Ceasca de cultura

Autor: omdecultură

“Pisica verde”, spectacol în stilul silent disco, se joacă în premieră la Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr de la Iași

La cea de a opta editie a Festivalului International de Teatru pentru Publicul Tanar de la Iasi (FITPTI), care se va desfasura in perioada 4-9 octombrie, la Teatrul Luceafarul, organizatorii propun un spectacol de teatru inedit in Romania prin punerea in scena, “Pisica verde”.

Spectacolul “Pisica verde” utilizeaza sistemul silent disco si se adreseaza publicului peste 14 ani. Premiera sa va avea loc in cadrul unui showcase al Teatrului Luceafarul, pe 3 octombrie, orele 17.00 si 19.00.

Astfel, dupa ce in luna august s-a aflat la Edinburgh Fringe Festival, cu spectacolul “Ashes Afar”, Bobi Pricop este acum la Iasi, unde pregateste acest proiect, “Pisica Verde”. Artist asociat al celei de-a opta editii a Festivalului International de Teatru pentru Publicul Tanar, Bobi Pricop a optat pentru un text inspirat din viata si preocuparile tinerilor, “Pisica verde” de Elise Wilk. Din echipa implicata in acest spectacol fac parte scenografa Irina Moscu si actorii Dragos Maftei, Ioana Corban, Alex Iurascu, George Cocos, Carmen Mihalache, Camelia Dilbea.

Tinerii artisti, apeland la sistemul silent disco, practic recreeza in scena un club, care condenseaza prin forme, linii si culori o intreaga comunitate, cea in care traiesc si trebuie sa descopere lumea matura adolescentii Dani, Bianca, Boogie, Robert, Roxana si Flori.

De asemenea, spectatorii vor deveni participativi, intrucat fiecare va avea posibilitatea sa-si aleaga locul unde sta, va putea sa se mute in timpul spectacolului, va putea opta ce anume sa priveasca si, mai ales, ce sa asculte. Fiecare spectator va primi la intrarea in acest spatiu in care se afla foarte aproape de actori, printre ei, o casca audio prin intermediul careia va putea interveni in privinta receptarii.

“Pisica verde este o piesa care vorbeste despre lumi imaginare, despre adolescenta, dragoste si singuratate. Personajele imaginate de Elise Wilk nu interactioneaza aproape deloc, ci se adreseaza direct publicului, povestind propria versiune a aceluiasi eveniment. Provocarea pe care o adresam publicului tanar este sa urce pe scena alaturi de actori intr-un club, la o petrecere silent disco, unde vor afla povestea a sase adolescenti si a unei seri care le va schimba vietile”, spune regizorul Bobi Pricop despre spectacol.

Criticul de teatru Oltita Cintec, directorul artistic al FITPTI precizeaza ca "editia din acest an a Festivalului are ca focus tanarul artist roman, iar colaborarea cu Bobi Pricop si Irina Moscu se inscrie in acest demers al evenimentului de a atrage atentia asupra creatorilor aflati la primii pasi in cariera. A fi tanar artist de teatru in Romania nu e usor, iar a ne preocupa de destinul profesional al noilor generatii inseamna a investi in viitor."

Biletele pentru toate spectacolele din cadrul Festivalului International de Teatru pentru Publicul Tanar se pot cumpara de pe www.bilet.ro sau de la casa de bilete a Teatrului Luceafarul.

23 septembrie 2015
Nouă ţări şi tradiţia lor literară se întâlnesc la Timişoara, la FILTM 4

Si in aceasta toamna, Timisoara deschide portile literaturii la cea de a IV-a editie a Festivalului International de Literatura (FILTM).

Evenimentul va avea loc in perioada 21-23 octombrie, in Sala Baroca a Muzeului de Arta din Timisoara, si va prilejui iubitorilor de literatura intalnirea cu nume importante ale literaturii europene de astazi, scriitori din Ungaria, Germania, Israel, Austria, Ucraina, Bosnia si Hertegovina, Republica Macedonia, Republica Ceha si Romania.

