Ce se întâmplă când însăși perioada de „tranziție” devine o formă de guvernare? Meeting at the Buffer Zones aduce în prim-plan noțiunea de teritoriu de frontieră depășindu-și sensul cartografic, fiind înțeles ca model comportamental care performează ideea de progres înainte ca acesta să se materializeze concret. Astfel locuitorii acelui teritoriu învață să aștepte, să improvizeze și să supraviețuiască la intersecția dintre promisiunile administrative, presiunile economice și crizele geopolitice.

Artiștii Dan Acostioaei, Dumitrița Gurău, Cezar Lăzărescu, Ioana Roșu, Mihai Savin, Andrei Timofte, Claudia Ungureanu au sondat tocmai această stare/perioadă/teritoriu de tranziție transformat în model comportamental. Lucrările lor sunt axate geografic pe zona Iași/Chișinău deoarece funcționează ca spații urbane aflate „între” Est și Vest, teritorii în care așteptarea a devenit o veritabilă infrastructură socială. Proiectul este gândit pentru a fi extins înspre Chișinău printr-o rezidență de cercetare și itinerarea expoziției. Aici, modernizarea occidentală reapare ciclic ca promisiune: mai multe resurse, mai multă vizibilitate, mai multă siguranță, mai multă Europă. Prins într-un regim continuu al comparației, spațiul post-socialist este chemat să se reformeze, să se actualizeze, să se traducă și să se justifice constant în raport cu un model exterior de modernitate, transformând tranziția într-o stare permanentă. Între timp, orașul este cosmetizat, fragmentele sale vulnerabile sunt estetizate, iar dezvoltarea urbană evoluează neuniform, ghidată de un melanj de necesitate publică, capital privat, autoritate administrativă și anxietate geopolitică.

„Meeting at the Buffer Zones propune o întâlnire cu orașul ca sală de așteptare: un spațiu în care viitorul este mereu invocat, dar prezentul rămâne negociabil. În orașele zonelor de tranziție, puterea se manifestă prin felul în care spațiile sunt regenerate, abandonate sau lăsate gri, obligând locuitorii să accepte provizoratul și să-l transforme într-o normalitate urbană,” menționează Cristiana Ursache, curatoarea expoziției.

Evenimentul face parte din proiectul „Outsourced Practices III”, organizat de către Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași – Facultatea de Arte Vizuale și Design, coordonat de către conf. univ. dr. Dan Acostioaei și co-finanțat de către Primăria Municipiului Iași.

Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 2 octombrie 2026, începând cu ora 19:00, la Galeria de artă „Studio 7/9” (Str. Al. Lăpușneanu, nr. 7–9, Iași). Expoziția va putea fi vizitată în perioada 2 – 8 octombrie 2026.

Dan Acostioaei (n. 1974) trăiește și lucrează la Iași. Este artist vizual și cadru didactic la Universitatea Națională de Arte “George Enescu” din Iaşi. Lucrările sale se concentrează asupra modelelor identitare ale societății românești în tranziție și asupra granițelor ideologice dintre sfera economică și condițiile producției artistice în fostul bloc estic.

Proiectele sale au fost prezentate în expoziții precum „Southern Constellations: The Poetics of the Non-Aligned”, Museum of Contemporary Art Metelkova (+MSUM), Ljubljana, Slovenia, (2019), „Art Encounters, Viața – mod de întrebuințare, Casă, dulce casă”, Timișoara (2107), „Notes on a Landscape”, Art Safari, Galeriile Kretzulescu, București, „În vremuri de speranță și neliniște”, MNAC, București (2015), „Few Were Happy with their Condition: Video and  Photography in Romania”, Motorenhalle, Dresda, Germania (2015), MPRA The School of Kyiv, Bienala de la Kiev (2015), „One Sixth of the Earth – Ecologies of Image”, MUSAC, Leon (2012), „Transitland: videoart in Central and Eastern Europe 1989-2009”, Reina Sofia, Madrid (2010) și „Illuminations”, Level 2 Gallery, Tate Modern, Londra (2007).

Dumitrița Gurău (n. 1999, R. Moldova) este artistă vizuală şi doctorandă în cadrul Facultăţii de Arte Vizuale şi Design din Iaşi. Practica sa artistică și academică se situează în sfera cercetării spațiului public şi include proiecte de artă conceptuală, dezvoltate în relație cu teme extrase din cultura urbană  precum kitsch-ul, publicitatea, consumerismul, identitatea colectivă și esteticile marginale. Prin lucrările sale, propune o reflecție critică asupra modului în care spațiul public devine purtător de sensuri estetice, culturale și sociale. Această preocupare este dezvoltată prin participarea la mobilități de cercetare, conferințe și workshopuri dedicate intervențiilor urbane și practicilor artistice contemporane. Activitatea sa se extinde către participarea la expoziții de grup și coordonarea unor proiecte artistice, cel mai recent fiind SCROLL, DESIRE, REPEAT (Timișoara și Iași), realizat în cadrul NAG România 2025.

