Intr-un articol aparut in revista Design Observer, criticul Randy Nakamura afiseaza o atitudine ironica fata de aceasta ”farsa”, care se numeste Steampunk, afirmand ca e un melanj de Victorianism, punk, science fiction, anime si dorinta de a transforma orice lucru in obiecte cu un caracter de secol XIX.
Domnul Nakamura vede in Steampunk o farsa, pentru ca invocarea acelei perioade victoriene este bizara: cum poti, se intreaba el, sa evoci o perioada care reprezinta ”punctul de start al productiei de masa, momentul de cotitura culturala de la artizanat catre productia manufacturiera”. E ciudat acest lucru, in opinia sa, pentru ca Steampunk-ul incurajeaza tocmai acel caracter de DYI (do-it-yourself) al lucrurilor, procedând la demolarea unor obiecte pentru a le ”reconfigura”.
Cu toate acestea, observam fascinatia, spune Nakamura, fata de expunerea de mecanisme sau fata de modul de a privi in interiorul lucrurilor, acest lucru fiind, de fapt, atitudinea deconstructivista proprie postmodernismului. In acest sens, Nakamura il citeaza pe Sean Orlando, cunoscut artist Steampunk, de la Kinetic Steam Works, care afirma ca: ”Lucrul cel mai minunat la un motor cu aburi e ca poti sa urmaresti calea prin care energia este generata si modul in care functioneaza”. Insa, desi atitudinea lui Sean Orlando e sincera si marcheaza atasamentul fata de atmosfera ”epocii aburului”, Nakamura ”demasca” aceasta farsa, afirmand ca suprafata unei placi de retea ar putea oferi o imagine la fel de fascinanta. In continuare, Nakamura este sceptic la motivul invocat de steampunk-eri in ceea ce priveste admiratia fata de epoca victoriana si anume cel referitor la caracterul misterios pe care il avea tehnollogia si amprenta reala pe care mestesugul il mai avea inca asupra produselor. Motivul lui Nakamura de a fi sceptic: apar teoriile lui Darwin intr-o perioada a demistificarilor, iar mecanizarea duce la o disparitie constanta si rapida a manufacturii, datorita posibilitatii rapide de falsificare a lucrurilor, cartilor si, implicit, durata mai scurta de distributie.
Steampunk, va spune Nakamura, se poate indrepta mai mult de Dysney decat de sci-fi. Insa ceea ce nu intelege Nakamura si nu poate accepta este nostalgia Steampunk-ului pentru un trecut in care nu putem imagina un computer Victorian functional, cu toate ca se recurge, in mod ”steampunk” la stilizarea unor laptop-uri astfel incat acestea sa emane aerul victorian. Din ceea ce citim in articolul lui Nakamura, pe langa faptul explicit ca Steampunk ar fi o farsa, mai reiese si faptul ca Steampunk ar fi, mai mult decat kitsch, imaginea unei lumi decadente. Afirmand acest lucru, probabil domnul Nakamura are in vedere faptul ca decadentismul era preocupat de dezvoltarea artificialului, fiind obsedati de a se inconjura de arta.
[va urma]
Lasă un răspuns