Sarbatorim Fluviul Dunarea, al carui bazin este format din teritoriul sau parti din teritoriul a 19 state europene. Dunarea este cel de-al doilea fluviu al Europei, cu o lungime de 2870 km, de la izvor si pana la varsarea in Marea Neagra. Traverseaza zece tari si patru capitale (Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad), parcurgand in drumul sau contexte politice, economice si istorice foarte diferite. Bazinul Dunarii gazduieste ecosisteme diferite, incluzand zone umede de importanta europeana si asigurand suportul si resursele pentru mai mult de 80 de milioane de oameni. In aceste conditii, cooperarea internationala, bazinala si bilaterala este deosebit de importanta, fiind o conditie pentru dezvoltarea durabila si pentru protejarea si conservarea ecosistemelor acvatice. Acest fluviu reprezinta o punte de legatura intre statele pe care le traverseaza.

Activitatile dedicate Zilei Dunarii se desfasoara sub coordonarea Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea in toate statele dunarene sub sloganul „Fii activ” , pentru a manifesta dorinta comuna a acestora de a-si uni fortele in sprijinul protejarii si conservarii acestui fluviu si a tuturor resurselor de apa din bazinul sau”.

dr.ing. Emil Vamanu, Director Administratia Bazinala de Apa Siret

MESAJUL doamnei Gratiela Leocadia GAVRILESCU, ministrul Mediului, Apelor si 

                           Padurilor cu ocazia Zilei Dunarii 29 iunie 2015

Doamnelor si domnilor,

Stimati colegi, 

Am bucuria sa ma adresez dumneavoastra cu ocazia sarbatorii Zilei Dunarii din acest an, in special pentru ca aceasta zi are o semnificatie deosebita, deoarece anul 2015 este anul in care trebuie sa finalizam al doilea Plan de management al bazinului hidrografic al Dunarii. 

Asa cum stiti, din punct de vedere geografic, teritoriul Romaniei este cuprins in proportie de 98% in bazinul hidrografic al fluviului Dunarea, bazin a carui suprafata cuprinde zone amplasate pe teritoriul a 19 tari. Fluviul Dunarea, care are un bazin hidrografic de peste 817.000 km2, este principala artera hidrografica a Europei, legand vestul si estul Europei si varsandu-se in Marea Neagra prin Delta Dunarii care este, ca marime, a doua zona naturala umeda de pe intregul continent. 

Apele fluviului Dunarea si ale afluentilor sai cuprind un ecosistem acvatic de o mare valoare economica, sociala si ecologica. Ele reprezinta sursa de apa pentru agricultura, industrie, piscicultura, alimentari cu apa potabila, navigatie, hidroenergie si agrement pentru o regiune dens populata a continentului european. 

Ca tara cu ponderea cea mai mare ca suprafata si populatie si ca stat aval in bazinul Dunarii, Romania este deosebit de interesata in consolidarea si intensificarea cooperarii intre tarile dunarene, prin care sa se promoveze actiuni coordonate de protectie a calitatii apelor  si de management al riscurilor naturale si antropice, la nivelul intregului bazin. Aceasta va fi calea asigurarii conditiilor unei dezvoltari durabile a intregii regiuni. 

In acest sens, un rol deosebit revine Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea, care ofera cadrul institutional necesar pentru cooperarea la nivel de bazin hidrografic si prin intermediul careia se realizeaza o armonizare a strategiilor si activitatilor care au drept scop utilizarea durabila a apelor si  protectia mediului acvatic.

Un mare pas inainte in cadrul acestei colaborari a fost facut in anul 2001, cand toate statele din Comisia Internationala pentru protectia Dunarii, cele mai multe nefiind membre al Uniunii Europene la acel moment, au convenit sa implementeze Directiva Cadru pentru Apa la nivelul bazinului Dunarii.

