| România amorțită: o radiografie a educației la sat, din perspectiva părinților și copiilor. Cum putem face tranziția spre o Românie care învață meserie? |  |
| (Viață) |
| Romania se afla pe primul loc in Uniunea Europeana in ceea ce priveste abandonul scolar. Ponderea tinerilor care au parasit devreme sistemul de educatie si formare este de 16% la nivel national, in timp ce media Uniunii Europene este de 10%. |
Iar in mediul rural, acolo unde se afla jumatate din potentialul uman al tarii (51% din populatie), abandonul scolar este si mai ridicat. Peste 600.000 de elevi nu merg la scoala, in prezent, la nivelul la care trebuie sa fie sau au renuntat cu totul la studii. Problema este agravata de numarul mare de tineri NEETs (?neither in employment, nor in education and training'), care nu sunt nici in scoala, nici in campul muncii. Conform Eurostat, Romania are cel mai mare nivel de NEETs din UE (19,8%), in stransa legatura cu rata uriasa de abandon scolar. Lucrand la negru, pierzand sansa de a se forma profesional, traind din ajutoare sociale, acesti tineri devin la randul lor parte a unei probleme sistemice, perpetuand saracia, excluziunea sociala, inegalitatea de gen si lipsa competentelor.
Pentru a intelege cum putem creste nivelul de scolarizare si ajuta mai multi copii sa-si finalizeze studiile, Asociatia BookLand si Unlock au realizat, cu sprijinul Leroy Merlin, o cercetare care a mers in inima Romaniei rurale (prea rar atinsa, de altfel, de studiile sociologice). Intitulat „Parinti la Sat”, studiul a privit in profunzime relatia dintre copii si scoala & modul in care parintii se raporteaza la educatie: cat de importanta este pentru ei si ce fac (sau nu) pentru a-si sustine copiii sa invete. Studiul arata si cum accesul la oportunitati, dar si traumele din familie determina stiluri de viata foarte diferite. Parintii de la sat care au beneficiat de oportunitati care sa-i ajute sa creasca material si emotional se pot gandi la educatie si la valori pe care le impartasesc apoi cu copiii. Cei fragili, aflati in saracie extrema si care nu pot asigura un trai decent, sunt prinsi intr-o capcana din care simt ca nu pot iesi.
Cum arata valorile si principiile parintilor de la sat?
Oamenii din satele argesene incearca sa depaseasca cutumele inradacinate in generatii prin care gura lumii guverneaza. Cu toate acestea, procesul nu este simplu si necesita timp, rezistenta la schimbare fiind mare. Exista, insa, valori care par de neclintit. Copiii continua sa fie ratiunea de a fi a parintilor, care isi definesc valoarea prin acestia; familia este valoarea centrala, iar copiii sunt sensul vietii. Asociata cu siguranta si statutul in comunitate, familia este valorizata pana intr-acolo incat unii adulti aleg sa ramana in situatii sau relatii toxice pentru ca ?asa se face’. In acelasi timp, statutul este dat si de bunurile detinute; inclusiv dragostea fata de copii este exprimata prin ceea ce poti da mai departe (?sa ai ce sa lasi copiilor, caci pentru ei muncesti’). Prin urmare, o casa mare (chiar si neterminata) este semn de bogatie, iar sa ai haine frumoase (de brand, daca se poate) inseamna sa fii un om valoros, care obtine mai usor recunoastere sociala.
De ce se tem parintii din mediul rural?
Pentru a intelege blocajul in care se afla Romania rurala, studiul a investigat si temerile parintilor. Acestia se tem, de pilda, ca le vor fi marginalizati si discriminati copiii, dar si ca tinerii o vor lua pe cai gresite si nu se vor tine de studii. Printre cauzele frecvent amintite pentru abandonul scolar sunt sarcinile adolescentelor (suntem nr.1 in Europa in ceea ce priveste numarul de mamici adolescente) si bullying-ul practicat. Parintii se tem si ca nu sunt capabili sa-si ajute copiii cu probleme comportamentale sau intarzieri de invatare. Iar in cazul celor care nu-si pot ajuta copiii la teme, teama de blocajul educational al copilului este inlocuita de o atitudine de desconsiderare a scolii (= locul unde acestia spun ca se rade de copiii lor). Frica de a nu fi parinti buni, de a nu-si ingriji copiii ?cum trebuie’ este asociata cu teama ca le vor fi luati copiii si este mult mai puternica in randul mamelor captive in situatii de abuz. Prea multe familii continua sa traiasca din alocatii, ajutor de somaj sau munca ziliera, iar teama de a nu (mai) avea un loc de munca si un venit afecteaza parintii.
