Asurzitoare, strada in jurul meu mugea.
Inalta si subtire, durere maiestoasa
In voalurile-i negre de doliu, fastuoasa
Si mandra, o femeie trecu prin fata mea
Cu sprinten mers si zvelte picioare statuare.
Eu ma-mbatam privind-o si beam, ca pe-un venin,
Din ochiul ei, cer vanat de uragane plin,
Placerea ce ucide si vraja care doare.
Un fulger… apoi noaptea! – Faptura fara drum,
Tu care c-o privire m-ai renascut deodata,
Abia in vesnicie te voi vedea de-acum?
In alte parti, departe! tarziu! sau niciodata!
Caci nu-mi cunosti cararea, nu stiu spre ce mergeai,
O, tu zadarnic draga, o tu, care stiai!
Charles Baudelaire – Unei trecatoare
Traducere de Al Philippide
Poezie culeasa din antologia Poezia ieseana contemporana,
Casa Judeteana a creatiei populare Iasi, 1968
Lasă un răspuns