          Cele mai importante actiuni ce trebuie intreprinse pentru imbunatatirea calitatii apelor din bazinul fluviului Dunarea sunt cuprinse in cadrul Planului de management al bazinului fluviului Dunarea, plan de management care reprezinta nucleul Directivei Cadru pentru Apa. Acest  plan este elaborat in comun de statele dunarene, in cadrul Comisiei Internationale pentru protectia fluviului Dunarea, si este alcatuit dintr-o componenta continand problemele comune la nivelul bazinului si din planurile nationale ale tarilor din bazinul Dunarii.

Primul plan de management a fost aprobat in februarie 2010, iar in prezent, prioritara este implementarea lui si, in special, a programului de masuri care are drept scop atingerea unei stari bune a tuturor apelor din bazin, ceea ce implica un mare efort financiar si de capacitate institutionala. 

Trebuie sa recunoastem insa ca rezultate satisfacatoare la nivel regional se pot obtine numai prin stabilirea si realizarea unor obiective concrete la nivel national. Guvernul Romaniei acorda o atentie deosebita programelor si proiectelor ce au drept obiectiv protectia calitatii apelor la nivel national, alocandu-se pentru aceste activitati fonduri atat de la bugetul de stat, cat si din fonduri europene si credite externe. Astfel, in noua perioada de programare bugetara 2014-2020, componenta de apa are alocata cea mai mare parte din fondurile disponibile. Este insa necesar sa se depuna eforturi sustinute pentru utilizarea acestor fonduri si pentru cresterea gradului de absorbtie. De aceea, prioritatea numarul unu al activitatii de gospodarire a apelor, trebuie sa fie implementarea proiectelor cu finantare euorpeana. 

Pe de alta parte, este evident ca implementarea Directivei Cadru pentru Apa necesita colaborarea si participarea tuturor sectoarelor care influenteaza sau sunt influentate de cantitatea si calitatea apei. Este important sa constientizam faptul ca numai actiunile guvernamentale nu vor aduce imbunatatirea calitatii apei si a conditiilor de mediu. Industria, fermele agricole si autoritatile locale trebuie sa actioneze in asa fel incat sa contribuie la conservarea si, daca este necesar, la refacerea ecosistemului acvatic care ne apartine tuturor. Este important sa subliniem ca oricate eforturi vom depune la nivelul autoritatilor prin elaborare de reglementari, monitoring si inspectie sau prin lucrari de investitii nu vom avea rezultatele dorite daca la nivelul sectoarelor economice si comunitatilor nu se va realiza o schimbare de atitudine. in sprijinul acestei idei functioneaza Comitetele de bazin care contribuie, prin implicarea tuturor actorilor in activitatea decizionala din acest domeniu, la eficientizarea colaborarii si responsabilizarea tuturor celor care convietuiesc in acelasi bazin hidrografic.

Nu in ultimul rand trebuie sa subliniem ca, in acelati timp cu implementarea obligatiilor deja asumate, trebuie sa facem fata unor noi provocari generate de schimbarile climatice si intensificarea fenomenelor meteorologice extreme. Avand in vedere ca oricate eforturi am depune in acest moment pentru diminuare factorilor care contribuie la aceste schimbari climatice, efectele acestora vor  continua sa se manifeste estenecesar sa stabilim si sa implementam masuri de adaptare, in special in domeniul apei. Anul acesta pare sa fie unul tipic a ceea ce este posibil sa ni se intample in viitor si anume o alternanta destul de rapida intre fenomene de inundatii si seceta. 

In incheiere doresc sa multumesc tuturor celor care prin activitatea depusa  sprijina realizarea unei gospodaririi durabile a apelor Romaniei si sa va asigur ca sustin orice actiune si initiativa pe care le considerati necesare pentru realizarea obiectivelor activitatii de gospodarire a apelor, atat la nivel national cat si la nivel local, astfel incat impreuna sa rezolvam problemele existente si sa facem fata provocarilor viitoare.

Va multumesc.

Emil Vamanu, Aurel Zgheran 8 aprilie 2013