| Zece artiști internaționali deschid programul din 2018 al Eastwards Prospectus, în expoziția Borderline Relation |  |
| (Arte vizuale) |
Expozitia de grup cuprinde lucrari de Marieta Chirulescu, Felipe Cohen, Svenja Deininger, Caroline Duchatelet, Vlatka Horvat, Željko Jerman, Ivan Moudov, Ulay, Ignacio Uriarte si Ruth Wolf-Rehfeldt
Borderline Relation
25 ianuarie – 24 martie 2018
eastwardsprospectus.com | #BorderlineRelation. |
Galeria Eastwards Prospectus prezinta expozitia Borderline Relation in perioada 25 ianuarie – 24 martie 2018. Prezentare a unor lucrari apartinand unora dintre cei mai apreciati artisti contemporani la nivel international, Borderline Relation genereaza un dialog intre diverse scene artistice si ofera publicului roman ocazia de a descoperi un discurs artistic de valoare.
Lucrarile semnate de catre Marieta Chirulescu, Felipe Cohen, Svenja Deininger, Caroline Duchatelet, Vlatka Horvat, Željko Jerman, Ivan Moudov, Ulay, Ignacio Uriarte si Ruth Wolf-Rehfeldt vor fi dispuse pe ambele niveluri ale galeriei. Expozitia invita la reflectie asupra relatiilor dintre practici artistice ce au aparut in contexte temporale, geopolitice, sociale si economice diferite. Acest lucru poate influenta perceptia asupra conceptului unei lucrari de arta si, mai presus de toate, conditiile de productie in care a fost creat. Acesta este motivul pentru care expozitia aduce laolalta artisti din generatii diferite, unii dintre ei avand o pozitie solida si extrem de notorie pe scena artei, in timp ce altii apartin generatiilor mai tinere.
”Prin intermediul practicilor artistice variate pe care le reuneste, expozitia Borderline Relation prezinta povesti individuale, intime, aflate in spatele elementelor specifice lucrarilor de arta contemporana si ne ghideaza sa traim aici si acum experienta acestor lucrari. Astfel, privitorul este atras intr-o coregrafie de gesturi conceptuale necunoscute si interventii formale subtile care cauta in mod direct sa creeze o tensiune intre idei istorice si contemporaneitate, intre experienta si non-experienta, intre vizual si non-vizual. Prin urmare, Borderline Relation este un compendiu de mici confesiuni ce dezvaluie o societate globala angajata in fuga obsesiva dupa posesiuni, chiar daca se scufunda in infinitatea devalorizarii complete a acestora”, spune curatorul expozitiei Borderline Relation, Tevž Logar.
Dincolo de structura conceptuala a expozitiei, un element important de subliniat este ca artistii selectati au influentat dezvoltarea artei contemporane in regiune si mai departe. Toti si-au prezentat lucrarile in numeroase expozitii personale si de grup in galerii si muzee din intreaga lume, precum si in cadrul celor mai importante evenimente de arta contemporana (documenta, Bienala de la Venetia) si targuri de arta (Art Basel, Frieze, FIAC etc.).
Pentru Borderline Relation, Marieta Chirulescu (n. 1974) isi face una dintre rarele aparitii, prin intermediul lucrarilor sale, in Romania. Practica Marietei Chirulescu este rezultatul unei preocupari constante fata de posibilitatile estetice si conceptuale pe care le prezinta panza pictata. Artista, stabilita in Berlin, lucreaza cu galerii renumite din toata lumea, precum kurimanzutto, Fonti si Micky Schubert, si a luat parte la expozitii personale si de grup in Basel, Viena, Strasbourg, Rotterdam, Nürnberg, Bruxelles etc.