Cum arata casele familiilor intervievate?
Cele mai multe cazuri de abandon scolar sunt intalnite in conexiune cu spatiul locativ. Copiii din familii sarace, la limita subzistentei, care locuiesc in case insalubre si nu au un spatiu unde sa se spele sau un loc in care sa-si faca temele, au un risc mult mai mare de a abandona scoala, ca si cum educatia ?ar fi ultima lor grija’. Unii copii au spus ca ar prefera sa nu mai frecventeze scoala si sa-si ingrijeasca fratii mai mici, pentru ca mama lor sa poata munci si aduce un ban in plus acasa. Studiul arata si ca investitiile in spatiul unde copilul invata nu sunt prioritare. Spatiul de baza al casei include o bucatarie, spatiul de dormit si un grup sanitar cu dus (wc-ul fiind, in multe cazuri, inca in curte), in timp ce spatiul de invatare este adesea „incropit” de o masa si un scaun unde se si gateste sau mananca.
Disconfort si nesiguranta in relatia cu banii
Respondentii spun ca lipsa banilor le creeaza un sentiment de nesiguranta si teama caci, in Argesul rural, oportunitatile de lucru nu sunt atat de variate si sigure: ?nu e ca la Mioveni unde ai acces la locuri de munca'. De aceea, multi sateni aleg sa plece in strainatate. In lipsa predictibilitatii financiare, majoritatea se axeaza pe imediat (?ce-i in mana nu-i minciuna’) si rareori fac planuri pe termen lung. In mod paradoxal, parintii cu cei mai putini bani au tendinta de a ceda presiunilor copiilor pentru a cumpara jucarii sau haine de brand, comparativ cu cei mai stabili financiar, care sunt mai chibzuiti. Cea mai mare diferenta intre cei care reusesc sa faca bani si cei care nu reusesc ramane atitudinea. Cei care sufera de deprivare financiara cred despre ei ca ?nu pot' si despre mediu ca ?nu se poate'.
Investitiile in educatie nu sunt o prioritate pentru parinti
Indiferent de nivelul de trai, facturile si plata utilitatilor sunt prioritati. Chiar daca vorbim despre oameni care locuiesc la tara si au terenuri, sunt extrem de putini cei care se bazeaza pe productia proprie pentru a-si acoperi intreg necesarul gospodariei, apropiindu-se astfel de stilul urban de consum. Hainele sunt un subiect major de tensiune la sat, copiii fiind deseori judecati in functie de imbracaminte, cele mai multe cazuri de bullying fiind cauzate de acest aspect. Cheltuielile cu educatia (rechizite sau transport pentru cei care studiaza la oras) ocupa o pondere redusa in bugetul familiei, nefiind o prioritate. Apropo, un alt studiu recent arata ca romanii cheltuie de opt ori mai mult pe tigari si alcool decat pe educatie... Totusi, cu cat parintii sunt mai educati si cu cat au aspiratii mai inalte pentru copii, cu atat creste si investitia in educatie, in special in activitati extra-curiculare: sport, o limba straina sau excursii cu scoala.
