Melania Serbu (MS) avea atunci 19 ani. Citise nuvela "Sarmanul Dionis" a lui Eminescu in anul 1926 iar despre teoria relativitatii restranse (propusa in anul 1905) aflase dintr-o relatare publicata in anul 1928, in revista "Realitatea ilustrata". In scrisoarea catre Albert Einstein (AE), MS il informeaza pe savant despre faptul ca in nuvela "Sarmanul Dionis" a celui mai important scriitor roman, Mihai Eminescu (ME), apar aspecte ale relativitatii timpului si spatiului si se intreaba daca nu cumva acestea ar putea fi puse in legatura cu ideile lui AE din teoria restransa a relativitatii. In aceasta ordine de idei, MS se refera chiar la primele randuri ale nuvelei, pe care i le explica savantului. Sa le amintim: "...si tot astfel, daca inchid un ochi vad mana mea mai mica decat cu amandoi. De as avea trei ochi, as vedea-o si mai mare, si cu cat mai multi ochi as avea, cu atata lucrurile toate dimprejurul meu ar parea mai mari. Cu toate astea, nascut cu mii de ochi, in mijlocul unor aratari colosale, ele toate in raport cu mine pastrandu-si proportiunea, nu mi-ar parea nici mai mari, nici mai mici de cum imi par azi". 

La 9 octombrie 1928, AE ii raspunde lui MS (tot in limba germana): "Mult stimata domnisoara Serbu, inteleg ca v-a cazut in mana o lucrare de popularizare a teoriei relativitatii care atinge doar marginal subiectul propriu zis. Deduc acest lucru din faptul ca Dv considerati ca pasajele citate din nuvela ar avea vreo legatura cu aceasta teorie. Insa fara cunostinte de fizica teoria relativitatii nu poate fi inteleasa. Va recomand de aceea, in cazul in care Dv aveti asemenea cunostinte, sa cititi cartea pe aceasta tema a profesorului Thirring de la Universitatea din Viena. Va saluta cu prietenie, A. Einstein". 

MS a urmat sfatul lui AE si a studiat cartea lui Thirring, dupa care revine cu o noua scrisoare catre AE: 

"Cum vad, Dv eliminati eterul, desi universul e strabatut ca o ceata de doua forte: gravitatia si lumina s...t in fond, aceleasi forte electromagnetice, dar sub denumiri diferite, deoarece actiunile lor sunt diferite. N-ar trebui sa stea una cu alta intr-o relatie bine determinata? s...t Aparent - dar numai aparent! - Dv acordati un mare rol observatorului, faceti din el centrul lucrurilor, il ridicati in slavi, dar pe de alta parte il prabusiti in adanc prin faptul ca negati absolutul. In amandoua situatiile, Dv ii luati pamantul de sub picioare si acest lucru nu e bun. Noroc ca splendida Dv constructie mintala nu e utilizabila de catre mica masa a locuitorilor Pamantului! s...t Va jucati de-a prinsul mingii cu stelele, desi nu puteti schimba cu nimic fata Universului. Adica, incercati aceasta, o urmare logica a liniei incovoiate si a legii gravitatiei. Finitul si totusi Nelimitatul lumii. Alta data, gandul despre un univers infinit trecea peste puterea de concepere a omului, era ceva pentru care nu se cauta nicio explicatie, se credea aceasta orbeste. Acum, cand Dv ati declarat ca toate sunt relative si le-ati adus astfel mai aproape de intelegerea omului, nici credinta nu mai poate fi pastrata si nici alternativa la credinta nu mai este desavarsita, absoluta. La ce bun toate astea?" 

Raspunsul lui AE la aceasta a doua scrisoare a lui MS nu a intarziat: 

"Mult stimata domnisoara Serbu! Extrem de inteligenta si simpatica Dv scrisoare mi-a produs o nespusa bucurie. E rar sa constati atata intelegere a problemelor fundamentale ale stiintelor fizice la un om atat de putin pregatit s...t M-a surprins extraordinar si faptul ca ati vazut exact punctul unde trebuie sa se concentreze acum efortul cercetarii stiintifice, adica unitatea tuturor fortelor din natura. La problema aceasta lucrez de 13 ani si am acum impresia ca i-am gasit solutia". 

In aceeasi scrisoare, AE se angajeaza s-o indrume pe MS in pasii urmatori, necesari pentru intelegerea teoriei sale si ii promite ca-i va trimite carti care s-o ajute in aceasta privinta. In acelasi timp, ii multumeste lui MS pentru fotografia trimisa, in care MS apare imbracata intr-o ie specific romaneasca. 

