|
Acoperamantul capului se constituie intr-una dintre cele mai semnificative componente ale costumului popular de femeie si de barbat atat prin implicatiile sale sociale si etice in societate, cat si prin frumusetea si valoarea artistica a fiecarei piese alcatuitoare.
O indelungata experienta umana, decurgand din firescul vietii cotidiene, dar si din inclinatia spre frumos a semenilor nostri este puternic reflectata si in marea diversitate a gatelilor pentru cap care au marcat, in cadrul colectivitatii satesti, distinctii fie in planul starii civile si ale categoriilor de varsta fie in cel al starii sociale si materiale, afirmandu-se cu deosebire in momentele sarbatoresti de peste an sau in cele legate de ciclul vietii (nunta).
Expozitia Gateala capului, deschisa la Muzeul National al Taranului Roman, organizata in colaborare cu Muzeul National Astra Sibiu, in Sala Tancred Banateanu, prezinta acoperitorile de cap pentru femei si barbati avand drept criterii grupele de varsta si categoriile de stare civila si materiala.
De asemenea, expozitia evidentiaza legatura directa intre gateala capului, pieptanatura si podoabele purtate de fete si feciori, pe de o parte, si de neveste, femei batrane si barbati, pe de alta parte.
Publicul poate admira toate categoriile de acoperitori cu care femeia „se inveleste“ in diferite zone ale tarii: cu stergar sau manastergura (ca in Moldova), cu pomeselnic (precum in tara Oltului), cu chindeu de cap (ca in Orastie), cu praboada (ca in tara Hategului), cu hobot (ca in Apuseni), cu paunite (ca in Nasaud), cu panzatura (ca in Maramures), cu „tas“ (ca in Dobrogea)...
Incepand cu sec. al XVIII-lea, odata cu patrunderea borangicului la sate, stergarele au inceput sa fie inlocuite cu marame (mai ales la costumul de sarbatoare ale femeilor) asa ca in Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova (in sud) sau in unele parti din tara Barsei.
Din expozitie nu lipsesc „valitorile“ purtate de femei in zona Tarnavelor, cepsele „cu coarne“ ale femeilor din Hateg, conciul din bani de argint al banatencelor, precum si naframele industriale, care au patruns in costumul femeiesc inca de la sfarsitul sec. al XIX-lea datorat extinderii comertului rural care a inclus si produsele unor fabrici din zonele vecine.
Expozitia prezinta si o alta piesa importanta inclusa in categoria acoperamantului de cap: palaria, purtata atat de femei cat si de barbati. Lucrate din postav sau pasla dar si din pai, palariile erau purtate de fete, direct pe par, iar de neveste peste stergar, impodobite cu flori, panglica sau cu „struturi“ (cununi de flori, pene etc.).
Spectaculoase pentru public sunt si cele doua modalitati de acoperamant a capului la barbati: caciula purtata in anotimpul rece si palaria, purtata vara. Barbatii nu umblau cu capul descoperit. Este stiut faptul ca in satul traditional barbatii ieseau „in lume“ cu capul descoperit doar atunci cand purtau doliu.
Sunt prezentate in expunere caciulile tuguiate („motate“) din Padureni, Hateg si Hunedoara, cele cu tarc purtate in Campia Dunarii, caciulile de Banat si Hateg asemanatoare cu ale dacilor „tarabostes“, cusmele „rotilate“ de Maramures si Oas, caciulile „mocanesti“ din Sibiu, Sebes ori Bran, palariile din pasla cu borurile de diferite latimi, palariile vanatoresti sau palariile din pai de Oas, Salaj si Codru.
In expozitie, puteti admira si cea mai spectaculoasa dintre palarii – cea cu garnitura din pene de paun din Nasaud, purtata doar de feciori – asa numita palarie „cu roata“.
Gateala capului este insa un domeniu al civilizatiei satului traditional care are si un pronuntat caracter multicultural. De aceea, in expozitie, publicul va putea vedea si gateli de miri si mirese ale germanilor, maghiarilor ori polonezilor din Romania, cum sunt: bortenul si caita (scufie brodata) pentru femeile sasoaice, parta, purtata de femeile unguroaice, si korona (sau wieniec) – cununa de mireasa poloneza.
De mare interes este si atelierul de palarier in care personajul central este nea’ Nicu Zdarca, celebrul mester din Pasajul Englez, unul dintre ultimii mesteri care mai lucreaza palarii barbatesti, pe care ii mai au Bucurestii.
Expozitia va putea fi vizitata la Sala Tancred Banateanu, pana pe 16 noiembrie 2014, de marti pana duminica, intre orele 10.00 si 18.00.
Parteneri: Muzeul Astra, Consiliul Judetean Sibiu, Vinarte
. |