Opțiuni
•   Topuri
•   Blog
•   Interviul aromat
•   Ceaiul englezesc
•   Locale
•   Mass media
•   Autori
•   Promovează
•   Colaboratori
•   Parteneri
•   Contact
Newsletter
personalizat
Înscrie-te pentru ceașca săptămânală de cultură:
Socializare
Abonare RSS Bookmark Recomandați portalul
Twitter Facebook Youtube
Acum niște ani
23 septembrie 2020
Recomandări
Dr. Tudor Toma, pneumolog: „Am trăit infecția cu coronavirus ca pe o ruletă rusească”
(Știință)
Dr. Tudor Toma, medic pneumolog in Londra, vorbeste despre cele mai mari provocari pe care le-a adus pandemia de coronavirus: de la lipsa echipamentelor de protectie la infodemia de stiri false si la greutatile psihice pe care cadrele medicale au trebuit sa le depaseasca in aceste luni.
Criza medicala globala s-a resimtit diferit, in functie de masurile aplicate de fiecare stat in parte. Anglia, de pilda, a fost lovita din plin, din cauza raspunsului guvernamental intarziat, spune doctorul Tudor Toma, medic pneumolog intr-un spital din sud-estul Londrei. In interviu, medicul explica cele mai mari provocari ale meseriei si felul in care sistemul medical britanic s-a adaptat pandemiei de COVID-19.

646x404

Doctorul Tudor Toma a trait aceasta criza sanitara in dubla ipostaza: aceea de medic pneumolog, dar si de pacient infectat cu SARS-CoV-2.

Domnule doctor, sunteti pneumolog. Vorbiti-ne despre virusuri si bolile aferente de la nivelul plamanilor. Cat de sensibili sunt plamanii nostri, de fapt?

Dr. Tudor Toma: Aerul pe care-l introducem in plaman, cu fiecare respiratie, nu este nici steril – adica lipsit de bacterii si virusuri –, nici foarte curat – adica lipsit de particule organice sau praf. Insa suntem echipati cu mecanisme de protectie, care ne permit sa introducem astfel de aer in volume mari – cam cate trei-patru litri pe minut, deci 5.000 de litri de aer pe zi – fara sa ne imbolnavim. In general, afectiunile pulmonare infectioase apar cand mecanismele de protectie sunt deficitare sau sunt lezate de poluare, de fumul de tigara, de alte modificari ale apararii imune. Exista si microorganisme care au o anumita predilectie pentru plaman, insa pana la pandemia aceasta de coronavirus, cele mai multe probleme virale le facea gripa.

De-a lungul carierei medicale de pana acum, care a fost cea mai grea perioada pe care ati traversat-o? Sa fie aceasta?

Cu siguranta ultimele luni au fost cele mai grele de pana acum, atat profesional, cat si personal, si, sincer, n-as dori sa mai trec vreodata prin ce am trecut din martie incoace. Am trait infectia cu coronavirus ca pe o ruleta ruseasca. Am vazut foarte multi oameni tineri care au murit. Si nici acum nu pot spune de ce unii au murit, iar altii traiesc. Am vazut un haos generalizat intr-un sistem medical pe care-l credeam stabil si eficient. Am vazut cum politicienii interfereaza cu activitatea medicala profesionala, iar medicii n-au nicio putere sa se opuna acestor interferente si, cu toate acestea, isi vad de treaba in continuare. Iar unele actiuni sau inactiuni ale politicului, cum ar fi lipsa asigurarii unui echipament de protectie adecvat, au consecinte criminale. Am vazut cum haosul informational duce la degradarea increderii in medicina, in adevarul stiintific, cum da nastere unor povesti conspirationiste, lipsite de orice logica, si in final duce, probabil, la moartea prematura a unor persoane. O enigma pulmonara.

Cum vedeti, ca pneumolog, acest virus? De ce credeti ca vine cu atat de multe complicatii pulmonare?

Din punct de vedere medical, SARS-CoV-2 este un virus interesant, pe care ar trebui sa-l analizam cu si mai mare atentie in continuare, fiindca putem invata de la el. Virusul este, practic, un mic ghem de proteine care se poate lega de celulele epiteliului respirator si care se poate replica cu ajutorul celulelor pe care le infecteaza. Afecteaza plamanul fiindca aici se gasesc receptorii pentru virus. Insa nu e clar de ce avem acesti receptori in plaman, ce face exact organismul nostru cu ei. Unele persoane au mai multi receptori si fac forme mai severe de boala, altele au mai putini si sunt doar usor bolnavi sau asimptomatici. Poate ca in viitor, cand vom sti mai bine despre ce este vorba, vom putea folosi aceiasi receptori si acelasi mecanism pentru distribuirea de medicamente plamanului. Pare a fi un „sistem de distributie“ destul de eficient.

Cand a aparut primul caz de infectat in spitalul in care lucrati in Anglia? Si cetratament i s-a aplicat pacientului?

