| Ioan Iacob | Note pentru un impromptu pictural | Galleria 28 |  |
| (Arte vizuale) |
| Expozitia „NOTE pentru un IMPROMPTU PICTURAL” semnata de Ioan Iacob este configurata ca o meditatie vizuala asupra ideii de prag — un teritoriu de trecere, unde realul se estompeaza si devine sugestie. In acest cadru conceptual, fereastra, motiv recurent in lucrarile sale recente, transcende rolul decorativ si se constituie intr-un instrument de reflectie — o deschidere metafizica intre lumi, intre privire si obiectul contemplat, intre material si imaterial. |
In centrul acestei geometrii poetice se afla o nuanta inconfundabila: albastrul Ioan Iacob. Asemanator cu celebrul International Klein Blue al lui Yves Klein, acest pigment devine semnatura vizuala a artistului, o prezenta constanta care leaga si transfigureaza temele sale favorite: camere incarcate de tacere, figuri introspective, draperii grele, candelabre diafane, infante enigmatice, obiecte uitate, oglinzi, autoportrete si valize ca martori discreti ai trecerii. Acest albastru nu este doar un accent cromatic, ci o substanta care coaguleaza intreaga viziune intr-o linie coerenta si profund personala.
Demersul artistic al lui Ioan Iacob se insereaza cu subtilitate intr-o genealogie vizuala care isi are radacinile in pictura clasica europeana. Lucrarile sale evoca momentele decisive din istoria artei in care oglinda si fereastra au fost utilizate pentru a crea retele sofisticate de semnificatii si perspective suprapuse. Infantele reflectate si portretele cu oglinzi din pictura sa amintesc de Las Meninas al lui Velázquez, unde prezenta regala e sugerata printr-o absenta reflectata, in timp ce interioarele traversate de lumina si privite prin deschideri aduc in memorie subtilitatea compozitionala a lui Vermeer din Alegoria picturii. Daca la maestrul din Delft oglinda clarifica relatia dintre creator si subiect, la Ioan Iacob, fereastra ambiguizeaza poetic, dislocand granitele dintre real si imaginar. Iar acolo unde van Eyck, in Portretul sotilor Arnolfini, extinde spatiul fizic prin reflexie, Iacob construieste o topografie a reveriei – o harta mentala pictata in tonuri de memorie. In toate acestea, fereastra nu este doar un element compozitional, ci devine un liant filosofic intre vizibil si invizibil, intre aparenta si esenta, intre imagine si absenta.
Aceasta alchimie vizuala se transforma intr-o forma de rezistenta artistica in contextul contemporan, dominat de proliferarea imaginilor si de campuri de reflectie – fotografii, ecrane, fluxuri digitale. Daca odinioara pictura era o oglinda a naturii, astazi ea se confrunta cu o realitate fragmentata, in care imaginile se reflecta unele in altele pana la dizolvarea sensului. In acest peisaj vizual saturat, Ioan Iacob revine deliberat la reflectia clasica, tratand-o ca pe un act de clarificare si orientare. Arta sa propune o privire incetinita, introspectiva, in contrast cu ritmul accelerat al vizualitatii contemporane. Este un gest de contemplare profunda, o invitatie de a patrunde dincolo de aparente, intr-un moment istoric in care privirea risca sa devina o simpla reactie reflexa.
Aceasta sensibilitate este amplificata de conditia biografica a artistului — un traseu intre culturi si spatii mentale. Aici, apropierea de Rainer Maria Rilke nu este intamplatoare: ambii creatori isi cladesc universul dintr-o pozitie de interstitiu, in care distanta nu este pierdere, ci castig de perspectiva. Rilke scria din marginea unui idiom, locuind intre limba materna si cea adoptiva, intre apartenenta si exil. Ioan Iacob, asemenea lui, transforma aceasta pozitie liminala intr-o sursa de claritate si profunzime, intr-un teritoriu fertil pentru reflectie artistica.
