastre?
O istorie mai bogata decît o stim
De ce s-ar fi extins grecii atît de mult în Tracia? Cristian aduce ca argument un fragment din discursul lui Demostene: „Stiti fara îndoiala ca noi, mai mult decît toti oamenii, folosim grîu importat. Cantitatea de grîu adusa din Pont este mai mare decît tot ceea ce ne vine din celelalte porturi comerciale“. „Comertul cu grîne din Tracia avea o prioritate capitala pentru greci. Nu e de mirare ca au tinut sa construiasca aici colonii întarite care aveau rolul ca, integrate într-un sistem defensiv, sa apere si sa mentina activitatea de comert, sursa bunastarii coloniilor grecesti“. Nu exista nicio îndoiala pentru el ca aceste ziduri nu sînt romane. „Romanii nu facea ziduri de piatra, ci sant, val de pamînt si, în spate, turnuri de aparare. Dar acestea sînt ziduri de piatra de calcar, late de circa 2 metri, cum poate doar la Troia mai întîlnim. Au fost facute de greci si abandonate“, explica arheologul virtual.
O descoperire facuta în joaca ar putea sa scoata la iveala cea mai impresionanta parte a vestigiilor antice de pe teritoriul României. Si, cu siguranta, printre cele mai mari din lume. Brasoveanul spera ca în cele din urma, specialistii vor verifica aceste descoperiri. Google Earth nu trucheaza realitatea.
.
| |
Mircea Mihai14:01 / 12.05.2011Razelm sau Razim .Doua denumiri corecte.Important este continutul informatiei. valerica19:43 / 08.05.2011Lacul Razelm.nu Razim.... florin11:45 / 07.05.2011ce se vede in imagini sunt clar transee, sapate pentru o respinge o eventuala debarcare. si nu sunt din timpul razboiului troian, ci cel de al doilea razboi mondial, cand au fost construite inclusiv retele de cazemate pe faleze. |
|
|
|
|