| 19 litografii de Ștefan Câlția, într-o ediție specială a romanului Golem de Gustav Meyrink, un clasic al literaturii europene |  |
| (Literatură) |
| Una dintre cele mai recente aparitii din colectia Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M este romanul Golem de Gustav Meyrink, reeditat intr-o editie grafica speciala ce include 19 litografii de Stefan Caltia, insotite de o convorbire cu acesta si o ampla prefata semnata de Bogdan-Alexandru Stanescu. |
„Editia prezenta, in limba romana, este practic o replica peste timp data editiei princeps a romanului: ea reprezinta un dialog al «artelor surori», un adevarat tratat de imagologie in care textul vechi de peste un secol este interpretat grafic de Stefan Caltia. Este important de spus ca litografiile ce ilustreaza si interpreteaza textul lui Meyrink au fost realizate la jumatatea anilor ’80, asa ca poietica lor trebuie pusa in abisul unui deceniu la fel de incarcat de sumbre premonitii precum cel in care Meyrink isi situeaza romanul”, a marturisit scriitorul Bogdan-Alexandru Stanescu, coordonatorul colectiei Anansi. World Fiction.
Scris intre 1907 si 1914 si publicat pentru prima data in foileton din decembrie 1913 pana in august 1914 in revista Die Weißen Blätter, Golemul a fost publicat in forma de carte in 1915 de Kurt Wolff, Leipzig. Este primul roman al lui Meyrink, o carte cu un enorm succes de piata: a vandut mai bine de 200.000 de exemplare, doar in 1915.
Considerat una dintre cele mai captivante si uluitoare proze fantastice publicate vreodata, romanul lui Gustav Meyrink a stat la baza unor adaptari cinematografice, precum filmul cu acelasi nume, regizat de Piotr Szulkin, realizat in 1979 si lansat in 1980, si a filmului pentru televiziune omonim, in regia lui Jean Kerchbron (1967).
Golem a fost adaptat si pentru teatru, de Daniel Flint, si a avut premiera mondiala in 2013.
Romanul, aventura bizara a unei constiinte care-si intilneste dublul, este centrat pe viata lui Athanasius Pernath, un bijutier si restaurator de arta care traieste in ghetoul din Praga. Insa povestea sa este traita de un narator anonim, care, in timpul unui vis vizionar, isi asuma identitatea lui Pernath cu treizeci de ani inainte. Un vis a fost indus, probabil, pentru ca si-a schimbat din greseala palaria cu cea a adevaratului (batranului) Pernath. In timp ce romanul se concentreaza in general pe propriile meditatii si aventuri ale lui Pernath, el relateaza, de asemenea, vietile, personajele si interactiunile prietenilor si vecinilor sai. Golemul, desi este vazut rar, ocupa un loc central in roman, fiind un reprezentant al spiritului si constiintei ghetoului, adus la viata de suferinta si mizeria pe care locuitorii sai le-au indurat de-a lungul secolelor.
„Golemul... e pamantul cu toate framantarile lui, cu putreziciunea lui, cu energia lui, cu radacinile copacilor. Dar el nu merge fara piatra infipta in frunte, fara ea nu poate pleca, nu se misca. Insasi materia isi revendica dreptul de a fi frumoasa, de a fi recunoscuta ca frumoasa”, marturiseste pictorul Stefan Caltia.
„Atat golemul lui Meyrink, cat si cel al lui Caltia sunt expresia unei «cutremurari in fata avalansei implacabile a unui viitor amenintator». Ambele «produse» artistice se ivesc din groaza fata de accelerarea schimbarii si de premonitia unui Rau «definitiv» ce va sa vina. Golemul este spiritul istoric al unei comunitati traditionale, un pastrator al ordinii, un politist mistic, asa cum litografiile lui Stefan Caltia sunt constructii verticale asezate pe umerii simbolului, de cele mai multe ori medieval. De aici decurge si placerea artistului de a imagina si interpreta «lumea rasturnata», cea a saturnaliilor unui sfarsit de secol ce-si asteapta cuminte pieirea”, noteaza Bogdan-Alexandru Stanescu in prefata cartii.
La mai bine de un secol de la prima sa publicare, Golemul rezista ca unul dintre cele mai importante romane fantastice moderne, scris de un autor a carui viata a fost aproape la fel de fantastica ca si fictiunea sa.
Editia in limba romana a romanului apare in traducerea din limba germana a Ginei Argintescu-Amza.
Gustav Meyrink (1868-1932) a inceput sa publice povestiri la debutul secolului trecut, in revista müncheneza Simplicissimus. Are o afacere in domeniul bancar, care ii este intrerupta de acuzatia ca profita de spiritism pentru a se imbogati. Invinuirile se dovedesc nefondate, dar cariera lui financiara ia sfarsit. In 1903 ii apare prima carte de povestiri (Der heiße Soldat und andere Geschichten); se muta la Viena, unde isi intemeiaza o familie si va avea doi copii. Traduce din Dickens (cincisprezece volume in cinci ani), Kipling si Lafcadio Hearn. Pasiunea pentru ocultism il indeamna sa scrie mai multe carti pe teme ezoterice si sa traduca volumul de texte Cartea egipteana a mortilor. In 1913 incepe sa tipareasca in foileton primul sau roman, Golem. Seria se incheie in august 1914 si este urmata de versiunea integrala a romanului un an mai tarziu. Acesta a avut un urias succes la public si a fost urmat de alte doua: Fata verde (1916) si Noaptea Valpurgiei (1917), la fel de bine primite. Gustav Meyrink moare in 1932, la numai jumatate de an de la sinuciderea fiului sau.
Stefan Caltia se naste pe 15 mai 1942 in Brasov. Copilaria si-o petrece adesea in Sona, in casa de langa biserica, la bunica Eudochia. Formatia pictorului este cladita la Liceul de Arte Plastice si Muzica din Timisoara, avandu-l ca profesor pe graficianul Julius Podlipny (1955-1963), si apoi sub indrumarea lui Corneliu Baba la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ din Bucuresti (1964-1970). Din anul 1992, Stefan Caltia devine profesor la Universitatea Nationala de Arte, Bucuresti, alaturi de Sorin Ilfoveanu, Florin Ciubotaru, Florin Mitroi, Vladimir Zamfirescu. In perioada 1992-1996 este decan al Facultatii de Arte Plastice, iar dupa 1996, sef al Catedrei de Pictura din cadrul aceleiasi universitati. In anii ’80-’90 expune regulat in Danemarca, Norvegia si Germania. Odata cu infiintarea Galeriei Posibile, la inceputul anilor 2000, desfasoara o serie de expozitii in diferite orase din tara. Urmeaza alte expozitii: Stefan Caltia. Locuri (Timisoara, 2013), Obiecte graitoare (Bucuresti, 2017), Oroborus (Chisinau, 2019), Cale in Transilvania (Londra, 2022).
.
| |
|
|
|