Familia, intre modele traditionale si independenta
Familia ramane extrem de importanta la sat. Majoritatea femeilor continua sa se marite si sa devina mame de foarte tinere (16-18 ani), mai ales cele care provin din medii defavorizate, insa nu exclusiv. Rolurile de gen tind sa urmeze in continuare calea clasica: in general femeia este cea responsabila de gospodarie si copii, inclusiv de educatia lor. Totusi, in familiile moderne exista o oarecare implicare si a barbatilor. In familiile monoparentale copiii sufera mult dupa parintele care lipseste, mai ales daca mama este cea care a plecat. Atunci cand mamele raman singure cu copiii, cel mai adesea reusesc sa-i stabilizeze si sa le asigure o directie. Studiul releva si o tendinta noua: aceea a mamelor care-si invata fetele sa gandeasca independent si sa invete o meserie, pentru a nu depinde financiar de un partener.
O diploma deschide usa spre locuri de munca mai bine platite
A avea un loc de munca stabil, bine remunerat, care se bucura de prestigiu social este aspirational. Si totusi, oamenii nu-si incurajeaza copiii sa viseze mai mult decat ceea ce stiu ca functioneaza. Maximul la care aspira pentru copii sunt joburi sigure, in administratia publica - politist, pompier, invatator, asistent - iar cei care spun ca-si doresc sa-si vada copiii la facultate nu stiu ce anume vor studia acestia. Isi spun insa, ca o diploma le deschide copiilor usa spre locuri de munca mai bune: ?la birou, nu cu carca, in ploaie’. Perspectiva parintilor argeseni trebuie privita si in contextul perceptiei la nivel national, unde doar 34% dintre romani cred ca invatamantul ii pregateste pe copii pentru viata intr-o mare sau foarte masura, in timp ce 7 din 10 romani care au copii sau cunoscuti absolventi de liceu & facultate spun ca le e greu sa-si gaseasca locuri de munca, neavand experienta practica (59%) sau acces la oportunitati in zona (42%).
Scoala, valorizata in teorie
In teorie, scoala este valorizata de toti cei investigati pentru ca este un pasaport catre o viata mai buna, una in care nu sunt constransi sa munceasca in conditii precare. Desi parintii recunosc rolul esential al educatiei, in multe familii nu exista o implicare activa in sustinerea copiilor. Astfel, in familiile aflate in dificultate, copiii au performante scolare reduse, absenteaza frecvent sau abandoneaza scoala. In plus, multi parinti nu au la randul lor educatie si nu-si pot ajuta copiii la teme, acestia ajungand sa se frustreze si sa nu-si mai doreasca sa mearga la scoala. Un alt fenomen este cel al copiilor care doresc sa performeze, dar sunt tinuti pe loc de familiile care se tem ca acestia sa nu plece din comunitate. Multi parinti se plang de bullying in scoli, copiii ajungand sa fie judecati dupa haine, branduri, gadgeturi, si spun ca lipsa uniformei permite diferentierea intre copii la scoala si accentueaza atitudinile de discriminare.
Planurile de viitor & apartenenta la comunitate
Planurile de viitor sunt influentate de puterea financiara si de statutul in comunitate. Totusi, exista un angajament comun: dorinta de a ramane in judet alaturi de familie. Parintii vor ca tinerii sa ramana si sa se dezvolte personal si profesional in comunitate, unde au crescut. Aceasta viziune este deosebit de importanta pentru familiile care se confrunta cu dificultati financiare; sprijinul reciproc dintre generatii constituie o sursa vitala de ajutor si stabilitate in fata provocarilor de zi cu zi. Insa, ce fel de suport pot asigura copiii care nu sunt cuprinsi in sistemul educational? Desi potentialul este urias: conform statisticilor europene, ponderea populatiei de varsta scolara in populatia totala din Romania este cea mai mare si mai stabila in comparatie cu tarile din regiune. In schimb, ponderea copiilor incadrati in scolile romanesti este cea mai mica din regiune & in scadere: doar 18% fata de 20% in Polonia sau 21% in Germania, spre exemplu.
Stilurile parentale de la sat: un nou instrument util in comunicarea cu parintii
Realizat pe teren, in gospodarii din mai multe sate argesene, Studiul „Parinti la sat” a intrat adanc in realitatea Romaniei rurale, printr-o o serie de 40 de interviuri cu parinti din varii categorii socio-economice. Concluziile, desi privesc situatia din Argesul rural, vorbesc despre probleme sistemice, existente la nivel national. Si, desi nu toate familiile intervievate traiesc in situatii financiare-limita, prea multe dintre cazurile intalnite spun povesti triste despre analfabetism, discriminare, abuz si medii toxice... Povesti despre copii la limita puterilor, care au ajuns sa ceara ajutorul serviciilor sociale.