Pentru prima data intr-o expozitie din regiune, Felipe Cohen (n. 1976) isi situeaza practica intre ready-made si sculptura. In munca sa, foloseste medii diverse, de la desen, la sculptura si instalatie. Cohen fuzioneaza adesea materiale dure, rezistente, precum piatra si marmura, cu altele mai fragile, ca sticla, cartonul si hartia. Intentia este de a crea atat un dialog intre diferite materiale, cat si conditiile ca un material sa-l contamineze pe celalalt. Contaminarea schimba adesea proprietatile materialului. Printr-o interventie minima, artistul dezvaluie relatii neasteptate care indica posibilitatea de a privi lumea altfel, in cautare de noi intelesuri pentru materiale. Lucrarile lui Cohen au fost expuse in numeroase contexte.
Si ea pentru prima data in Romania prin intermediul lucrarilor sale, Svenja Deininger (n. 1974), una dintre pictoritele de succes ale generatiei sale, este recunoscuta la nivel institutional si colaboreaza cu galerii prestigioase, precum Marianne Boesky Gallery, Federica Schiavo Gallery si Galerie Martin Janda. ”Este important pentru mine ca pictura sa poata fi vazuta ca un proces, cu o imagine veche care apare ca un colaj, iar privitorul sa nu-si dea seama adesea ce strat se afla deasupra si ce strat se afla dedesubt. De aceea, forme de rame sunt vizibile de multe ori, in timp ce suprafetele albe sugereaza surse de lumina ce sunt, de obicei, stratul de baza pur. Asa se dezvolta spatialitatea, nu ca o translatare a realitatii noastre fizice in pictura, nu ca o serie de culori ce formeaza un limbaj simbolic, ci ca o atmosfera – motiv pentru care nu sunt cu adevarat picturi abstracte”, marturiseste artista austriaca.
Caroline Duchatelet (n. 1964) traieste si lucreaza in Franta si exploreaza chestiuni referitoare la peisaj si lumina. A debutat cu sculptura; ulterior, lucrarile sale au devenit parti integrante dintr-o anumita configuratie spatiala sau arhitecturala. Apoi artista si-a indreptat atentia catre lumina, surprinzand cum trece lumina, cum variaza, cum se materializeaza si cum dispare, prin intermediul unor instalatii site-specific si ale unor compozitii de lumina. Mai recent, Duchatelet a experimentat cu mediul video, filmand rasarituri de soare in care experienta peisajului este redata prin schimbarile de lumina.
In ceea ce o priveste pe Vlatka Horvat (n. 1974), practica ei inglobeaza o varietate de medii – sculptura, instalatie, desen, performance, fotografie si text -, iar proiectele ei se axeaza adesea pe rearanjarea si reconfigurarea unor obiecte, a spatiului construit si a relatiilor sociale pe care le implica acest demers. Vlatka Horvat este cunoscuta pentru obsesia ei de a decupa imagini cu figuri umane pe care le recompune apoi in diverse feluri. Avand un background in performance, dar lucrand in medii diverse, precum fotografie, video, instalatie si colaj, artista de origine croata este preocupata in principal de relatia corpului uman cu spatiul construit. Lucrarile ei sunt prezentate la nivel international in diverse contexte – in muzee si galerii, in teatre si festivaluri de dans, precum si in spatii publice.
O alta premiera pentru scena artistica romaneasca, Željko Jerman (1949-2006) este o figura istorica, activ de la inceputul anilor ’70 in contextul noii practici artistice din fosta Iugoslavie. Axandu-se pe explorarea posibilitatilor alternative ale acestui mediu, artistul nu si-a propus sa dea dovada de o tehnica perfecta, ci, dimpotriva, a realizat fotografii incetosate care devin apoi o suprafata pentru interventii cu substante fotochimice, vopsea cu clei, iar in unele lucrari a folosit, de asemenea, negative multiple. Facand un balans intre doua extreme, crearea si distrugerea, el s-a indreptat catre fotografia experimentala, manipuland potentialul ei expresiv, adesea fara a folosi camera.
