| Acum niște ani |
| 22 februarie 2025 |
| 1632 • |
Galileo Galilei publica Dialog despre cele doua mari sisteme ale lumii |
| 1788 • |
S-a nascut Arthur Schopenhauer (d. 1860) |
| 1810 • |
S-a nascut Frederic Chopin (d. 1849) |
| 1900 • |
Prima auditie, la Paris, a "Sonatei nr. 2 pentru vioara si pian" de George Enescu (la pian - George Enescu) |
| 1903 • |
S-a nascut Tudor Musatescu (d. 1970) |
|
|
|
|
| Ziua Radioului, serbată la Muzeul Național al Literaturii Române |  | | (Viață) | | Joi, 13 februarie, de la ora 16.00, sub motto-ul Radio, „ierbar de viata artificiala”, Muzeul National al Literaturii Romane invita publicul bucurestean la o discutie despre inceputurile radiofoniei de la noi si despre acele voci care au dat glas postului national de radio incepand din 1928. | Evenimentul are loc la sediul din Amzei al institutiei (strada Nicolae Cretulescu nr. 8, Sala Perpessicius), avandu-i ca invitati pe: Ligia Tudurachi (Institutul de Lingvistica si Istorie Literara „Sextil Puscariu”), Roxana Patras (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iasi), Constantin Barbulescu (Facultatea de Istorie, Universitatea Babes Bolyai, Cluj-Napoca), Luana Stroe (Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti), Paul Cernat (Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti), Gilda Radulescu (Editura Casa Radio), Ligia Necula (Editura Casa Radio) si Iarina Chivu-Miron (studenta in anul al II-lea, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti).
Exista o legatura speciala intre radio si literatura, iar scriitorii romani si-au antrenat glasurile pentru intalnirea cu microfonul din camera de emisie. Insa care erau instrumentele acestei „noi arte”? – aceasta este una dintre intrebarile la care cei sapte invitati vor incerca sa ofere raspunsuri.
Este bine-cunoscut faptul ca expresia radiofonica avea propria ei stilistica, astfel ca, in cuvintele lui Arghezi, „instinctul vorbeste clar: nimic din ceea ce este vorbire, povestire, piesa de teatru, poezie, viata reprodusa, nu se mai potriveste ca-n vechile materiale si expresii, cu unda” (1931). Asadar un stil microfonic era pe cale de instituire, iar Arghezi nu doar ca se va autointitula „un scriitor de la radio”, dar va deveni un adevarat teoretician al radiofoniei.
Cum ne raportam, astazi, la o astfel de intelegere a radiofoniei? Ascultatorul este deprins cu auditiile pe care le ofera audiobook-urile, dar intalnirea cu vocea lui Minulescu, sau a lui Bacovia ori Blaga nu inceteaza sa provoace reactii tusante.
In prezent, Editura Casa Radio este casa editoriala romaneasca ce ofera publicului o impresionanta arhiva sonora a literaturii romane prin audiobook-urile pe care le publica. Intalnirea din data de 13 februarie va fi si o buna ocazie de a trece in revista cele mai recente proiecte ale editurii, deschizand totodata discutia despre modul in care materialul sonor poate deveni obiect de cercetare in sfera studiilor literare.
Accesul publicului la eveniment este liber, in limita locurilor disponibile.
.
| |
|
|
|
|
|