„Exista o Romanie profunda care sta ascunsa si pe care foarte putini se incumeta sa o exploreze. O Romanie amortita si blocata in zone rurale, unde oamenii sunt ancorati doar in prezentul caruia trebuie sa-i supravietuiasca. Ei nu au o viziune pe termen lung, pentru ca nu au pe ce sa se bazeze. Nu exista joburi stabile, oportunitati de dezvoltare sau un plan de crestere al comunitatii. Unii reusesc sa construiasca vile frumoase, lucrand si inspirandu-se din strainatate. Altii traiesc intr-o saracie incredibila, in case insalubre si darapanate, cu mame aflate in depresie pentru ca nu pot munci si mai sunt si chinuite de sotii alcoolici sau violenti, cu copii cu ochi tristi si care nu stiu incotro sa o ia. Cei mai mari prind curaj si ?se cer' in plasament, lasandu-i pe parinti si mai deprimati. In studiul din judetul Arges am aflat ca nu exista parinte care sa nu-si iubeasca copiii si care sa nu planga atunci cand ii pierde... dar si ca sunt oameni care au nevoie de perspectiva, au nevoie de cineva care sa-i ajute sa devina utili social. Oamenii marginalizati de la sat sunt potentialul irosit al Romaniei, iar copiii care abandoneaza scoala sunt deseori produsul unor familii in deriva care nu-si gasesc un scop si o directie. Ei se apara si spun ?nu am scoala', ?nu ma angajeaza nimeni', ?nu am cum sa las copiii singuri acasa si sa merg la munca'. E normal cand toata viata nu ti-a iesit nimic si nu te-a ajutat nimeni. Sunt insa in comunitate oameni care au reusit si le intind o mana – le dau joburi temporare si reusesc sa traiasca de pe o zi pe alta. Dar nu apuca sa acopere la timp nevoile de baza ale copiilor: sa am un loc unde sa ma spal, sa imi fac lectiile, sa dorm. Fara oportunitati de dezvoltare, fara investitii si fara educatie, jumatate din Romania se chinuie sa evolueze. Iar unii se pierd de tot, din pacate din ce in ce mai multi.” – Adina Vlad, Managing Partner Unlock
„Datoria noastra, ca pilon al societatii, este sa ajutam acolo unde este identificata nevoia, cu atat mai mult nevoia stringenta. Ca sa facem lucrul acesta cu eficacitate, ca sa putem face diferenta pe termen lung, avem nevoie sa cunoastem. Alaturi de partenerii nostri de la BookLand, ne-am imersat intr-o cercetare deloc facila, in Romania profunda, unde normalitatea – asa cum este ea definita si aplicata la socialul si umanul de zi cu zi – este una total diferita de cea pe care o traim noi. Aceia dintre noi pentru care accesul la educatie, la un loc de munca, la familii care isi poarta de grija si isi cresc copiii fara grija zilei de maine, care au un camin si o comunitate apropiata, reprezinta doar o parte a Romaniei. Partea pentru care ?normalul’ este un cuvant uzual, usor de inteles. Insa in Romania profunda, din nefericire, traiesc cei vulnerabili: familii dezradacinate, adulti privati de sansa la un loc de munca si pentru care hrana zilnica nu reprezinta o nevoie primara, ci de multe ori una la care aspira. Sunt copii rupti din sanul familiilor, desi sunt iubiti nemarginit, copii care renunta la scoala din lipsa de resurse minime, din lipsa de perspectiva si, in primul rand, din lipsa unei maini de ajutor. Romania profunda este Romania vulnerabila si este de datoria tuturor sa o descopere si sa ajute la schimbare, pentru o Romanie cu adevarat sustenabila.” – Mihaela Voinea, Lider Dezvoltare Durabila Leroy Merlin Romania.
