| Istoria pe care o vrem, o facem împreună: Filarmonica George Enescu și Ateneul Român își propun să devină inima culturală a Bucureștiului, un punct de conectare a României la pulsul muzicii, ideilor și valorilor universale |  |
| (Muzică) |
Filarmonica George Enescu (FGE), cea mai importanta filarmonica din tara, si Ateneul Roman, construit ca templu al culturii nationale, au intrat intr-un proces strategic de transformare si de dezvoltare, menit sa le redea stralucirea internationala si sa le transforme in inima culturala a Bucurestiului, care conecteaza Romania la muzica, artistii, ideile si valorile universale. Sprijinul comunitatii este esential pentru succesul acestui proiect. |
Initiativa a fost prezentata joi, 25 aprilie 2024, in timpul unei intalniri cu prietenii Filarmonicii – iubitori ai muzicii, reprezentanti ai mediului de afaceri, oameni de cultura si jurnalisti, odata cu lansarea invitatiei catre comunitatea de business si a iubitorilor de muzica, idei si cultura sa sprijine acest demers.
Ambitios si complex, proiectul va fi construit treptat, pe patru piloni cheie:
1. Cresterea performantei artistice a Filarmonicii George Enescu, astfel incat sa ofere spectatorilor sai experienta unei stagiuni de valoare internationala tot timpul anului si sa devina recunoscuta in strainatate pentru calitatea artistilor si a sunetului sau.
2. Transformarea Ateneului Roman intr-un centru cultural viu, prin modernizarea infrastructurii tehnice, care sa asigure o experienta muzicala de calitate, la nivelul standardelor secolului XXI, si diversificarea activitatilor culturale pe care le ofera (ex. amenajarea si deschiderea unui muzeu; organizarea de expozitii si dezbateri, care sa puna publicul romanesc in legatura cu teme si idei relevante social si cultural, precum si cu personalitati recunoscute la nivel international).
3. Consolidarea componentei educationale si a comunitatii din jurul celor doua institutii – incluzand aici si atragerea unui public tanar si nou catre muzica, arte, cultura si valori universale - pentru a cultiva in societate o identitate si o reprezentare de sine a romanilor ca cetateni ai lumii, definiti prin valorile fundamentale ale umanitatii.
4. Construirea unei noi identitati de brand pentru Filarmonica si pentru Ateneu, sustinute de o strategie de comunicare care sa repozitioneze cele doua institutii, atat in Romania, cat si la nivel international. Filarmonica trece etapizat la o noua identitate vizuala, din luna mai 2024.
Filarmonica George Enescu: un proces de constructie demarat din 2022
„Filarmonica George Enescu are potentialul sa joace in liga mare a muzicii clasice internationale. Lucram sa atragem cei mai buni artisti romani, sa ne deschidem tot mai mult catre artisti straini, sa ne rafinam si personalizam sunetul pana ajungem la puritatea calda a ambrei si sa fim recunoscuti pentru el. Procesul de imbunatatire a performantei artistice si a calitatii stagiunii a inceput deja. Am atras in orchestra artisti tineri, recunoscuti la nivel international. Stagiunea noastra s-a imbunatatit semnificativ din 2023, prin aducerea la Bucuresti a unor nume recunoscute pe plan international. Am creat programe noi, precum programul educational „Muzica pe intelesul tuturor”, programul de promovare a tinerilor compozitori si a compozitoarelor din Romania. Vom continua in aceste directii, cu si mai multa energie. Stagiunea 2024-2025 va fi cea mai atractiva si stralucitoare din ultimele decenii, date fiind capetele de afis internationale, ce vor interpreta impreuna cu Filarmonica George Enescu pe scena Ateneului, precum dirijorul Vasily Petrenko, violonistii Renaud Capuçon, Vadim Repin si Daniel Hope, basul de opera Roberto Scandiuzzi. Insa dezvoltarea Filarmonicii si a Ateneului vor fi posibile numai daca si comunitatea vine alaturi de noi si ne sprijina pe termen lung, la fel cum comunitatea a fost cea care, in secolul XIX, a facut posibila atat infiintarea Filarmonicii, cat si constructia Ateneului”, a declarat Marin Cazacu, directorul general al Filarmonicii George Enescu.