Cezar Lăzărescu (n. 1969) trăiește și lucrează în Iași. Artist conceptual și performer, autor de performance la sfârșitul anilor ‘90, trece apoi la intervenție, obiect, instalație, fotografie, video și new media. Lucrările sale sunt o reacție la realitatea socială și politică actuală și sunt caracterizate de ironie și umor. Expoziții (selecție): „NAȚIUNE ABSOLUTĂ. Producția (in)certitudinii”, Iași (2026); „POVESTIRI ISTORICE” – expoziție personală, Iași (2025); „VESTUL ÎNTÂLNEŞTE ESTUL-Un schimb cultural de carte”, București (2025); „O privire subiectivă asupra lumii în spatele unui cod QR” – expoziție personală, Cluj-Napoca (2022); „Halta CUG” – expoziție personală, Iași (2022); „SIMULTAN FESTIVAL XV UNSEEN”, Timișoara, (2020); „Bienala Art Encounters”, Timișoara (2017); „Buldozer privindu-se în oglindă” – expoziție personală, Iași (2014); „ÎMI PLACE PERIFERIC 3” – expoziție retrospectivă, Iași (2012); „Young Romanian Art”, Veneția (2009); „Friends of the Divided Mind”, Londra (2009); „Bienala București 3”, București (2008); „On Difference #1. Local Contexts”, Stuttgart (2005); „Periferic 4”, Iași (2000); „Periferic 2”, Iași (1998).

Ioana Roşu (n. 1990) este artistă şi cercetătoare în Iași, România. Este absolventă a programului de masterat Teorii şi practici în artele vizuale la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iaşi, unde din anul 2023 urmează studii doctorale. Cu o formare iniţială în arhitectură, practica sa se axează asupra spațiului public, memoriei colective și dimensiunilor politice ale intervenției artistice. Axându-se asupra contextelor urbane contemporane, demersurile sale investighează modalitățile prin care arta poate activa dialogul social și reimagina diverse cadre comunitare.

Andrei Timofte (n. 1988, București) este artist, designer și cadru didactic la Facultatea de Arte Vizuale și Design, Universitatea Naţională de Arte „George Enescu” din Iaşi. Practica sa artistică analizează efectele tranziției în spațiul local și modelele economice generate de dezvoltarea capitalismului global. Proiectele sale de cercetare artistică identifică o serie de nevoi de bază precum accesul la resurse, dreptul la muncă și locuire și prezintă alternative responsabile în raport cu o economie a luxului. Obiectul conceptual și eseul video evidențiază mecanismele de producere a diferențelor sociale și normalizarea narațiunilor și a discursurilor dominante. Începând cu 2018 este membru al asociației Satelit. În 2020 a participat la programul de rezidențe Electroputere Air 2020, organizat de către Galeria Electroputere Craiova. În 2017 a participat împreună cu scriitorul Ovid Pop la programul de rezidențe Artist-în-Rezidență Q21 organizat de MuseumsQuartier (Viena, Austria), cu o bursă susținută de tranzit.org. (www.andreitimofte.com)

Claudia Nicola Ungureanu (n. 2002, Iași) este o artistă emergentă activă în sfera practicilor vizuale contemporane. Practica sa artistică se construiește în jurul unei perspective critice asupra unor problematici sistemice, precum structurile politice, relația dintre exploatarea resurselor naturale și consecințele acesteia asupra mediului și societății. Pornind din mediul fotografic, demersul său a explorat tehnici digitale și analogice de manipulare a imaginii, extinzându-se ulterior către practici experimentale interdisciplinare care reunesc fotografia, arta video și instalația. Este absolventă a Facultății de Arte Vizuale și Design din Iași, programul de masterat în Fotografie și Artă Video. Printre proiectele recente se numără instalațiile prezentate la Galeria Catinca Tăbăcaru, București („New Wave Art Prize”, iulie 2025), Galeria cu Platani, Timișoara („Scroll, Desire, Repeat”, septembrie 2025), Atelier Patru, Cluj („The Weight of Tenderness”, octombrie 2025) și Romanian Creative Week Iași în cadrul New Media District (mai 2026).

Cristiana Ursache (n. 1999) este curatoare în Iași, România. A absolvit licența și masterul în Istoria artei la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, unde din 2023 urmează un doctorat dedicat practicilor curatoriale din România post-2000 și susține seminarii de estetică și studii curatoriale. Din 2022 este curator la Galeria Artep. În 2023 a fost mediator cultural al Pavilionului României la Veneția și a coordonat programul de mediere culturală a expoziției artistului Ștefan Câlția la Londra. A participat la programe internaționale de studiu și cercetare în Sevilia, Zürich și Berlin, iar în perioada recentă a beneficiat de rezidențe și burse de cercetare în Islanda, Germania, Argentina și Canada.