Prin cele doua capodopere ale verismului italian – Cavalleria Rusticana (de Mascagni) si Pagliacci (de Leoncavallo) –, Opera Nationala Bucuresti prezinta o imersiune culturala in atmosfera bucolica, dar, deopotriva, violenta si decadenta, specifica sudului Italiei (Siciliei si Calabriei). Cele doua opere portretizeaza si esentializeaza modestele comunitati taranesti siciliene si calabreze, concentrandu-se pe triunghiuri amoroase ce se dovedesc a se sfarsi violent si mortal. Prezentarea celor doua opere – chiar in Joia Mare – nu este deloc o alegere intamplatoare, caci actiunea din Cavalleria Rusticana (de Mascagni) se petrece chiar intr-o zi de mare sarbatoare religioasa (Pastele catolic). Bataia pioasa a clopotelor peste o piata publica dintr-o localitate incremenita in timp din Sicilia (in Cavalleria Rusticana) sau Calabria (in Pagliacci) se suprapune si potenteaza povestile de iubire, destinele schimbate si emotiile intense traite de populatia locala. De la satul sicilian in care se dezlantuie pasiunile ascunse (in Cavalleria Rusticana de Mascagni) pana la trupa de actori care poposeste intr-un oras calabrez de provincie (in Pagliacci de Leoncavallo) si care se gaseste prinsa intre realitate si fictiune, publicul este invitat sa traiasca forta si expresivitatea unor pagini muzicale care au marcat istoria operei.

Cavalleria Rusticana

Baletele nordice Peer Gynt de Edvard Grieg si Carmina Burana de Carl Orff reprezinta o desavarsita fuziune intre arhaic si modern. In Peer Gynt, regasim povestea unui incorigibil tanar norvegian, frumos si visator, voinic si aventurier, care cutreiera lumea in cautarea iubirii perfecte, dar iluzorii. Compozitorul norvegian Edvard Grieg exprima muzical o minunata poveste despre constiinta omului, despre binele si raul facut in viata, despre iertare si regasire. In partea a doua, cantata Carmina Burana de Carl Orff – bazata pe interpretarea muzicala a unor manuscrise medievale occidentale din secolele XI-XIII, descoperite, in 1803, intr-o manastire benedictina bavareza – va fi transpusa scenic de catre baletul, solistii, corul si orchestra Operei Nationale Bucuresti, avand ca tema principala vulnerabilitatea si fragilitatea oamenilor in fata sortii iminente.

Sub denumirea originala de Nabucodonosor, opera a fost interpretata pentru prima data la Scala din Milano la 9 martie 1842 si marele sau succes a stabilit pentru totdeauna reputatia de mare compozitor de opera pentru Verdi. Tema fundamentala din Nabucco o reprezinta istoria impovaratoare a poporului evreu pe care regele babilonian Nabucodonosor al II-lea l-a atacat, invins si exilat din patria sa. Dar evenimentele istorice sunt folosite de Verdi doar ca fundal si pretext pentru o idila romantica si un complot politic. Giuseppe Verdi, ca mare patriot traitor intr-o Italie risorgimentala, divizata politic si segmentata teritorial, s-a inspirat mai ales din scena in care evreii capturati, pe malul Eufratului, tanjesc dupa indepartata lor patrie, astfel ca, intr-o noapte, a scris celebrul cor – Va pensiero – al prizonierilor evrei. La scurt timp dupa seara premierei mondiale, acest cor s-a raspandit pe strazile italiene si a fost cantat ca un imn revolutionar. Cu o muzica impresionanta, coruri uriase si arii de neuitat, Nabucco este fara doar si poate una dintre cele mai grandioase compozitii din istoria operistica a umanitatii.

Cu ocazia implinirii, in 2025, a 70 de ani de la trecerea in eternitate a compozitorului George Enescu, Opera Nationala Bucuresti il omagiaza printr-un concert, dublat de o expozitie-conferinta: Enescu 70 pe intelesul tuturor. Acest eveniment special va prezenta opera monumentala Oedipe intr-un format accesibil si captivant, evidentiind conexiunile profunde dintre capodopera enesciana si traditiile folclorice romanesti. Figura emblematica a muzicologiei secolului XX, George Enescu a reusit sa imbine esenta folclorului romanesc cu limbajul muzicii clasice, lasand in urma o mostenire impresionanta ca violonist, pianist, dirijor, compozitor si pedagog. Opera sa continua sa inspire generatii de muzicieni si iubitori ai artei sunetelor, iar proiectul Enescu 70 pe intelesul tuturor isi propune sa aduca in atentia publicului frumusetea si complexitatea creatiilor sale. Interpreteaza (in Foaierul Operei Nationale Bucuresti): Stefan Ignat, Bianca Margean si Liviu Indricau. Acompaniaza la pian: Luminita Berariu.

Opera Nationala Bucuresti va invita sa va alaturati demersului de a celebra Ziua mondiala a dansului printr-o gala internationala de balet. Participa prim-balerinii si solistii Operei Nationale Bucuresti, precum si solistii Teatrului de Balet din Sibiu. Invitati speciali sunt Arianne Lafita Gonzalvez si Vittorio Galloro.

Bilete pe http://tickets.operanb.ro/ si de la Casa de Bilete a Operei Nationale Bucuresti.