Festivalul International de Literatura de la Timisoara (FILTM), un proiect initiat in 2012, de Oana Boca, Ioana Gruenwald si Robert Serban, se numara pe lista proiectelor cu care Timisoara candideaza la statulul de „capitala culturala europeana” in 2021.

FILTM isi propune sa continue, intr-o maniera deschisa publicului larg, traditia studiilor comparatiste initiate de Fundatia „A Treia Europa”.

Pe lista scriitorilor prezenti la editiile anterioare ale FILTM se numara nume precum: László Krasznahorkai (Ungaria), Victor Erofeev (Rusia), Slavenka Drakulic (Croatia, Suedia), Attila Bartis (Ungaria), Jean Mattern (Franta), Richard Swartz (Suedia), Jan Koneffke (Germania), Philip O Ceallaigh (Irlanda) / Vladimir Arsenijevic (Serbia), Edo Popovic (Croatia), Fabio Geda (Italia), Iuri Andruhovici (Ucraina), Dusko Novakovic (Serbia), Igor Marojevic (Serbia), Dasa Drndic (Croatia), Ornela Vorpsi (Albania, Catalin Dorian Florescu (Elvetia), Paul Bailey (Anglia), Noemi Kiss (Ungaria).

In 2015, la cea de a IV-a editie, FILTM ii aduce in atentia publicului pe scritorii György Dalos (Ungaria), reputat istoric, scriitor si jurnalist, unul dintre membrii fondatori ai miscarii anticomuniste din Ungaria, laureat in 2010 cu prestigiosul „Premiu pentru Intelegere Europeana”, conferit de Targul de Carte de la Leipzig, Meir Shalev (Israel), unul dintre cei mai apreciati prozatori israelieni ai momentului si una dintre cele mai credibile voci ale jurnalismului israelian contemporan, Radka Denemarková (Republica Ceha), laureata a numeroase premii si o traducatoare de succes (traducatoarea operei Hertei Müller in limba ceha), una dintre personalitatile puternice ale literaturii cehe contemporane, György Dragomán (Ungaria) – autor tradus cu succes peste tot in lume, unul dintre cei mai premiati scriitori est-europeni ai ultimilor ani, Marjana Gaponenko (Austria, Ucraina), o aparitie inconfundabila printre tinerii scriitori de limba germana, foarte bine primita atat de critici, cat si de publicul cititor, Lidija Dimkovska (Republica Macedonia), poeta ale carei poeme au aparut in traducere in peste 30 de limbi straine si unul dintre cei mai importanti traducatori de literatura romana in spatiul balcanic si Adisa Bašic (Bosnia si Hertegovina), prezenta remarcabila in contextul literaturii bosniace de astazi, cunoscuta si in calitate de critic literar si profesor de scriere creative.

Oaspetilor din strainatate li se vor alatura, de-a lungul celor 3 zile ale Festivalului, nume importante ale literaturii romane contemporane precum Andrei Plesu, Ioana Parvulescu, Cristian Teodorescu, Bogdan-Alexandru Stanescu, Miruna Vlada, Ion T. Morar sau Petru Iliesu.

Festivalul International de Literatura de la Timisoara (FILTM), prin structura sa, se deschide si inspre publicul tanar, prin intalnirile scriitorilor cu elevii de la cele mai importante licee din capitala Banatului si prin conferintele dedicate studentilor de la Universitatea de Vest din Timisoara.

Ca o avanpremiera la FILTM 2015, intre 18-20 octombrie, de la ora 18.00, in Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran” din Timisoara, Centrul Ceh va rula cele mai reprezentative adaptari cinematografice ale romanelor lui Milan Kundera: “Gluma”, “Nimeni nu va rade” si “Eu, zeul indurerat”. Echipa de organizare a Festivalului le include, din 2013, si pe Oana-Maria Dobosi si Raluca Selejan.