Nu putem continua aici relatarea corespondentei dintre MS si AE, corespondenta care a durat 20 de ani, deci pana in anul 1948. Perseverenta lui MS in studiul fizicii si matematicii o obliga sa treaca la studii universitare, dar ea nu avea bacalaureatul, fiind doar absolventa a unei scoli superioare comerciale. Si in aceasta privinta, ii cere sprijinul lui AE, care ii scrie ministrului invatamantului, marelui istoric Nicolae Iorga: 

"Mult stimate domn! Atentia mi-a fost atrasa mai de mult de o scrisoare a domnisoarei Melania Serbu, scrisoare care mi s-a parut interesanta. I-am trimis o serie de carti de matematica, pentru a-i inlesni studiul privat. Sigur, nu sunt eu cel in masura sa decida cu privire la soliditatea cunostintelor ei. Totusi, convingerea mea este ca ar fi drept ca domnisoara Serbu sa fie supusa unei scurte examinari si in acest fel sa i se dea posibilitatea unor studii universitare normale s...t Cu deosebita stima, A. Einstein".

Raspunsul lui Iorga a fost imediat si pozitiv; a modificat legea existenta, care nu permitea inscrierea la Facultate fara bacalaureat, nici macar ca "student extern", introducand un examen de diferenta, pe baza caruia si cei in situatia lui MS se puteau inscrie la bacalaureat. Pentru a nu astepta pana la votarea legii in parlament, i-a dat lui MS o aprobare speciala pentru a se putea inscrie la bacalaureat. Aceasta se intampla prin 1929-1930. 

Dar, cum termenul de prezentare era prea scurt, MS rateaza inscrierea si ramane inca patru ani, deci pana in 1934, autodidacta. Intre timp, ea se angajase ca functionara la Banca Marmorosch Blank din Brasov. In urma unei audiente la cunoscutul industrias Nicolae Malaxa, obtine o bursa, dar nu o poate valorifica. Intre timp, Einstein paraseste Germania, ca urmare a instaurarii regimului nazist, si ii scrie Melaniei la 1 septembrie 1934, din Watch Hill, Rhode Island, USA. Afland ca MS nu poate valorifica bursa acordata de Malaxa, AE ii scrie, la inceputul anului 1935, succesorului sau la Catedra de fizica a Universitatii din Praga, Philipp Frank, rugandu-l s-o ajute pe MS sa devina studenta la Facultatea din Praga. Malaxa este de acord sa-i transfere bursa la Praga, dar din cauza antisemitismului tot mai pronuntat de acolo (in 1939 Cehoslovacia este invadata de Hitler), MS este nevoita sa se mute in Elvetia iar Malaxa ii transfera bursa la Zürich, unde MS urmeaza se pare un program de doctorat in fizica. Intreaga corespondenta din anii '30 se refera la pregatirea ei ca fizician. 

Einstein ii trimite lui Malaxa o scrisoare de multumire pentru sprijinul acordat lui MS. In 1940 bursa ii este intrerupta din partea romaneasca iar MS revine la Brasov, traind toate restrictiile impuse de noua legislatie de discriminare rasiala. Dupa razboi, devine profesoara de matematica si fizica la Brasov. Einstein o incurajeaza sa se dedice profesiei didactice, dar ea se gandeste la parasirea Romaniei. Dupa noua ani de cereri repetate de emigrare in Israel, obtine aprobarea in 1958, data de la care devine profesoara in Israel. In anul 1973, MS reuneste la Haifa, in trei volume, intreaga ei corespondenta; primul volum este dedicat corespondentei cu Einstein: "Briefwechsel Albert Einstein - Melanie Serbu 1928-1948", Haifa, 1973. Se pare ca originalele scrisorilor lui MS catre AE sunt depuse la Institutul Einstein din Ierusalim. Nu se stie unde se afla originalele scrisorilor lui AE catre MS; o parte din copiile acestora se afla la fratele David Serbu al lui MS, din orasul Aachen, Germania. De la acesta, ele au fost obtinute de catre Dr. Mircea Valeriu Diaconescu din Aachen, pe care atat legatura Eminescu-Einstein cat si personalitatea Melaniei Serbu l-au pasionat si le-a dedicat un studiu amanuntit. D-lui M. V. Diaconescu ii datoram si versiunea romaneasca a corespondentei dintre MS si AE si ii exprimam multumirea si recunostinta noastra pentru a ni le fi semnalat si pus la dispozitie. Dupa cum ne comunica dl M. V. Diaconescu, in ciuda faptului ca nu a fost inca publicata, corespondenta dintre cei doi a devenit cunoscuta mass-mediei din Germania. Nu putem omite ajutorul primit din partea D-nei Elisabeth Sturdza din Köln si ii suntem recunoscatori si d-lui Mihai Dinu, care a mediat aceste legaturi. 