Primul pacient testat pozitiv pentru coronavirus s-a prezentat pe 9 februarie. A fost unul dintre primele cazuri de import din Marea Britanie. Pacientul a fost tratat simptomatic si apoi transferat la un alt spital. Pana in prezent am avut internati doar la noi in spital, aproape 800 de pacienti confirmati cu SARSCov-2. Londra a fost puternic afectata de pandemie, iar in momentul de varf, in aprilie, erau cam 1500 de decese zilnic, inregistrate ca exces de mortalitate doar in Anglia, ceva absolut infiorator. Insa nu toti oamenii din afara sistemului medical au avut contact cu aceste realitati, nu multi din londonezi sau de oriunde au fost cei care au vazut cele trei containere frigorifice suplimentare care au fost aduse la spital pentru a extinde morga. Si atunci este usor sa crezi ca poate de fapt virusul nici macar nu exista si ca toata povestea asta este o conspiratie mondiala.     

646x528

Greselile guvernului britanic

Cum priveste personalul medical de acolo lupta cu acest virus?

Noi avem o abordare pur profesionala. Fiecare pacient este la fel, indiferent de boala pe care o are. Noi incercam sa-l ajutam si am facut acest lucru in ciuda unor protocoale de protectie gandite gresit si in absenta echipamentului de protectie adecvat. Pacientul trebuia ajutat. Din pacate, asigurarea echipamentului de protectie nu depinde de noi. Am scris, am atentionat, am protestat la conducere, dar am depins in totalitate de deciziile guvernului. Foarte mult personal a fost infectat. Foarte trist este si numarul mare de decese din randul personalului medical. Cineva acolo sus, ma refer la guvernul britanic in special, este responsabil de acest lucru si bine ar fi ca aceasta situatie sa nu se mai repete.

Initial, liderii britanici pledau pentru imunizarea in masa. Ce parere aveti despre acest concept?

S-a discutat destul de mult despre imunizarea in masa si acum stim clar ca nu este solutia. Cred ca la inceput nu erau foarte credibile raportarile legate de mortalitate, fiindca imunizare naturala fara mortalitate nu poate sa fie realizata.
_______________________________________________________________

Cand credeti ca vom scapa de acest virus si care sa fie solutia pentru a avea cat mai putine victime?


Nu stiu cand vom scapa de virus, dar solutia e simpla: un vaccin eficient.
_______________________________________________________________

Pandemia ar fi trecut mai bine impreuna

Ce credeti ca ar trebui sa se faca la nivel global pentru a evita o viitoare pandemie?

Amenintarea biologica va exista in continuare, riscul de imbolnavire, masurile de protectie si monitorizare trebuie luate mai in serios. La nivel global, dar mai ales la nivel local, cred ca trebuie investit mai mult in sanatate. Desi initial am crezut ca aceasta pandemie va modifica complet atitudinea societatii si administratiei fata de sanatate, nu pot spune ca vad schimbari semnificative. Toata lumea asteapta o revenire la normal, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, cu intentia de a continua cu lipsa investitiilor in spitale, in laboratoare, in echipamente medicale. Daca pandemia a trecut, la ce ar mai ajuta aceste investitii, nu? Dar lectia pandemiei este simpla: daca sanatate nu e, nimic nu e. Din pacate, nu pare ca a fost o lectie cu adevarat invatata.

Unde s-a gresit cel mai mult in gestionarea acestei crize la nivel global?

Impresia mea e ca a lipsit colaborarea si nu a fost o interventie concertata din partea tuturor celor care puteau face ceva la nivel macro pentru a controla raspandirea virusului. Fiecare a facut ce a crezut ca e mai bine si nici macar Organizatia Mondiala a Sanatatii nu a avut prea multa putere si influenta. Aceste lucruri ar trebui sa se schimbe.

105038872_2666149513649570_8592498825546274622_n

Emotiile unui medic infectat cu SARS-CoV-2

Ce v-a determinat sa va alegeti specializarea de pneumolog?

Am ales-o din doua motive: in primul rand, a fost vorba de oportunitate. Am dat examen de rezidentiat si specialitatea pneumologie era una dintre cele pe care le puteam alege la repartitia pe tara, care si atunci, ca si acum, se facea in functie de note. Insa la fel de important a fost si al doilea motiv: am lucrat inca dinainte de rezidentiat cu profesorul Traian Mihaescu, profesor de pneumologie in Iasi, care mi-a spus: „Vino sa lucrezi cu noi, o sa-ti placa“. Si l-am ascultat, practic m-a inspirat sa aleg aceasta specializare.

De ce ati ales Marea Britanie cand ati decis sa plecati din tara pentru a profesa?