In acelasi timp, studiul introduce un instrument util pentru intelegerea parintilor de la sat si a mecanismelor care ii motiveaza sa-si sustina copiii la scoala, diferentiind intre 5 tipologii parentale: traumatic, compensatoriu, ambitios, progresiv si armonios. Cel mai des intalnite in mediul rural sunt cele traumatice si compensatorii, cu o viziune pesimista, dar si cele bazate pe dragoste pura si neconditionata.
Stilul parental traumatic se refera la parinti prinsi in propria neputinta si situatie limita, care nu isi pot motiva copiii, nu reusesc sa fie prezenti sau activi in ceea ce priveste activitatile scolare ale copilului. Copiii lor au cea mai mare nevoie de sprijin. Stilul compensatoriu ii include pe acei parinti care cauta sa le ofere copiilor ce le-a lipsit lor in copilarie, mai ales la nivel material, si se concentreaza pe indeplinirea dorintelor. Sunt mai preocupati de fericirea si confortul copiilor decat de educatia formala. Stilul ambitios este cel al parintilor care-si doresc pentru copiii lor sa obtina performante academice exceptionale. Acestia cauta sa-si implineasca propriile visuri prin realizarile copiilor, ceea ce poate amplifica presiunea asupra celor mici. Stilul progresiv se caracterizeaza prin parinti ce pun accent pe dezvoltarea din punct de vedere emotional si scolar, pentru a creste copii care sa-si gaseasca drumul. Vad educatia ca fiind esentiala si cauta modalitati prin care sa le sprijine copiilor explorarea diverselor interese. Stilul armonios este adoptat de adultii care incearca sa fie alaturi de copii & sa-i ajute sa devina oameni buni, acceptati de comunitate, nu neaparat super-performanti la scoala. Vad educatia formala ca fiind importanta pentru ca le da copiilor ocazia sa socializeze & sa vada alt mediu.
Campusul BookLand, pentru o Romanie care invata meserie
Accesul la educatie la sat, intr-un mediu in care analfabetismul functional este o problema sistemica, este singura cale prin poate fi depasita trauma transgenerationala a saraciei extreme din care parintii (si copii) simt ca nu pot evada. De aceea, dupa 4 ani in care a renovat si dotat 80 de scoli si gradinite din toata tara, Asociatia BookLand a inceput sa construiasca primul sau Campus Preuniversitar Profesional in Sistem Dual in satul Vulturesti, din judetul Arges.
Campus BookLand
Mai mult decat o scoala, Campusul BookLand reprezinta o schimbare de paradigma. Pentru comunitatea locala, Campusul aduce solutii concrete, asigurand stabilitate economica, sustenabilitate si un viitor prosper pentru zeci de generatii de tineri argeseni. Incepand din 2025, cand isi va deschide portile, primii 300 de elevi din satele invecinate (pe o raza de ~50km) vor studia aici in primul an, urmand ca dupa completarea tuturor claselor capacitatea maxima sa fie de peste 1.200 de elevi. Elevii vor beneficia de conditii moderne de invatare pentru toate ciclurile de invatamant: primar, gimnazial, liceal si postliceal si de toate facilitatile si dotarile pentru a face performanta: sali de clasa ?scoase in natura’, ateliere de lucru, laboratoare, biblioteca, sala de spectacole, facilitati sportive, amfiteatru in aer liber, spatii de relaxare, mini-ferma de animale, cantina, brutarie, spalatorie, livada, gradina de legume si solar.
BookLand si-a propus astfel sa revolutioneze invatamantul profesional, implementandu-l unde este mai multa nevoie - la sat, deruland programe in sistem dual alaturi de agentii economici carora le va pregati teoretic si practic viitorii angajati. Campusul va fi 100% gratuit pentru toti elevii care vor urma cursuri aici, dupa o programa comparabila cu cea din campusurile occidentale, asigurand transport, doua mese pe zi, uniforme, rechizite, manuale si cursuri extrascolare. Despre impactul proiectului si schimbarea de mentalitate pe care o va incuraja, Adina Vlad, Managing Partner Unlock, a declarat: „Campusul BookLand este un proiect incredibil pentru oamenii de sat, parca prea frumos sa se intample. Dar o data ce se va intampla, va schimba mult din fata actuala a vietii la tara. Asa cum spunea Victor Hugo: ?cand construiesti o scoala, inchizi niste puscarii'. Sau cum spun oamenii din Arges ?va avea lumea mai mult curaj sa faca copii si sa dam un viitor vietii la tara, care are atat de multe beneficii, de fapt'.”