Din pacate, motivatia initiala a corespondentei, relativa la relatia dintre Eminescu si teoria lui Einstein, a cam fost pierduta pe drum. Ignorant in privinta lui Eminescu, Einstein era preocupat de calitatea asimilarii de catre MS a ideilor de baza ale teoriei sale. Prin insistenta sa asupra acestei chestiuni, AE ne transmite un mesaj clar: inainte de a te intreba despre legatura dintre doua lucruri (un anumit autor, fie el si poet, si o anumita teorie stiintifica), trebuie sa te asiguri ca le-ai inteles bine pe amandoua. Descoperind, in cursul corespondentei cu AE si influentata de aceasta corespondenta, frumusetea fizicii, MS a uitat probabil pe parcurs mobilul initial al scrisorilor ei catre marele savant. Dl dr Mircea Valeriu Diaconescu isi indreapta efortul tocmai in aceasta directie; preia stafeta de la MS si o duce mai departe, concluzia sa fiind confirmarea ipotezei lui MS privind legatura stransa dintre opera poetului si aceea a savantului. 

In istoria exegezei eminesciene, semnalarea unor posibile apropieri de acest fel, cu referire, intre altele, la "Sarmanul Dionis", dar si la "Scrisoarea I", la "Luceafarul" si la "La steaua" apare inca in urma cu peste 80 de ani, daca ar fi sa ne gandim la articolul semnat de dr. Ygrec, "De la Eminescu la Einstein. Stiinta si poezie", in "Adevarul Literar si Artistic", 21 mai 1922 sau "Einstein si Eminescu", de ing. N. Hoisescu, in "Orizontul", nr. 38, 20 septembrie 1923. Dar aceste referiri au fost de obicei compromise prin exagerari care-l transformau pe poet intr-un precursor (daca nu si coautor) al teoriei relativitatii. Din fericire, au urmat si abordari mai serioase si, pentru a da un singur exemplu, vom mentiona exegeza exemplara avand-o ca autor pe Ioana Em. Petrescu. Am discutat pe larg aceste chestiuni in "intalnirea extremelor" (Ed. Paralela 45, Pitesti, 2005). 

Dar scrisorile lui Einstein dezvaluie aspecte interesante ale personalitatii sale. Dificultatii de adaptare la viata universitara pragheza, despre care ii scrie MS, AE ii raspunde: "Sa stiti ca si eu, ca student, am fost descurajat de multa intelepciune cu care ma pocnea fara mila universitatea. Abia mai tarziu am inceput sa pricep ca cea mai mare parte a cunostintelor debitate acolo nu erau atat de rationale si utile cat le crezusem la inceput. Nu frecventati cursurile pe care nu le puteti intelege in mod confortabil si care nu corespund inclinatiilor Dv. Cel mai important lucru este sa invatati sa stapaniti incetul cu incetul notiunile elementare de matematica superioara si aplicarea lor in fizica". Atunci cand MS ii scrie lui AE despre cererea in casatorie primita de la un "Privatdocent" al Universitatii din Praga si il intreaba pe AE daca ar fi oportuna plecarea ei in America, in conditiile ascensiunii nazismului in Europa, AE o descurajeaza in amandoua aceste intentii. Considera ca, mai cu seama in acel moment, casatoria ei cu un crestin ar fi riscanta. Continua apoi: "Ideea Dv de a veni aici nu mi se pare recomandabila, in primul rand pentru ca mentalitatea societatii pragheze va este mult mai apropiata decat cea de aici. De asemenea, din punctul de vedere financiar aveti mai putine dificultati acolo unde sunteti s...t Dar chiar daca ati veni, nu veti putea profita efectiv de prezenta mea, deoarece eu nu mai predau, iar timpul si energia mea sunt solicitate pana la extrem s...t Daca aveti intrebari cu caracter stiintific la care nimeni de acolo nu va poate raspunde, voi fi prea bucuros sa va raspund". MS comenteaza cu amaraciune recomandarea lui AE, care ignora situatia reala din Praga: "Cei mai multi studenti de limba germana din Praga erau membri ai partidului national-socialist al lui Henlein. Studentii care ar fi vrut sa stea de vorba cu mine erau opriti de catre ceilalti sa ma salute. Daca ma asezam in sala de curs intr-o banca, toate locurile din jurul meu ramaneau libere". Nici macar in anul 1940, cand situatia din Romania se agravase consideraabil, MS, aflata la un program de doctorat in Elvetia, nu este sfatuita de AE sa evite intoarcerea in Romania. 

Dl Dr Mircea Valeriu Diaconescu, din Aachen, ne anunta ca a trimis studiul sau privind legatura dintre Eminescu-Melania Serbu si Einstein "unui jurnal din Bucuresti cu profil literar care este foarte interesat de publicarea lui". Din pacate, din documentatia pe care ne-a pus-o la dispozitie lipsesc unele scrisori: in particular, lipseste prima scrisoare a lui MS catre AE, probabil singura in care sunt puse in discutie texte eminesciene. Dl Diaconescu reproduce numai un fragment din "Sarmanul Dionis" pe care MS il discuta in scrisoare. De asemenea, unele scrisori ale lui Einstein sunt in manuscris, altele in forma dactilografiata, dar si acestea din urma sunt de doua feluri, dupa cum dactilografia este chiar a textului original sau a fost efectuata dupa primirea ei. 

sursa: Romania Literara, Nr. 28, anul 2006