Festivalul International de Literatura de la Timisoara este un proiect realizat cu sprijinul Primariei Municipiului Timisoara si al Consiliului Local Timisoara, organizat de Fundatia Politehnica si Headsome Communication si sustinut de Consiliul Judetean Timis.

23 septembrie 2015
Cum va arăta FILIT în 2015

Editia din 2015 a Festivalului International de Literatura si Traducere Iasi (FILIT), care se va desfasura in perioada 2-4 octombrie, va fi una restransa.

Astfel, dupa ce la inceputul verii organizatorii FILIT au decis suspendarea editiei din acest an, oficialii Consiliului Judetean Iasi, impreuna cu cei ai Muzeului Literaturii Romane Iasi, au comunicat pe 9 iulie, ca au gasit o solutie pentru organizarea FILIT.

Lista invitatilor confirmati la FILIT 2015 cuprinde scriitorii: Philip Ó Ceallaigh, Vasile Baghiu, Stefan Baghiu, Petre Barbu, Daniel Banulescu, Vladimir Besleaga, Florin Bican, Iulian Ciocan, Liliana Corobca, Bogdan Cosa, Slobodan Despot (Elvetia), Adrian Alui Gheorghe, Vlad A. Gheorghiu, Bogdan Ghiu, Ioan Grosan, Katharina Hagena (Germania), Viorel Ilisoi, Razvan Tupa.

Nici serile FILIT nu au fost uitate pentru programul din acest an, chiar daca ele au fost reduse doar la una singura. Seara FILIT de pe scena Teatrului National Iasi ii va avea in centru pe Horia-Roman Patapievici si Evgheni Vodolazkin (Rusia).

FILIT 2015 cuprinde si evenimente focalizate pe noua generatie de prozatori si poeti ieseni ca: Serban Axinte, Dorin Cozan, Paul Gorban, Matei Hutopila, Paul Mihalache, Ana Sandulescu.

In 2015, vor veni la Iasi si oameni de cultura precum George Arion, Al. Calinescu, Bogdan Cretu, Rodica Dimitriu, Marius Mihet, Doris Mironescu, Carmen Musat, Antonio Patraa, Alex Popescu, Radu Vancu, alaturi de traducatorii straini Jan Cornelius (Germania), Radoslawa Janowska-Lascar (Polonia), Maria Luisa Lombardo (Italia), Clara Mitola (Italia), Xavier Montoliu Pauli (Spania), Jan Mysjkin (Belgia).

De asemenea, la Atelierele de traducere realizate impreuna cu Memorialul „Mihai Eminescu” de la Ipotesti au fost implicati traducatorii Radu Mihai Alexe, Vanina Bozhikova, Jan Willem Bos, Angela Bratsou, Fanny Chartres, Florica Ciodaru-Courriol, Jean-Louis Courriol, Andrew K. Davidson, Stilyan Deyanov, Antonia Escandell, Joanna Kornas-Warwas, Gabriella Koszta, Anna Marquer-Passicot, Bruno Mazzoni, Roberto Merlo, Edith Negulici, Lora Nenkovska, Paula Onofrei si Bartosz Radomski.

„FILIT 2015 va consta intr-o editie restransa, dar fara niciun fel de rabat la standardele de calitate cu care am obisnuit iubitorii de literatura. Este o editie care vine cu proiecte noi, interesante si care pregateste revenirea, in 2016, la amploarea de alta data a festivalului. Stati aproape!”, a declarat managerul FILIT, scriitorul Dan Lungu.

Programul integral al FILIT 2015 va fi disponibil pe site-ul festivalului www.filit-iasi.ro.

23 septembrie 2015
De Zilele Bucureștiului, orașul cuprins de energie creatoare

Evenimentele marca ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucuresti din cadrul Zilelor Bucurestiului, festival organizat de Primaria Municipiului Bucuresti in perioada 4-20 septembrie, au transformat orasul intr-un spatiu vibrant si inovator. Zeci de mii de bucuresteni au sarbatorit cei 556 de ani de existenta ai Capitalei prin concerte de muzica folk, simfonica, alternativa, electronica, instalatii interactive, animatii proiectate, jocuri de laser si sunet, instrumente muzical-vizuale si tehnologii de ultima generatie.

