Manifestul „Copiii uitați ai României: un apel pentru adevăr și reparație” cere înființarea unei comisii de cercetare a abuzurilor copiilor instituționalizați |  |
(Viață) |
Mai multe asociatii si ONG-uri din sfera implicarii civice au semnat astazi la Bucuresti MANIFESTUL intitulat Copiii uitati ai Romaniei. Un apel pentru adevar si reparatie, pentru investigarea abuzurilor asupra copiilor abandonati in perioada 1966 - 1997. |
Demersul a fost initiat de Asociatia A.R.T. Fusion, sub umbrela Papercuts, alaturi de Muzeul Abandonului. Lansarea manifestului marcheaza punctul culminant al proiectului Horror Vacui, un eveniment teatral durational unic, desfasurat la Galeria Galateca din Bucuresti intre 15 si 22 februarie.
Printre primii semnatari se numara organizatii care au contribuit la documentarea si umanizarea sistemului de protectie a copilului, precum Muzeul Abandonului, Centrul de Resurse Juridice (CRJ), Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) si Hope and Homes for Children Romania. Acestora li s-au alaturat in calitate de parteneri si Justice Initiative, initiatori ai unei miscari pan-europene ce are ca scop oprirea, recunoasterea si prevenirea abuzurilor asupra copiilor din Europa.
Prin acest manifest, initiatorii solicita autoritatilor romane asumarea formarii unei comisii de cercetare a abuzurilor asupra copiilor institutionalizati. Aceasta ar urma modelul Comisiei pentru Studierea Holocaustului si al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Obiectivul acestei comisii este documentarea si recunoasterea oficiala a responsabilitatilor statului roman. Aceasta comisie ar trebui sa includa istorici, sociologi, experti in protectia copilului, jurnalisti si supravietuitori ai sistemului.
Se estimeaza ca in perioada 1966 - 1997, aproximativ o jumatate de milion de copii au fost abandonati in institutii de stat. Generatii intregi au crescut in conditii inumane, intr-un sistem care a inlocuit afectiunea cu indiferenta, iar protectia cu abuzul. Investigatiile IICCMER au relevat ca, intre 1967 si 1990, aproximativ 15.000 de copii au murit in camine-spital din cauze prevenibile, precum malnutritia sau pneumonia. Rata mortalitatii in aceste centre atingea uneori 80%, ceea ce echivaleaza cu o condamnare la moarte sistematica prin neglijenta.
„Numarul exact al copiilor care au suferit tratamente neomenoase in institutii statului ramane necunoscut, iar arhivele sunt in mare parte inaccesibile. Muzeul Abandonului aduce la lumina povesti niciodata rostite, ale celor care nu au putut sa-si strige singuri durerea, suferinta si abandonul. O facem pentru ca noi, ca societate, sa intelegem ca este esential sa ne asumam responsabilitatea pentru abuzurile pe care le-au indurat acesti copii si pentru a ajunge la momentul recunoasterii oficiale a suferintei victimelor. Pe cei din trecut nu-i mai putem ajuta, dar putem sa-i salvam pe cei care inca sufera azi...si sunt multi.”, a declarat Oana Dragulinescu, fondator Muzeul Abandonului.
Oana Dragulinescu, Muzeul Abandonului
Acest demers este aliniat cu apelul Consiliului Europei pentru recunoasterea abuzurilor asupra copiilor in institutii. Raportul Abuzul asupra copiilor in institutii din Europa (nr. 15889/05.01.2024), aprobat prin Rezolutia nr. 2533/2024 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, invita statele membre sa implementeze mecanisme pentru scuze publice, masuri reparatorii si memorializare a victimelor.
„In ultimii 10 ani, la Centrul de Resurse Juridice am incercat sa atragem atentia asupra nerespectarii drepturilor omului, in special pentru adultii si copiii cu dizabilitati intelectuale, de invatare si psiho-sociale, folosind arta pentru a ajunge la sufletul oamenilor. Din pacate, subiectul ramane actual, deoarece inca mai avem copii inchisi in sisteme de protectie speciala, desi statul roman si-a asumat in fata Comisiei Europene inchiderea acestora pana la sfarsitul anului 2024. De asemenea, inca exista centre care functioneaza fara licenta legala, lasand in urma victime care nu au primit inca dreptatea cuvenita.” – spune Georgiana Pascu, Senior Program Manager Centrul de Resurse Juridice (CRJ).
