Conferința lui Gregory D. Alles, fost elev și discipol al lui Mircea Eliade, și un spectacol muzical de amploare, cu 90 de muzicieni – creațiile inedite cu temă religioasă ale lui George Enescu, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeșelea – deschid Congresul internațional de istorie a religiilor.

Congresul internațional de istorie a religiilor | Religions 360 debutează duminică, 20 septembrie, de la ora 17.00, la Ateneul Român, într-o seară care aduce împreună cercetători și personalități academice din România și din întreaga lume și care propune, încă de la inaugurare, un dialog între istoria religiilor, cultură, filosofie și arte.

Congresul reunește participanți din 58 de țări și 6 continente, iar sesiunea inaugurală va include intervenții ale reprezentanților celor mai importante organizații internaționale și europene din domeniul studiului religiilor, precum și ai unor importante instituții academice și culturale din România.

Traducerea ca punte între religii, limbi și culturi

Momentul central al deschiderii academice va fi conferința susținută de profesorul Gregory D. Alles, de la McDaniel College, Maryland și Shri Govind Guru University, fost elev și discipol al lui Mircea Eliade.

Intitulată „Slow Translation and the Study of Religions: Promise and Perils”, conferința va deschide seria de reflecții și dezbateri ale congresului printr-o analiză a traducerii ca instrument fundamental al studiului religiilor și al transferului între limbi, culturi și lumi religioase.

La sesiunea inaugurală vor participa, între alții, prof.dr. Satoko Fujiwara, președinta International Association for the History of Religions, Universitatea din Tokyo, prof.dr. Marco Pasi, președintele European Association for the Study of Religions, EPHE, Sorbona, Paris, prof.dr. Tim Jensen, vicepreședinte al International Council for Philosophy and Human Sciences, prof.dr. Marian Preda, rectorul Universității din București, prof.dr. Iulia Motoc, judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului între 2013 și 2023 și judecător al Curții Penale Internaționale, Eugen Ciurtin – președintele Congresului, precum și reprezentanți ai principalelor instituții de cercetare și cultură din România. Amfitrion al serii: jurnalistul cultural Marius Constantinescu.

Sonoteism: religii în muzica lui George Enescu

Inaugurarea congresului continuă cu un eveniment artistic de amploare: „Sonotheism: Religion in Enescu”, un concert-concept cu 90 de muzicieni, care explorează dimensiunea religioasă și spirituală a creației lui George Enescu.

Concertul reprezintă încununarea programului de cercetare „Sonotheism: Religion in Enescu”, desfășurat la Institutul de Istorie a Religiilor în perioada 2022–2026, și propune o perspectivă inedită asupra operei enesciene, traversând teme și universuri religioase de la Grecia arhaică și iudaism până la creștinism, hinduism, buddhism și relația dintre religie și modernitate.

Pe scena Ateneului Român se vor afla Musica Ricercata Orchestra, Corul „Preludiu – Voicu Enăchescu”, dirijat de Andrei Stănculescu, actorul Vlad Ivanov, soprana Cristina Fieraru, tenorul Nicolae Simonov și baritonul Sergiu Garabajii, sub conducerea dirijorului Gabriel Bebeșelea.

Conceptul le aparține muzicianului Gabriel Bebeșelea și istoricului religiilor Eugen Ciurtin.

Programul cuprinde Andante religioso pentru două violoncele și orgă, Andante con moto de Franz Schubert, în orchestrația lui Enescu, precum și fragmente din Oedip, Strigoii, L’Aurore și oratoriul Ahasvérus, în premieră absolută la București.

Concertul pornește de la o lucrare compusă de Enescu în adolescență și urmărește, prin creații din perioade diferite ale vieții sale, felul în care teme religioase, mitologice și spirituale traversează universul său artistic.