 Eveniment FGE (c) Andrei Gindac
Programul complet al stagiunii 2024-2025 va fi dat publicitatii in luna august 2024, odata cu punerea in vanzare a abonamentelor. Cativa dintre cei mai apreciati muzicieni francezi vor fi printre invitatii FGE: legendarul dirijor Charles Dutoit, a carui cariera de peste 50 de ani l-a purtat pe toate marile scene ale lumii, popularul violonist Renaud Capucon, ca solist si dirijor, precum si dirijorul Yan Pascal Tortelier, care va sustine o partitura romantica grandioasa - Recviem de Giuseppe Verdi, cu unul dintre cei mai apreciati basi de opera din lume, Roberto Scandiuzzi, in distributie. Britanicul Daniel Hope si rusul Vadim Repin completeaza lista violonistilor ilustri care vor aparea pentru prima data in stagiunea FGE, cu mai putin cunoscutul la noi Concert de Benjamin Britten, respectiv cu o pagina clasica din repertoriul secolului XX - Concertul nr. 1 de Dmitri Sostakovici.
Cateva din lucrarile muzicale prezentate in sezonul urmator vor fi adevarate evenimente: operele in concert Ora Spaniola de Maurice Ravel (dirijata de Maxim Pascal) si Elektra de Richard Strauss (in premiera la Ateneu), sub bagheta lui Christian Badea, monumentala Simfonie nr. 2 de Gustav Mahler cu Vasily Petrenko (directorul muzical al Filarmonicii Regale din Londra), Simfonia nr. 3, "Kaddish" de Leonard Bernstein (la pupitru, Alexandre Bloch, directorul muzical al Orchestrei Nationale din Lille) dar si Matthaeus-Passion de Johann Sebastian Bach, considerat drept cel mai impresionant oratoriu compus vreodata, condus de Gabriel Bebeselea.
Dintre marile nume atrase in Stagiunea 2023-2024, mentionam dirijorii Leonard Slatkin (6 Premii Grammy), Laurence Foster, Justus Franz, Jean-Claude Casadesus, pe langa un numar important de solisti straini.
Eveniment FGE (c) Andrei Gindac
Ateneul Roman: primii pasi si o viziune de transformare, cu ajutorul comunitatii de prieteni
Ateneul Roman este si el subiectul unui proiect de dezvoltare culturala de sine statatoare, pentru o mai buna valorificare a resurselor pe care acest monument al patrimoniului construit le ofera societatii, pe langa faptul ca este casa Filarmonicii George Enescu. In cadrul Ateneului urmeaza sa fie amenajat un muzeu si sa fie organizate expozitii. O serie de dotari si elemente de infrastructura au nevoie sa fie modernizate, cu respectarea statutului de cladire de patrimoniu, precum instalatia de lumini si de sunet, instalarea unui sistem de transmisii video, modernizarea aerisirii, etc. Obiectivul este ca Ateneul sa ofere o experienta culturala diversa si de calitate, la standarde internationale, atat pentru publicul din Romania, cat si pentru turistii straini dornici de turism cultural si pentru artisti.
Primii pasi au fost facuti cu resursele pe care le are Filarmonica de la bugetul public, precum si cu sprijinul unor primi sponsori care s-au alaturat initiativei din faza de idee, insa este nevoie de o implicare sporita a mediului de afaceri, in cadrul unei comunitati de prieteni ai Ateneului si Filarmonicii George Enescu, pentru ca acest proces de transformare sa se faca rapid si cuprinzator.
Ateneul a primit in luna aprilie titlul de Marca a Patrimoniului European, decernat de Comisia Europeana, in urma unei competitii de proiecte. Este o recunoastere a valorii europene pe care o are Ateneul si de contributie la identitatea europeana. Doar o singura alta cladire din Romania mai are acest titlu – Comisia Europeana a Dunarii de la Sulina – si doar 67 situri din UE.
Ateneul Roman fost construit in perioada de consolidare a statului modern, la initiativa Societatii Ateneul Roman, entitate stiintifica, literara si artistica, condusa de naturalistul Constantin Esarcu, din care faceau parte numerosi oameni de stiinta si de cultura (printre care Alexandru Odobescu, V. A. Urechia si Nicolae Kretzulescu). Misiunea sa a fost „propagarea in popor a instructiunii si educatiei” prin conferinte si cursuri publice, publicatii, expozitii si alte manifestari culturale. Cladirea a fost ridicata in doua etape, intre anii 1886 si 1897, dupa planurile francezului Albert Galeron, recomandat de Charles Garnier, arhitectul Operei din Paris, iar finalizarea lucrarilor a fost posibila cu contributia financiara a unor donatori generosi si a intregii comunitati, prin celebra campanie „Dati un leu pentru Ateneu”.