Pe 4 si 5 septembrie, Gala Folk You! Florian Pittis a readus spiritul liber din Vama Veche chiar in centrul orasului prin concerte ale unor formatii de renume: Nicu Alifantis&ZAN, Taxi, Iris si Pasarea Rock.

In Piata Festivalului (10-20 septembrie, Piata George Enescu), peste 10 000 de melomani s-au bucurat de concertele unor mari dirijori si instrumentisti din Orchestra Nationala Radio, Orchestra Simfonica Bucuresti, Orchestra Simfonica si Corala Academica a Filarmonicii Oltenia, Orchestra Sinfonia Bucuresti, Bucharest Festival Orchestra si Camerata Regala.

Sound & Vision (18-20 septembrie) – primul festival de muzica alternativa 100% romaneasca a reusit sa revitalizeze spatiul din fata Garii Regale Baneasa, aducand in prim-plan artisti ai experimentului, printre care ROA, The Mono Jacks si Moonlight Breakfast.

Bucuresti ’21 – harta poetica a orasului a umplut sala de spectacole de la ARCUB (Strada Lipscani nr. 84-90). Peste doua sute de bucuresteni au asistat sambata seara la spectacolul Bucuresti 21. O epopee participativa in cadrul careia a fost citit primul poem colectiv dedicat orasului. 40 de poeti, de toate varstele si cu voci diferite, au scris in cascada 840 de versuri despre Bucuresti.

Noaptea Alba a Bucurestiului (19-20 septembrie) a transformat Centrul Istoric intr-un veritabil teren de joaca in care s-au angrenat atat copiii, cat si adultii, incantati de mixul inedit dintre arta si tehnologie.

Personalitatile si proiectele cele mai importante din arhitectura, arte plastice, industria cartii, cercetare, educatie, ecologie, muzica, film, teatru, turism, medicina, sport si jurnalism au fost premiate la Gala BucurestiTu – Premiile Orasului Bucuresti, in prezenta Primarului General Marin Stefanel Dan. Peste 15.000 de voturi s-au inregistrat pe site-ul www.bucurestitu.ro la cele 12 categorii, in total fiind nominalizate 36 de proiecte. Evenimentul care a incheiat Zilele Bucurestiului a avut loc la Sala Studio a Teatrului National Bucuresti I. L. Caragiale pe 20 septembrie.

Lista castigatorilor:

Turism: Asociatia Zeppelin a organizat tururi ghidate prin arhitectura industriala a Bucurestiului, aducand in discutie problemele si potentialul patrimoniului industrial, posibile strategii si actiuni de regenerare si perspective pentru un rebranding cultural al Capitalei.

Carte: Salonul International de carte Bookfest aduna sute de edituri, mii de titluri noi de carte, milioane de volume si mii de autografe de la cele mai importante personalitati culturale. In 10 ani de existenta, Bookfest a ajuns un reper al literaturii si industriei de carte prin conferinte internationale, dezbateri si lansari de carte.

Muzica: Festivalul George Enescu consolideaza pozitia Bucurestiului ca gazda a unuia dintre cele mai importante festivaluri de muzica simfonica din lume, aducand in prim-plan orchestre si muzicieni de mare prestigiu.

Jurnalism: Emisiunea Bonton vorbeste saptamanal despre politete, buna cuviinta, eleganta si domnie, demonstrand ca in Bucuresti nu am uitat de maniere!

Cercetare & educatie: Organizatia Teach for Romania recruteaza tineri valorosi, care sunt pregatiti ca invatatori sau profesori model si sprijiniti sa transforme sistemul de educatie.