„De ce este Enescu cel mai împlinit dintre noi? Nu mai e de mult timp o întrebare. Certitudinile vin din comparația profundă cu ansamblul culturii românești. Cel puțin de la pașoptiști încoace. Printre împliniri – oricât ar fi fost el însuși brăzdat de adversitate, sursa caracterului, și chiar a destinului – sunt și mari necunoscute. Împliniri secrete. Așa sunt zecile de partituri, de la capodopere la schițe timpurii, care au libret, titlu sau tematică religioasă. Pentru Bach și Handel dispunem de biblioteci întregi care arată cum opera lor e scăldată în protestantismul german și englez. Pentru Vivaldi, Scarlatti și Mozart – în catolicismul italian, spaniol și austriac. Ei sunt însă occidentul Europei. Dar Enescu? La Institutul de Istorie a Religiilor am desfășurat programul de cercetare Sonotheism: Religion in Enescu (2022-2026). Îl încheiem la Ateneu, în deschiderea Congresului internațional, la consacrarea Institutului. Grație uluitoarei științe și marii receptivități a lui Gabriel Bebeșelea, muzician cum ai visa. Religie greacă arhaică, iudaism, iudeo-creștinism, hinduism și buddhism, catolicism și ortodoxie, religie și modernitate. Toate sunt și în opera lui Enescu. E însăși preistoria departamentelor de cercetare din Institut, pentru că ele provin din aceeași Europă sonoră și erudită. Congresiștii din 58 de țări și 6 continente vor percepe cum se configura sonor însăși istoria generală și comparată a religiilor în epoca primei ei expansiuni, între 1895 și 1931. Religia lui Enescu, ne-a spus-o, era arta lui. Însăși această muzică. Sonoteism”, a declarat Eugen Ciurtin, președintele congresului.

La rândul său, muzicianul Gabriel Bebeșelea, dirijorul concertului, definește proiectul astfel:

„Sonotheism e mai mult decât un concert-concept și mai mult decât o conferință. Este lupa prin care vom descoperi un George Enescu dincolo de măiestria sunetelor, revelând un polimat pasionat de istoria religiilor. Este o adevărată radiografie a liantului dintre sunet și religii, în cel mai larg și cuprinzător sens al cuvântului, cu lucrări compuse de acesta între vârstele de 14 și 50 de ani: Andante religioso pentru două violoncele și orgă, interpretat pe orga Ateneului construită grație campaniei lui Enescu pentru strângere de fonduri, trecând prin trioul de Schubert pe care Enescu l-a orchestrat pentru funeraliile vice-mamei sale, Regina Elisabeta, apoi magnum opusul Oedip, Strigoii, L’Aurore, culminând cu două fragmente din oratoriul Ahasvérus, interpretate în premieră la București, lucrare nefinalizată de Enescu, din păcate, despre care marele Jules Massenet spunea pe 29 octombrie 1895 – da, Enescu avea doar 14 ani! – că este uimitor ca dezvoltare și cu armonii mult mai «moderne» decât lucrările sale din anul precedent. Pentru acest demers, pe cât de muzical, pe atât de științific, își unesc forțele artistice Orchestra Musica Ricercata, Corul Preludiu – Voicu Enăchescu, actorul Vlad Ivanov, soprana Cristina Fieraru, tenorul Nicolae Simonov și baritonul Sergiu Garabajii.”

Astfel, prima seară a Congresului internațional de istorie a religiilor | Religions 360 pune în dialog două forme de cunoaștere: cuvântul și sunetul, traducerea și interpretarea, cercetarea academică și experiența artistică. Conferința prof. dr. Gregory D. Alles și concertul dedicat lui George Enescu deschid împreună un congres care își propune să privească istoria religiilor din cât mai multe perspective și să creeze un spațiu internațional de întâlnire între discipline, tradiții și generații de cercetători.

Accesul publicului la eveniment se face pe bază de invitație.

ORGANIZATORI

Societatea pentru Istoria Religiilor | Society for the History of Religions, Institutul de Istorie a Religiilor
PARTENERI

Universitatea din București, Ateneul Român, Ambasada Elveției, Swiss Sponsor Fund, Ambasada Norvegiei
PARTENERI MEDIA
RFI România, Radio România Muzical, Radio România Cultural, Hotnews, Agerpres, Scena9, LaPunkt, Contributors, Observator cultural, Matca, Bookhub, Buletin de București

COMUNICARE & PR

Headsome Communication