 Georgiana Pascu, CRJ
Horror Vacui, cel mai lung eveniment teatral din lume, organizat de Asociatia A.R.T. Fusion sub umbrela Papercuts, la Galeria Galateca din Bucuresti (15-22 februarie), reuneste 505 actori si speakeri care performeaza timp de 7 zile fara oprire, aducand la suprafata marturii despre abandonul copiilor din Romania. Bazat pe sute de marturii despre abandon, multe dintre ele colectate de Muzeul Abandonului in ultimii patru ani, proiectul readuce in atentie trauma colectiva a unei societati care inca ezita sa-si priveasca trecutul in fata.
„Felicit societatea civila, pentru ca justitia de tranzitie nu poate fi realizata de noi singuri. Alaturi de provocarile institutiilor statului, care pot fi uneori mai lente in reactii, avem nevoie de sprijinul societatii civile, fie ca vorbim despre persoane fizice sau organizatii non-guvernamentale. Este important sa generam o emotie publica si sa constientizam, deoarece multi oameni inca nu sunt pe deplin informati despre aceste situatii, iar regimul comunist considera asemenea cheltuieli drept mai putin utile.” – spune Dan Mihai Talnaru, Director General Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER).
Dan Mihai Talnaru, IICCMER
„Dincolo de dimensiunea performativa, Horror Vacui are ca scop initierea unui proces de schimbare sistemica, prin promovarea acestui manifest semnat astazi. Fara memorie si adevar, nu poate exista justitie. Iar fara justitie, trauma continua sa se transmita din generatie in generatie. Ne adresam tuturor organizatiilor, institutiilor si cetatenilor responsabili: haideti sa ne unim vocile pentru ca aceste povesti sa nu mai fie ignorate”, spune Alexandru Ivanoiu, dramaturg si initiator al proiectului Horror Vacui.
Alexandru Ivanoiu
Papercuts este o initiativa bilaterala finantata prin Granturile SEE si Norvegiene - Fondul National Bilateral in cadrul Programului RO-CULTURA. Valoarea totala a proiectului este de 562.842 lei (113.102,24 euro) si are o durata de implementare de patru luni, in perioada octombrie 2024 – februarie 2025.
***
Granturile SEE si Norvegiene reprezinta contributia Islandei, Liechtensteinului si Norvegiei la o Europa verde, competitiva si incluziva. Exista doua obiective generale: reducerea disparitatilor economice si sociale in Europa si consolidarea relatiilor bilaterale dintre tarile donatoare si 15 tari UE din Europa Centrala si de Sud si ?arile Baltice. Cele trei tari donatoare coopereaza strans cu UE prin intermediul Acordului privind Spatiul Economic European (SEE). Intre 1994 si 2014, donatorii au furnizat 3,3 miliarde EUR prin scheme consecutive de granturi. Pentru perioada 2014-2021, granturile SEE si Norvegiene se ridica la 2,8 miliarde EUR.
////
Programul RO-CULTURA, finantat prin Granturile SEE 2014 – 2021, este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului si are ca obiectiv general consolidarea dezvoltarii economice si sociale prin cooperare culturala, antreprenoriat cultural si managementul patrimoniului cultural.
Bugetul Programului este de aproximativ 34 milioane de euro.
Mai multe detalii sunt disponibile pe www.ro-cultura.ro.
****
Ne place sa spunem ca A.R.T. Fusion a luat nastere din dorinta de a face o schimbare si din pasiune pentru Teatru Forum. Mai exact, in 2005, 7 tineri motivati sa produca o schimbare in viata altor tineri, indragostiti fiind de metoda Teatru Forum, s-au reunit undeva intr-un beci din Bucuresti si au ajuns la concluzia ca au nevoie de o organizatie a lor. Nu stiau foarte multe despre ce inseamna ONG-urile in general, dar stiau sigur ca vor sa produca o schimbare in comunitatea in care traiesc, ca au descoperit metoda perfecta pentru asa ceva – Teatru Forum -, ca vor ca si alti tineri sa o descopere si ca au alaturi oameni dragi, cu pasiuni comune.
Asa a luat nastere Asociatia A.R.T. Fusion (cu “A”, de la Atitudine, “R” de la “Realitate” si “T” de la “Transformare”) – un adevarat motor de schimbare sociala si globala, care gaseste resurse constante pentru a se alimenta cu energie – chiar si cand ai crede ca nu mai are de unde – deoarece resursa adevarata pentru orice energie de care am avea nevoie in A.R.T. Fusion este nevoia uriasa de schimbare in lume si pasiunea oamenilor care pun umarul la treaba.