Campus BookLand
„Vom arata cum educatia exhaustiva formeaza caractere tari: o zi in scoala BookLand incepe cu un mic dejun sanatos, cu ore sustinute de dascali pasionati, cu pauze pline de miscare in aer liber, cu un pranz sanatos, cu afterschool in care vom face lectiile, impreuna contribuind si la bunul mers al campusului prin activitati practice in bucatarie, livada-gradina, in ferma de animale. Fiecare elev va avea responsabilitati clare, dorindu-ne sa le cultivam respectul pe toate planurile. Manualele, rechizitele, transportul, uniformele scolare si accesul la diferite activitati vor fi asigurate integral de noi. Vom functiona ca o scoala privata, insa cu zero taxe! Mai mult, vom plati printre cele mai mari burse liceenilor, care vor face practica la operatorii economici cu care vom incheia parteneriate si unde tinerii vor invata meserii. In misiunea asumata ne bazam atat pe noi insine – caci vom deschide intreprinderi sociale pentru a ne auto-gospodari, cat si pe partenerii care ni s-au alaturat, investind in crearea unor conditii mai bune de invatatura pentru copiii de la sat. Caci binele facut se intoarce!” – a adaugat Mihaela Petrovan, Presedinta Asociatiei BookLand.
 Campus BookLand
Colaborarea stransa dintre institutiile de invatamant si angajatori (care sta la baza invatamantului profesional dual aplicat in Campusul BookLand) este ceruta la nivel national: 56% dintre romani vad un astfel de parteneriat ca o solutie pentru criza de pe piata muncii. In acelasi timp, din ce in ce mai multi romani apreciaza ca tinerii trebuie sa se indrepte catre domenii cerute pe piata muncii si sa capete mai multa experienta practica. Rezultatele sunt nu doar promitatoare, ci si realizabile: absolventii BookLand vor putea intra pe piata muncii imediat dupa finalizarea studiilor, ceea ce reprezinta un avantaj si o sansa la o viata prospera. Pregatindu-se pentru a ocupa locuri de munca alaturi de operatori economici din judet si pentru cele mai cautate meserii de pe piata, tinerii au optiunea sa ramana in comunitate, aproape de familie.
Constructia Campusului BookLand a inceput in septembrie ’24, odata cu punerea pietrei de temelie in prezenta autoritatilor, sponsorilor, partenerilor si operatorilor economici care isi vor gasi aici o pepiniera de viitori specialisti, dar si a comunitatii din satul Vulturesti. Lucrarile progreseaza rapid, astfel incat campusul sa-si poata deschide portile in septembrie ’25. Pentru BookLand, acesta este doar primul dintr-o retea nationala de campusuri scolare, lectiile si bunele practici dobandite in Argesul rural urmand sa fie aplicate ulterior in fiecare judet, in beneficiul tinerilor de la sat.
