| Laureați ai marilor concursuri internaționale de muzică clasică și industria discografică |  |
| (Muzică) |
| In 25 mai 2019, unul dintre cele mai importante si dificile concursuri la nivel international, Regina Elisabetha de la Bruxelles, si-a anuntat castigatorii. Printre cei 6 laureati se numara si violonista Ioana Cristina Goicea (25 ani); este o mare performanta pentru violonista romana cu studii in Germania, care de curand a devenit si cetatean german, incununare a unei munci intinse pe aproape 20 ani de cand studiaza vioara, la cel mai inalt nivel. |
Este in acelasi timp o performanta notabila si pentru Romania: din 1993, cand premiul al doilea la concursul Regina Elisabetha i-a revenit lui Liviu Prunaru, niciun alt violonist roman nu a mai fost laureat al acestei competitii foarte dificile, cu numeroase etape care pleaca de la preselectia din 400-500 de candidati, pana la finala in care cei 12 finalisti trebuie sa interpreteze un concert si o piesa in prima auditie pentru care au un ragaz de doar cateva zile de studiu, complet izolati de restul lumii. Puteti asculta evolutia Ioanei Cristina Goicea in inregistrarea din finala difuzata de Radio Romania Muzical vineri, 31 mai, de la ora 15.30; iar marti, 4 iunie, de la ora 21.00, tot la Radio Romania Muzical poate fi ascultata in direct gala laureatilor pentru castigatorii locurilor 4, 5 si 6. Iar la Bucuresti, o puteti asculta live pe Ioana Cristina Goicea la Sala Radio pe 12 octombrie, invitata in cadrul proiectului “Mostenitorii Romaniei muzicale”.
Este un moment de reflectie asupra a cat de mult conteaza sa fii laureat al unei competitii cu adevarat relevante la nivel international. Desigur, o reusita la un moment nu este o garantie 100% pentru o cariera de succes ulterioara, dar expunerea mediatica, angajamentele de concerte, intrarea in atentia unor impresari dedicati sau a unei de case de discuri influente sunt avantaje care pot aparea odata cu reusita la un concurs international.
Rafal Blechacz
Uitandu-ne spre un alt concurs international de talia celui dela Bruxelles – de data aceasta ma refer la Concursul Chopin de la Varsovia, regasim laureati, pianisti care s-au impus in marea lume de concert. In 2005 (concursul se organizeaza odata la 5 ani), marele premiu, dar si toate celelalte premii pentru interpretare (a unui concert, poloneze, mazurci si sonate de Chopin) a revenit polonezului Rafal Blechacz, atunci in varsta de 20 ani. Urmarind evolutia ulterioara a acestui extrem de talentat pianist (in 2005, la concursul Chopin nici nu s-a acordat premiul al doilea, tocmai pentru a marca diferenta foarte mare intre restul candidatilor si primul clasat), vedem confirmarea sperantelor puse atunci in el: concerte pe marile scene ale lumii, cronici entuziaste, discuri aparute la una dintre cele mai importante case la nivel mondial.
Rafal Blechacz a publicat din 2007 pana in prezent sapte discuri la casa Deutsche Grammophon: 5 discuri de recital, unul cu cele doua concerte pentru pian si orchestra de Frederic Chopin si, ultimul dintre ele, un disc cu sonate pentru vioara si pian inregistrate in compania violonistei sud-coreene Bomsori Kim. Ce gasim pe acest disc, primul cu muzica de camera pentru Rafal Blechacz? Sonata nr. 1 de Gabriel Fauré, Sonata in sol minor de Claude Debussy, Sonata op. 9 de Karol Szymanowski si o transcriptie de Nathan Milstein dupa Nocturna nr. 20 de Frédéric Chopin. si de ce tocmai Bomsori Kim, un nume practic necunoscut in Romania, cel putin? Sigur, a contat mult CV-ul violonistei in varsta de 29 ani, in care regasim premii la concursuri dintre cele mai prestigioase, precum ARD de la München, Regina Elisabetha de la Bruxelles sau Ceaikovski de la Moscova. Insa pana la urma, ca mai intotdeauna, a fost o doza de noroc si neprevazut in ceea ce priveste inceputul colaborarii celor doi. in 2016, Bomsori Kim a obtinut premiul al doilea si premiul publicului la Concursul Wieniawski din Polonia. Rafal Blechacz a urmarit concursul la televiziunea poloneza; Bomsori Kim a fost candidata lui favorita, asa ca la putin timp dupa incheierea concursului, i-a scris un mail in care isi exprima dorinta de a colabora. Evident, Bomsori Kim a fost surprinsa si impresionata de aceasta oferta; in 25 ianuarie 2019 a fost lansat la Deutsche Grammophon primul lor disc.
Alegerea repertoriului de pe disc este usor de descifrat: lucrari din repertoriul polonez, abordate cu precadere de Rafal Blechacz, dar si din Franta, tara de adoptie a celui mai important compozitor polonez, Chopin. Si in plus, o unitate prin perioada in care au fost compuse majoritatea acestor lucrari si caracterul lor: un final de secol al XIX-lea si inceput de secol XX in care recunoastem si framantarile care au condus la primul razboi mondial, dar si poezia unui paradis pierdut. O interpretare scanteietoare, cu mult lirism si rafinament, atentie pentru detaliu si un suflu tineresc; interpretari care pot fi repere pentru aceste lucrari, in secolul XXI – o auditie potrivita pentru o zi linistita de vacanta, intr-un decor Art Nouveau.
