| Acum niște ani |
| 2 august 2025 |
|
|
|
| Pasărea măiastră - zbor între lumi | Sala Tancred Bănățeanu | Muzeul Național al Țăranului Român |  | | (Arte vizuale) | | Muzeul National al Taranului Roman va invita miercuri, 30 iulie 2025, de la ora 16:00, la vernisajul expozitiei Pasarea Maiastra. Zbor intre lumi, deschisa la Sala Tancred Banateanu. | Expozitia este organizata cu sprijinul Ambasadei Republicii Moldova la Bucuresti, in parteneriat cu Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturala din Chisinau, ale carui piese valoroase completeaza demersul expozitional.
Prin obiecte de patrimoniu, ceramica, textile, obiecte din lemn si jucarii traditionale, expozitia exploreaza simbolismul pasarii in cultura traditionala romaneasca, ca fiinta mediatoare intre lumi, aducatoare de vesti, dar si ca motiv decorativ cu rol protector sau ceremonial. Sunt expuse reprezentari ale pasarilor domestice – precum cocosul, gaina, curcanul – dar si ale celor salbatice, incarcate de semnificatii mitice: vulturul, cucul, barza, paunul sau chiar papagalul. Acestea apar pe covoare, linguri, ulcioare de nunta, furci de tors sau cahle, reflectand bogatia imaginarului rural.
Intre pasarile domestice se distinge cocosul, adevarat orologiu al satului, acesta avand remarcabile puteri apotropaice, de protectie; noaptea, cantecul lui purifica spatiul, alunga prezenta diavolului si vesteste apropierea zorilor, a luminii. Cocosul si gaina sunt pasari psihopompe, care calauzesc sufletul mortului spre cealalta lume, numai in acest context putand fi vazuta darea lor de pomana, peste groapa, in ceremonialul inmormantarii. De asemenea, cocosul era jertfit, ingropat, in unele zone din tara, la temelia casei aflate in constructie, spre a asigura durabilitatea, dar mai ales protectia. In acelasi scop, era modelat de catre olari din lut si pus pe boldurile de casa din Arges, Valcea si Buzau. Prin urmare, motivul cocosului apare pe ceramica, pe farfurii in general, la Horezu (unde exista festivalul intitulat Cocosul de Horezu, initiat in anul 1971), Oboga, Baia Mare, Radauti etc.
Gaina, ca pasare domestica, este implicata intr-un alt rit de trecere, in ceremonialul de nunta, in care se joaca dansul gainii, dar ea apare si pe ulcioarele de nunta de la Oboga – obiect ceremonial folosit la chemarea nuntasilor la nunta si la masa nasilor si mirilor.
Dintre pasarile salbatice cu semnificatii pozitive, se remarca cucul – vestitor al primaverii –, reprezentat in cultura traditionala prin jucarii la Vladesti (Valcea) si, in mod special, prin fluierele in forma de cuc de la Oboga.
Un alt exemplu semnificativ de pasare salbatica cu conotatii pozitive este barza, considerata un simbol apotropaic datorita obiceiului de a-si construi cuiburi in apropierea caselor, protejand astfel locuintele de incendii. Barza este asociata si cu mitul zeitei pasare, din oul careia s-ar fi creat universul. In traditiile populare, aceasta este cunoscuta ca fiind aducatoare de prunci, jucand un rol central in simbolistica urcioarelor de nunta de la Oboga. De asemenea, barza este un motiv frecvent intalnit pe covoarele oltenesti.
Una dintre cele mai interesante aparitii este aceea a papagalului, pe o serie de trei covoare aflate in proprietatea Muzeului Taranului. Motivul, fara indoiala exotic, este de provenienta orientala, adus prin intermediul contactelor cu Imperiul Otoman.
Pasarile sunt parte a unui important motiv decorativ: pomul vietii. In varianta kantharosului, acestea apar pe ramurile pomului, unde se presupune ca pazesc acest arbore mitic, sau se hranesc cu fructele ce confera nemurirea. Exista o serie intreaga de covoare din Oltenia, Vlasca si Moldova, care au ca motiv central pomul vietii cu pasari.
De asemenea, sunt expuse scoarte basarabene din sec. al XIX-lea cu motive avimorfe, ordonate dupa principii artistice in registre sau alese ca elemente separate printre alte tipuri de motive tematice, aflate in patrimoniul Muzeului National de Etnografie si Istorie Naturala din Chisinau. Sunt imagini ale pasarilor statice sau in zbor, vazute din fata sau din profil, fiind adeseori aduse pana la cel mai inalt grad de stilizare, incat nu pot fi identificate ca specie si trimit la clasa generala: pasari. Pe covoarele din secolul XX, imaginea pasarilor este recognoscibila – cocos, paun, cocostarc, cuc – si apare dimensionata in raport cu celelalte ornamente.
Pe stergarele de nunta, imaginea pasarilor apare tesuta (sec. al XIX-lea), cusuta (sec. XX), impletita si crosetata (a doua jumatate a sec. XX, horbotele/dantele). Motivele pasarilor sunt foarte diferite si tratate in maniere artistice relevante. In acest grup sunt stergare de cap (naframe), stergare decorative (pentru impodobirea interiorului), dar care au avut si rol ritual, naframe, manesterguri. Sunt, de asemenea, etalate camasi traditionale avand motive avimorfe cusute pe altite in mod preponderent, sau si pe alte parti ale camasilor.
Din colectia de ceramica a Muzeului din Chisinau sunt expuse mai multe turuiece/suierace (fluierice de lut), aviforme. Rolul lor – jucarii muzicale pentru copii – i-a stimulat pe olari sa le confere chipuri de la cele asemanatoare cu prototipurile pana la cele de ordinul fantasticului avimorf.
Expozitia ofera publicului o incursiune fascinanta in simbolistica pasarilor din arta traditionala, evidentiind bogatia formelor, tehnicilor si a semnificatiilor transmise prin obiecte cu valoare de patrimoniu, devenind o veritabila lectie de cultura vizuala si spirituala deschisa vizitatorilor de toate varstele.
Curatorii expozitiei: Ion Blajan si Venus Mateescu, MNTR
Expozitia va putea fi vizitata in Sala Tancred Banateanu, in perioada 30 iulie – 7 decembrie 2025, de miercuri pana duminica, intre orele 10.00 si 18.00. Lunea, martea si cu ocazia sarbatorilor legale este inchisa.
. | |
|
|
|
|
|