Sute de companii si-au dat deja mana pentru a contribui la construirea Campusului din satul Vulturesti, jud. Arges, sustinand misiunea educationala BookLand: Leroy Merlin, Verbund, SAP, CEC Bank, Coca Cola HBC, Asevi, Puran Architecture & Design, Somaco Grup Prefabricate, Holcim, Asa Cons, Cargill, Zentiva, Serv Class, Brico Dépôt, UniCredit, Vopseaua Oskar, Maxbet, Novomatic, Corteva, Timac Agro, Siniat, Kober, Teleperformance, Noventa, Stift Lux Design, Sipex, Huawei Technologies, BMI Bramac, Ferro, Mobilift, Porta Doors, European Pastry, Mediaposte Hit Mail, Linde Gaz, Turbomecanica, Viacon, Leoni, Terra Gres, Raveli, Rocas Decor, Bella Casa, Honeywell, Zahar Margaritar, Titan Machinery, Rehau, Elis Pavaje, Bauelemente, Up Romania, Claritech, Fereastra Suki, Gradinariu Import Export, Intertrans Continental, Douglas, Strizo, Niko Auto Com, Hirsch Porozell, Gilcom, Ravago, Instal Impex, Savelectro, Elserv, Elvon, Austrotherm, Eurotigla, Caparol, Dolo Trans Olimp, Emerson Process Management, Eptisa, Game World, Team Montage, Menatwork, Indfloor Group, Kronospan, Butan Gas, Argenta, Porsche, Mar&Pet, Schneider Electric, Bilka Steel, Danlin, Agro Concept, Purmo Group, Media Med Publicis, Pallex, Polon Alfa, Terqua, Kovostroj, Cybernet Auto Center si Stroia.
Toti cei care impartasesc viziunea BookLand pentru acces la educatie de calitate pentru elevii de la sat se pot alatura demersului donand 2 euro lunar printr-un SMS cu textul CONSTRUIM la 8845 sau achizitionand Soricelul BookLand.
De 14 ani BookLand contribuie la sublinierea importantei educatiei si dezvoltarii personale prin Intalnirile BookLand Evolution, care le faciliteaza liceenilor dialogul cu varii personalitati, prin Taberele Coolturale care le ofera copiilor un mix de activitati educationale si distractive in mijlocul naturii, dar mai ales prin Renovarea & Dotarea scolilor. „Impreuna CONSTRUIM oameni” a adus laolalta, in perioada 2020 - 2024, sute de companii din mediul privat, autoritati locale, profesori-parinti-elevi care, la indemnul BookLand, si-au dat mana pentru a contribui la modernizarea scolilor de la sat. Acest parteneriat public-privat a fost posibil datorita obiectivului comun de a reduce abandonul scolar oferindu-le elevilor sansa la educatie de calitate in cladiri sigure si prietenoase. Rezultatul? 80 de scoli rurale renovate & echipate, 15.000 de copii anual care merg cu drag sa invete, rezultate scolare mai bune si premisele unei vieti implinite. In 2025 BookLand va inaugura primul Campus Preuniversitar Profesional in sistem Dual din mediul rural, locul in care educatia se intalneste cu dezvoltarea economica sustenabila, asigurandu-le tinerilor locuri de munca, stabilitate si un nivel de trai mai bun. In plus, asociatia promoveaza numeroase initiative prin care sustine dezvoltarea armonioasa a copiilor de la sat, precum Bursele BookLand, excursiile coolturale sau atelierele pe care le realizeaza alaturi de Partenerii & Ambasadorii sai. Mobilizarea exemplara reusita de BookLand a fost recunoscuta printre bunele practici incurajate de Guvernul Romaniei in Raportul National Voluntar al Romaniei, prezentat la Forumul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabila (New York, 2023).
Leroy Merlin, membra a Grupului Francez ADEO, este lider european al pietei de bricolaj, cu o istorie de peste 100 de ani ca retailer specializat in constructii, decoratiuni si gradinarit.
Harta ADEO cuprinde peste 1000 de magazine situate in 20 de tari ce deservesc 500 de milioane de locuitori si profesionisti. Sunt 150.000 de colegi, lideri dezvoltati intr-o cultura a intraprenoriatului, animati de un scop comun: sa fie utili lor, celorlalti, comunitatilor si intregii lumi, sa ofere solutii eficiente si responsabile de imbunatatire a locuintelor.
In Romania functioneaza 22 de magazine Leroy Merlin, cu peste 3.500 de angajati in 15 orase: Bucuresti, Cluj-Napoca, Craiova, Ploiesti, Pitesti, Brasov, Constanta, Sibiu, Suceava, Targu Mures, Bacau, Iasi, Timisoara, Oradea, Targoviste si Arad.
.
| |
|
|
|