Albumul poate fi ascultat pe site-ul Radio Romania Muzical. http://www.romania-muzical.ro/info/discul-anului-2019/disc.htm?a=2156811&c=5901&g=2
Jan Lisiecki
Daca Rafal Blechacz si Bomsori Kim sunt tineri muzicieni lansati datorita marilor concursuri internationale, iata si un caz special, al unui pianist care a ajuns in atentia lumii internationale de concert datorita inregistrarilor sale, inca de la o varsta foarte frageda. Este vorba despre Jan Lisiecki, pianist canadian nascut din parinti polonezi, astazi in varsta de 23 ani.
In 2010, Institutul Chopin de la Varsovia edita un disc cu cele doua concerte pentru pian si orchestra de Chopin, inregistrate live de Jan Lisiecki si Sinfonia Varsovia, dirijor Howard Shelley – Jan Lisiecki avea la momentul inregistrarii 14 ani. Discul a avut efectul unei adevarate bombe mediatice: a primit numeroase premii si toata lumea muzicala a inceput sa vorbeasca despre acest atat de tanar pianist care realizase unele dintre cele mai bune versiuni ale concertelor chopiniene din contemporaneitate. In 2011, Jan Lisiecki semna un contract de exclusivitate cu Deutsche Grammophon, asigurandu-si astfel o promovare la nivel global, in paralel cu o intensa viata de concert – avea doar 15 ani!
Insa adevarul este ca Jan Lisiecki este un talent cu totul iesit din comun. Primul disc pe care i l-am ascultat, cu integrala studiilor de Chopin, l-a inregistrat la 17 ani; mie nu mi-a venit, pur si simplu, sa cred ca un pianist atat de tanar poate sa fie nu foarte bun, ci absolut zguduitor intr-un repertoriu atat de dificil.
Are totul: tehnica impecabila cu o manualitate iesita din comun, dar si o muzicalitate rezervata doar celor alesi. in plus, o personalitate calda si lipsita de ego unei vedete capricioase: asa incat in interpretarile sale nu personalitatea lui, ci mai ales, partitura compozitorului este suverana.
Jan Lisiecki a inregistrat cinci discuri la Deutsche Grammophon, concerte de Mozart, Concertul de Robert Schumann, lucrari de Chopin (mai putin concertele pentru pian si orchestra). Cel mai recent disc a aparut pe 1 februarie 2019 si cuprinde cele doua concerte pentru pian si orchestra de Felix Mendelssohn, alaturi alte piese pentru pian solo ale aceluiasi compozitor german. O alegere interesanta, pentru ca cele doua concerte de Mendessohn sunt mai rar abordate, probabil din cauza dimensiunilor mai scurte decat standardul de 30-40 minute; insa o muzica deosebit de frumoasa care merita sa fie ascultata mai des.
Discul reuneste inregistrari din concerte live si inregistrari de studio. In 22 august 2018, Jan Lisiecki si Orchestra de Camera Orpheus din New York evoluau la Varsovia in cadrul festivalului “Chopin si Europa sa” (un foarte important festival european). In program au figurat cele doua concerte de Mendelssohn, pe care Lisiecki le-a abordat nu pe un pian clasic, ci pe fortepiano, un parinte al pianului cu un sunet diferit. Radiodifuziunea poloneza a inregistrat aceasta evolutie si tot in studiourile Radiodifuziunii Poloneze, a doua zi, in 23 august, Jan Lisiecki a inregistrat si celelalte piese care se regasesc pe discul Mendelssohn: Variatiunile serioase op. 54, Rondo capriccioso op. 14 si Gondola venetiana din ciclul “Cantece fara cuvinte”.
Orchestra de Camera “Orpheus” este un ansamblu american care canta fara dirijor; intotdeauna precizia atacului este o problema in cazul orchestrelor fara dirijori, ceea ce in unele momente se simte si in inregistrarea concertelor de Mendelssohn cu Jan Lisiecki solist, tinand cont si ca acestea sunt inregistrari live. insa ceea ce trebuie neaparat urmarit este evolutia pianistului care este inca mai bun decat era in urma cu cativa ani; o interpretare plina de maturitate, inteligenta, stralucitoare, intr-un cuvant, impresionanta.
Jan Lisiecki nu a mai avut nevoie de confirmarea concursurilor internationale pentru a razbate in marea lume de concert; insa, ca si talentul lui, este una dintre foarte putinele situatii de acest tip, in universul atat de concurential al muzicii clasice de azi.
Discul Mendelssohn semnat de Jan Lisiecki poate fi ascultat, de asemenea, pe site-ul Radio Romania Muzical. http://www.romania-muzical.ro/info/discul-anului-2019/disc.htm?a=2163741&c=5901&g=2.
.
| |
|
|
|