Am plecat din Romania in 2000, cu dorinta de a face doctoratul in pneumologie intr-un centru din Europa. Am ales Marea Britanie fiindca imi placea, stiam limba si are cateva centre de renume in domeniul pneumologiei. Am fost acceptat la Imperial College in Londra, mai precis la spitalul lor de referinta pentru pneumologie, Royal Brompton, unde am beneficiat de o bursa a statului britanic, obtinuta cu sprijinul conducatorului de doctorat de atunci, profesorul Peter Barnes, un om foarte bine conectat, care m-a ajutat foarte mult.  

Sunteti implicat in tot felul de proiecte si in Romania. Ce faceti concret pentru a pastra legatura cu mediul profesional medical de la noi din tara?

In medicina conteaza foarte mult retelele profesionale si practic, cu colegii din Romania, am incercat sa mentinem o colaborare in reteaua profesionala de pneumologie, si am contribuit pe cat s-a putut la transferul de cunostinte clinice cu utilitate practica imediata. Acest lucru ne ajuta si pe noi, la Londra, fiindca invatam din modalitatile de rezolvare a anumitor probleme pe care le vedem la alti colegi, si in acelasi mod ii ajutam si noi pe colegii din Romania. Un exemplu de astfel de colaborare este pentru dezvoltarea tehnicilor de ecografie toracica.

„A fost groaznic“

Stiu ca ati luat si dumneavoastra virusul. Cum s-a intamplat si care a fost prima reactie?

A fost groaznic. Stiam ca totul e o loterie si ca pot ajunge sa fiu intubat, stiam foarte bine ce inseamna sa fii intubat si sa fii la terapie intensiva, m-a stresat foarte mult aceasta perspectiva. Din fericire, am facut o forma de pneumonie relativ usoara. Sper doar sa nu fie consecinte cronice, fiindca acum vedem destul de multi pacienti care au complicatii cronice destul de serioase.

Cum v-a schimbat acest virus?

Am descoperit placeri noi in lucruri simple, cum ar fi plimbatul pe potecile si prin padurile din jurul Londrei. Pana acum, de fiecare data cand aveam timp liber, nu faceam decat sa plecam oriunde puteam, la distanta de Londra. Dar sunt trist si destul de afectat de tot ce s-a intamplat –  un fel de sindrom post-traumatic, care sper ca merge spre vindecare – si imi pare cel mai rau ca inca nu pot sa vin acasa, la Iasi, din cauza masurilor de carantina din Anglia si din Romania.

Dar profesional?

Profesional, am schimbat foarte mult modul in care lucram, in care interactionam cu pacientul. Folosim mai mult telemedicina, am introdus rapid multe tehnici noi, inclusiv din domeniul ecografiei toracice, tehnici care s-au dezvoltat de nevoie in ultimele luni de pandemie.

„Noi tratam pacientul si nu testul“

Desi ati fost si pacient, din punctul de vedere al medicului, ce credeti ca se face bine in Marea Britanie si unde s-a gresit, de la primele cazuri pana acum?

Partea buna este ca noi, in Marea Britanie, tratam pacientul si nu testul. Noi nu internam pacientii asimptomatici sau pe cei cu simptome usoare. Acestia, e clar, nu au nevoie de tratament, au nevoie de izolare la domiciliu. De asemenea, am fost relativ retinuti cu introducerea unor medicamente noi si netestate, cum ar fi hidroxiclorochina. Insa cred ca s-au facut si multe greseli. Pandemia n-a fost luata in serios la inceput, atunci cand masurile epidemiologice puteau face o mare diferenta in numarul de infectati si al deceselor.

Dar in Romania?

Romania a fost foarte prompta in introducerea masurilor de distantare sociala si acest lucru se vede in numarul mic de cazuri. Personal, am probleme cu modul in care au fost introduse aceste masuri. Unii colegi din Romania imi explica ca doar „coborand militaria din pod“ situatia a putut fi controlata. Poate ca asa este, insa eu continui sa cred ca oamenii, de oriunde ar fi ei, sunt in esenta buni si, daca stii sa le explici cum trebuie o problema, asculta.

Beneficiarul unei burse de specializare la Imperial College din Londra

Numele: Tudor Toma
Data si locul nasterii: 6 octombrie 1968, Iasi
Starea civila: casatorit
Studiile si cariera: A absolvit Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa“ din Iasi, in 1993.
In perioada 1994-1997 a fost editorul editiei in limba romana a revistei „British Medical Journal“.
Este specialist in pneumologie si are studii doctorale in bronhoscopie interventionala la Brompton Hospital, Imperial College, University of London.
In prezent lucreaza la un spital din sud-estul Londrei.
Locuieste in: Londra

Interviul a fost publicat in Weekend Adevarul


.

Nume:

E-mail:


Mesaj:

(Comentariile trebuie sa fie de maximum 250 de caractere.)
Validare: 
(Introduceti codul pentru validare.) Reseteaza cod!
 
Autentificare
Am uitat parola / Cont nou!
Căutare
Prea multe rezultate?
Folosește căutarea avansată.
Publicitate