Ateneul a devenit, din 1889 cand a fost terminata sala de concerte, sediul Orchestrei simfonice profesioniste bucurestene, infiintata din 1868 sub titulatura Societatea Filarmonica Romana. Incepand cu anul 1907, nume importante ale muzicii clasice din intreaga lume au evoluat ca dirijori sau solisti pe scena Ateneului, intre care Pietro Mascagni, George Enescu, Richard Strauss, Maurice Ravel, Igor Stravinsky, Bela Batok, Herbert von Karajan, sau Carl Böhm. Splendida sala gazduieste in prezent Festivalul si Concursul International George Enescu, cel mai important eveniment cultural international organizat de Romania.
O noua identitate si o noua relatie cu comunitatea
„Filarmonica George Enescu si Ateneul Roman sunt parte din istoria noastra moderna si contemporana. Au trecut prin aceleasi provocari ca si societatea noastra si au aceeasi nevoie ca Romania sa se reinventeze pentru fi relevante in secolul XXI. Este ceea ce am inceput sa facem prin proiectul de transformare strategica la care lucram si la care invitam comunitatea sa ne fie alaturi. In final, istoria pe care o vrem, o facem impreuna, prin implicare. Filarmonica George Enescu da viata muzicii de valoare universala, printr-o interpretare care uneste artistii si spectatorii in trairea unei stari de gratie, pentru ca are muzicieni cu vocatie si cele mai bune ansambluri din Romania. Ateneul Roman este o cladire simbolica, ce poate prinde viata prin investitii si diversificarea evenimentelor de calitate, astfel incat sa devina o adevarata inima culturala a Bucurestiului, care conecteaza Romania la muzica, ideile, artistii si valorile universale”, a declarat Oana Marinescu, consultant comunicare strategica si Managing Director al OMA Vision, echipa care asigura conceptia strategica si implementarea proiectului de transformare.
 Eveniment FGE (c) Andrei Gindac
„Ne-a placut proiectul de transformare strategica a Filarmonicii George Enescu si a Ateneului inca din faza de idee, pentru ca este curajos, valorifica foarte bine resursele celor doua institutii, are viziune si, mai ales, aduce o contributie semnificativa societatii. L-am vazut ca pe o forma de antreprenoriat cu viziune la nivelul institutiilor publice, prin care acestea vor sa realizeze o colaborare intre stat si mediul privat, pentru proiecte de interes comun. Suntem o banca, sprijinim antreprenorii si ne plac proiectele curajoase si fundamentate. De asemenea, suntem constienti si atenti la responsabilitatea noastra fata de comunitate. Credem ca aceasta initiativa va aduce o contributie esentiala in comunitate”, a afirmat Virginia Otel, Communication Leader, Garanti BBVA, unul dintre sponsorii principali ai Filarmonicii si ai proiectului de transformare.
Eveniment FGE (c) Andrei Gindac
„Investitiile in cultura sunt critice pentru evolutia sustenabila a societatii, pentru conservarea si promovarea valorilor autentice, dezvoltare intelectuala, dialog constructiv intre generatii si institutii. Parteneriatul cu Filarmonica George Enescu este modul prin care noi, Rompetrol, continuam sa contribuim la viata culturala a comunitatii, si sa aducem muzica clasica mai aproape de oameni, cu toata frumusetea, diversitatea si puterea ei creativa”, a declarat Costinela Dragan, Director Sustenabilitate & CSR, Rompetrol, unul dintre sponsorii principali ai proiectului de transformare.
„Fondarea, cresterea si continuitatea acestor doua institutii reprezinta cultural si revolutia (mai multi fondatori deriva din pasoptisti), si independenta, si unirea. Din 1886-1889, cladirea Ateneului – conceput ca templu laic modern – este localizarea modernitatii europene in tara noastra. Valorile cardinale ale acestor doua institutii si ale acestei culturi sunt ale oricarei culturi europene: initiativa transversala de societate; solidaritatea ca pretuire a libertatii, entuziasmul, modernitatea. Istoria pe care o vrem, o facem impreuna. Muzica pe care o vrem, o facem impreuna. Cultura pe care o vrem o facem impreuna. Nimic prometeic, dar totodata nimic fatalist: daca vrem cu adevarat sa construim, atunci construim. Ca in toate institutiilor moderne, fondatorii ies din arhaic: mesterul Manole se multiplica, impanzeste societatea si supravietuieste. Modernitate: nu mai trebuie o alta manastire si nici un alt sacrificiu: Ateneul e la locul lui de atunci incoace si isi conserva venerabila sa functie”, a argumentat istoricul Eugen Ciurtin, directorul Institutului de Istorie a Religiilor.
Sponsori principali: Garanti BBVA, Rompetrol | Sponsori: Groupe SNEF, JTI
.
| |
|
|
|