MANIFEST
Copiii uitati ai Romaniei: un apel pentru adevar si reparatie
Intre 1966 si 1997, in Romania s-a petrecut una dintre cele mai dureroase si ascunse tragedii sociale: abandonul a aproximativ o jumatate de milion de copii in institutii de stat. Generatii intregi au crescut in conditii inumane, intr-un sistem care a inlocuit afectiunea cu indiferenta, iar protectia cu abuzul.
Investigatiile IICCMER au descoperit ca, intre 1967 si 1990, aproximativ 15.000 de copii au murit in camine-spital in Romania, din cauze prevenibile sau tratabile, cum ar fi malnutritia sau pneumonia. Rata mortalitatii in aceste centre pentru „nerecuperabili” era cuprinsa intre 50 si peste 80%, ceea ce ne arata ca internarea intr-un camin-spital a echivalat deseori cu condamnarea la moarte intr-un sistem care extermina sistematic prin neglijenta copiii cu dizabilitati.
Studiul „Cauze ale institutionalizarii copiilor in leagane si sectii de distrofici in Romania” elaborat de Ministerul Sanatatii, IOMC si UNICEF in 1991, arata ca in Romania existau 700 de institutii de ocrotire pentru copii, dintre care 112 erau leagane de copii si sectii de distrofici pentru grupa de varsta 0-3 ani. Numarul copiilor care au suferit tratamente neomenoase in aceste institutii nu este cunoscut iar arhivele sunt in cea mai mare parte inaccesibile.
Aceste atrocitati au fost ignorate prea mult timp. Este momentul sa aflam adevarul! Semneaza si sustine acest demers pentru adevar si recunoastere!
Horror Vacui, cel mai lung eveniment teatral din lume, organizat de Asociatia A.R.T. Fusion sub umbrela Papercuts, la Galeria Galateca din Bucuresti (15-22 februarie), isi propune sa aduca in prim-plan acest punct de ruptura profund din istoria Romaniei. Bazat pe sute de marturii despre abandon, multe dintre ele colectate de Muzeul Abandonului in ultimii patru ani, proiectul readuce in atentie trauma colectiva a unei societati care inca ezita sa-si priveasca trecutul in fata.
In 21 februarie 2025, in cadrul unei conferinte de presa, vom aduna organizatiile si entitatile care au contribuit la umanizarea sistemului de protectie a copilului. Vom cere, alaturi de partenerii nostri internationali, formarea unei comisii de cercetare a abuzurilor asupra copiilor institutionalizati, similara Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului in Romania (2004) si Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (2006). Aceasta comisie trebuie sa fie alcatuita din istorici, sociologi, experti in protectia copilului si reformarea sistemului, cercetatori ai institutionalizarii, jurnalisti si supravietuitori.
Solicitam infiintarea unei comisii de cercetare pentru a aduce la lumina realitatile ascunse si pentru a construi premisele unei recunoasteri oficiale a responsabilitatii statului roman.
Cerem decidentilor politici asumarea trecutului si recunoasterea abuzurilor comise. Fara memorie si adevar, nu poate exista justitie. Iar fara justitie, trauma continua sa se transmita din generatie in generatie.
Ne adresam voua, organizatii, institutii si oameni care ati fost parte din reforma acestui sistem. Haideti sa ne unim vocile pentru ca aceste povesti sa nu mai fie ignorate! Impreuna, putem cere dreptate pentru cei care nu au avut niciodata un glas.
„In Europa, nu trebuie sa mai inchidem ochii cu privire la abuzul asupra copiilor, indiferent daca acestia au fost victime ale pradatorilor sexuali, violentei gratuite sau relelor tratamente in institutii publice, private sau religioase care ar trebui sa fie paradisuri sigure. Viitorul prea multor copii a fost spulberat fara reparatii.”
Acest puternic mesaj inclus in Raportul nr.15889/05.01.2024 inregistrat la Consiliul Europei, intitulat „Abuzul asupra copiilor in institutii din Europa”, care este aprobat prin Rezolutia nr.2533/2024 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei. Raportul invita statele membre UE sa construiasca mecanisme pentru scuze publice, masuri reparatorii si memorializarea suferintei victimelor
.
| |
|
|