Arhitectura: Carturesti Carusel, un experiment de locuire culturala a Centrului Istoric, care ofera un spatiu pentru lectura, socializare si explorare artistica a inimii orasului.

Sport: Cu Bicicleta la Mare, un maraton pe doua roti initiat de Lucian Mindruta care se lupta de 8 ani sa combata stilul de viata sedentar.

Film: Festivalul International de Film de Animatie Anim’est este cel mai mare festival de film din Bucuresti si unul dintre cele mai relevante festivaluri de film de animatie din Europa.

Ecologie: Gradina din curtea scolii – proiect initiat de echipa Romania in Tranzitie care pune in miscare, cu investitii minime, pasiunea pentru gradinarit si ecologie in scolile din Bucuresti.

Arte plastice: Art Safari este singurul targ de arta din Romania, care a imbogatit peisajul cultural bucurestean cu expozitii de arta contemporana si arta moderna. A adus la un loc 300 de artisti din portofoliul a 50 de galerii de arta romanesti si internationale, dar si a 10 muzee din afara Bucurestiului.

Teatru: Festivalul National de Teatru s-a aliniat standardelor europene si a reusit sa ofere locuitorilor Capitalei posibilitatea de a se bucura de cele mai bune spectacole din tara.

Sanatate: Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii Grigore Alexandrescu este un exemplu de inovatie in sistemul medical romanesc prin dotarea institutiei cu echipamente moderne si inalta calificare a personalului medical.

Premii Speciale

Stelian Tanase pentru seria de documentare Bucuresti-Strict secret care a surprins cu sarm si atentie, spiritul de altadata al Capitalei, cu dramele, intamplarile si bucuriile locuitorilor sai.

Teatrul de Opereta si Musical Ion Dacian pentru rebranding, pentru noua si avangardista sala de spectacole si pentru programul muzical variat care raspunde cerintelor pietei culturale bucurestene.

Parcul Natural Vacaresti pentru ca incurajeaza contactul responsabil al oamenilor cu natura facilitand educatia si cercetarea, protejand si reconstruind conditiile de dezvoltare ale ecosistemului.

Liviu Doara pentru ca a redat patrimoniului public o suprafata de 7 hectare pe malul lacului Herastrau.

Lansata in timpul Zilelor Bucurestiului, aplicatia ARCUB pentru mobil, disponibila in iOS si Android, te tine la curent cu toate evenimentele organizate de ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucuresti.

ARCUB — Centrul Cultural al Municipiului Bucuresti cultiva identitatea culturala a Capitalei din 1996. Proiectele initiate si desfasurate de ARCUB in anii de activitate au contribuit la diversificarea vietii culturale a orasului, precum si la inscrierea acestuia in randul marilor capitale ale lumii.

ARCUB este organizatorul Festivalului International de Teatru de Strada – B-FIT in the Street!, al singurului Festival International de Jazz din Capitala, Bucharest Jazz Festival, al Festivalului de Muzica Clasica, Bucharest Music Film Festival si al Festivalului International al Luminii Spotlight on Bucharest.

23 septembrie 2015
O nouă pagină web dedicate implicării civice (prin cultură)

Proiectul Say It Now./ Spune Acum! aduce in prim-plan o noua pagina web dedicata implicarii civice si comunitare prin cultura.

www.sayitnow.ro detaliaza proiectul creat si implementat de Teatrul National Timisoara (TNTm) in parteneriat cu Compania „B. Valiente” din Oslo, proiect care implica in mod direct teatrul in procesul de formare a tinerilor, incurajandu-le creativitatea si abilitatile de comunicare prin modalitati specifice artei teatrale.

Totodata, arata reprezentantii TNTm, Say It Now! / Spune Acum! nu este doar un simplu proiect de formare a tinerilor ci unul care favorizeaza comunicarea intre generatii, sensibilizand comunitatea la cateva dintre subiectele stringente ale adolescentei si nu numai: toleranta, violenta, abandonul etc. „Cel mai important lucru pe care l-am invatat aici este cum sa transpunem in realitate ceea ce gandim cu adevarat”, spune unul din adolescentii participanti in proiect.