Astfel, fereastra devine mai mult decat o tema: devine o emblema a modului in care artistul locuieste pictura — la intersectia dintre prezenta si absenta, dintre interioritate si expunere. Este o fereastra care priveste in afara, dar se reflecta inauntru. O fereastra deschisa, dar niciodata abandonata.
Titlul expozitiei — „NOTE pentru un IMPROMPTU PICTURAL” — adauga un strat de interpretare suplimentar. Termenul „impromptu”, provenit din lexicul muzical, evoca ideea de improvizatie rafinata, de libertate atent reglata. In aceasta cheie, lucrarile lui Ioan Iacob pot fi citite ca partituri vizuale, in care spontaneitatea gestului ascunde o arhitectura interioara riguroasa. Ele nu ofera raspunsuri, ci propun deschideri — invitatii la relectura tacuta a identitatii, a memoriei si a modului in care percepem lumea din jur.
Si, poate cel mai important, ne reamintesc un adevar esential: asemenea „ferestrei deschise” a lui Leon Battista Alberti, prin care pictura ar trebui sa ne permita sa contemplam lumea, si noi, privitorii de astazi, continuam sa vedem realitatea tot printr-o fereastra — una interioara, fragila, mereu filtrata de memorie, sensibilitate si timp.
- Extras din textul curatorial de Raluca Baloiu
Expozitia „NOTE pentru un IMPROMPTU PICTURAL”, poate fi vizitata in perioada 28 mai– 20 unie 2025 , la Galleria 28 din Timisoara, de luni pana sambata, la Galleria 28, str. Constantin Brancoveanu nr. 28, Timisoara.
Programarea pentru vizitare se face la numarul de telefon 0040(0)722 503 028 sau pe e-mail: galleria28@gmail.com
Ioan Iacob traieste si activeaza in Düsseldorf. Nascut in 1954 in Biertan (jud. Sibiu), artistul se stabileste in 1975 la Düsseldorf (Germania) unde studiaza la Academia de Arte sub indrumarea profesorului Gotthard Graubner, unul dintre cei mai mari coloristi de abstract ai artei recente. Experienta culorii o asimileaza de la cel care l-a invatat ca o compozitie trebuie sa fie "diafana, eterica si in final rotunda". Mai tarziu, in Madrid, dupa ce vede pe viu pictura lui Diego Velázquez, devine un adevarat precursor modern al acestuia.
De-a lungul carierei sale, Ioan Iacob a primit burse prestigioase si a expus in numeroase tari precum Germania, Olanda, Belgia, Statele Unite, Grecia si Israel. In Romania, dupa prima sa personala din 2006 de la Galeria Anticariat Curtea Veche din Bucuresti, au urmat expozitii in cele mai insemnate centre culturale ale tarii. Lucrarile sale se regasesc in colectii private din Berlin, Düsseldorf, Bruxelles, precum si in muzeele de arta din cele doua patrii ale sale, Germania si Romania, fiind recunoscut ca unul dintre cei mai apreciati artisti romani din diaspora.
***
Raluca Baloiu este manager cultural, curator si istoric de arta, traieste si activeaza in Bucuresti. A absolvit cursurile Facultatii de Istoria si Teoria Artei, Universitatea de Arte Bucuresti (licenta si masterat). Este membru al Asociatiei Internationale a Criticilor de Arta (AICA) si membru al sectiei de Critica de la Uniunea Artistilor Plastici din Romania (UAP). Are o vasta experienta in managementul si implementarea expozitiilor la targuri de arta internationale, printre care Volta (Basel, Elvetia), Art Market Budapesta (Ungaria), Viennacontemporary (Austria) si Contemporary Art Ruhr (Germania). A realizat cercetari si a scris texte pentru Galeria Plan B pentru participarea la Vienna Biennale (2015) si Art Basel (2016).
. | |
|
|
|