Ivan Moudov (n. 1975) este in prezent unul dintre artistii bulgari cu cea mai mare recunoastere la nivel international. Lucrarile lui Moudov prezinta obiecte sau situatii a caror incarcatura simbolica si metaforica este accentuata pana in cel mai inalt grad posibil. Practica artistica a lui Moudov include lucrari realizate in medii ca fotografia, video, video performance, instalatie si lucrari pe hartie, create in imprejurari social-politice si contexte ale sistemului artei specifice. Lucrarile lui chestioneaza sisteme de putere, conditii politice si economice si mecanismele lor. Dar constanta care strabate lucrarile este relatia dintre aceste structuri si sistemul artei, precum si felul in care individul se pozitioneaza in el.
La randul sau, in prima etapa a activitatii sale artistice (1968-1976), Ulay (n. 1943) s-a dedicat cautarii tematice a intelesurilor notiunilor de identitate si corp, atat la nivel individual, cat si colectiv, in principal printr-o serie de fotografii Polaroid, aforisme si performance-uri intime. La acea vreme, abordarea fotografica a lui Ulay devenea din ce in ce mai performativa si a avut ca rezultat fotografia performativa. Mai tarziu, in a doua etapa a activitatii sale de inceput, tendintele performative din mediul fotografiei au fost inlocuite chiar cu performance si actiuni. Intre 1976 si 1988, a colaborat cu Marina Abramovic pentru numeroase performance-uri; munca lor s-a axat pe chestionarea trasaturilor percepute ca fiind masculine sau feminine, si pe impingerea limitelor fizice ale corpului. Dupa despartirea de Marina, Ulay s-a concentrat pe fotografie, ramanand insa conectat la chestiunea „performativului”, ceea ce rezultat in „provocarea” constanta a publicului prin numeroase performance-uri, ateliere si lecturi-performance. Lucrarile lui Ulay sunt prezente in colectiile unor mari institutii din domeniu, printre care Stedejlik Museum din Amsterdam, Centre Pompidou din Paris si Museum of Modern Art din New York.
Artistul german Ignacio Uriarte (n. 1972) a virat inspre arta la putin timp dupa ce incepuse o cariera in managementul afacerilor. Cu toate acestea, continua sa includa in lucrarile sale elemente specifice preocuparilor anterioare. Foloseste adesea materiale care sunt in mod curent asociate cu biroul – cartuse de cerneala pentru imprimanta, agrafe de hartie, desene schitate pe foi tip post-it -, astfel ca lucrarile care rezulta sunt comentarii asupra actiunilor noastre de zi cu zi. Lucrari semnate de catre Uriarte sunt prezentate la nivel international in institutii, galerii si targuri de arta.
Una dintre figurile emblematice ale anilor ’60-’70, recent descoperita, Ruth Wolf-Rehfeldt (n. 1932) este si ea prezenta, prin intermediul lucrarilor sale, pentru prima data in regiune. Prezenta la documenta, Ruth Wolf-Rehfeldt este considerata una dintre putinele artiste din fosta RDG care au abordat in profunzime relatia dintre text si imagine. Prin implicarea ei in reteaua mail art, ea si sotul sau au eludat interdictia asupra expozitiilor si publicatiilor artistilor alternativi in perioada RDG.
Despre Eastwards Prospectus
Eastwards Prospectus este o galerie de arta contemporana cu un program vibrant de expozitii dedicate unor valori confirmate din arta internationala, precum si unor artisti in afirmare, in special din Europa de Est, ale caror lucrari au o putere de fascinatie la nivel international. Infiintata in 2014, Eastwards Prospectus are un spatiu versatil de expunere, care permite organizarea simultana a doua expozitii sau desfasurarea uneia de amploare pe doua niveluri.
Caroline Duchatelet, Thursday, September 3, video 7’, 2010. Imagine oferita prin amabilitatea artistei.
Vlatka Horvat: Balance Beam #0715, 2015. Imagine oferita prin amabilitatea artistei.
Ivan Moudov, Box #2, fragment size (closed box): 36 x 49.5 x 15 cm. Imagine oferita prin amabilitatea artistului.
Ulay, S’he, paper: Lumi Jet, Natural White Pearl 260, matt effect; ink: Epson Ultrachrome K3 VM, 80 x 63.5 cm, 1973-74. Imagini oferite prin amabilitatea Ulay Foundation.
. | |
|
|
|