In luna aprilie, 30 de elevi de la liceele timisorene (Colegiul National de Arta „Ion Vidu”, de la Liceul „Grigore Moisil”, Colegiul Tehnic „Ion Mincu” si Colegiul National Banatean) au participat la un workshop sustinut de regizorul si pedagogul norvegian Marcelino Martin Valiente, caruia i s-au alaturat actorii Ana Munteanu, Flavius Retea si Bogdan Spiridon, castigatori ai castingului desfasurat la Teatrul National. Timp de 5 zile, impreuna, folosind situatii teatrale, tinerii au descoperit noi modalitati de a exprima subiecte considerate de tabu de catre tineri in contextul scolar si familial.

„Sunt la varsta in care isi cauta ustensilele de comunicare. Foarte multi dintre ei vor sa se spuna anumite lucruri, dar nu stiu cum. Povestile lor, cu care am lucrat, au fost destul de puternice si de intime. Au avut nevoie de foarte mult curaj sa le exteriorizeze. Au fost adolescenti din toate paturile sociale, dar toti au fost foarte deschisi. Deci, cumva, poate ca problema nu e la ei. Noi, adultii, noi trebuie sa gasim ustensilele alea pentru a ajunge la ei, sa-i facem sa se deschida, si asta a fost workshop-ul. Nu e ca nu vor sa faca pasul, dar nu le intinde nimeni o mana, afirma actorul Flavius Retea, participant la workshop. Cred ca e foarte important sa stii sa-ti exprimi gandurile, sa te faci inteles. E important sa fie ascultati si intelesi, ajutati daca este cazul, dar in primul rand intelesi”.

Interactiunea continua si pe pagina de Facebook dedicata proiectului Say It Now! / Spune Acum, si, nu in ultimul rand, in sala de repetitii unde, plecand de la rezultatele workshop-ului, se contureaza un nou spectacol al Teatrului National, in regia lui Marcelino Martin Valiente, cu Flavius Retea, Ana Munteanu, Bogdan Spiridon si Colin Buzoianu in distributie – un subiect asupra caruia vom reveni.

Fotografii: Adrian Piclisan / TNTm

23 septembrie 2015
Mesaj către România Creativă

Candva, ”creativitatea” la romani era perceputa intr-un sens peiorativ, echivalentul instinctului de supravietuire, dar treptat, am demonstrat ca suntem un loc cu potential, cu farmec aparte si cu oameni teribil de curiosi si emotionant de activi in a face lucrurile sa se intample.

Noi credem in Romania, vrem sa locuim aici si sa construim comunitati. Incepem de la radacini. Cu dragoste. Livrand dragoste.

Pentru ca zilnic suntem martori a zeci de povesti online, am lansat un concept offline “Cutia postala calatoare” (la propriu), iar primul oras este Cluj. Ne dam intalnire la Fabrica de Pensule (Strada Henri Barbusse 59-61), intre 21-27 Septembrie 2015.

Impreuna cu brandul Antalis, punem la dispozitie sute de hartii si de plicuri din materie ecologica, instrumente si set up special de scris si livrare, totul in mod gratuit. Iar voi veniti cu inspiratie si cu adresa destinatarului. In regula? Sute de scrisori, sute de oameni impresionati, un singur gest.

Tu cui ai trimite o scrisoare?

Cu entuziasm,

Echipa LivrezDragoste.ro

*Serviciu unic contemporan de scris si de livrat scrisori caligrafice ca pe timpuri, in Romania, si nu numai.

22 septembrie 2015
Alexandru Arşinel. Revoluţie şi onoare

Niciodata usorul si greul nu sunt percepute identic nici macar de catre doi oameni din lumea intreaga, ba chiar, ca semnificatie, pot fi inversabile in functie de unghiul de vedere: greul e greu pe o fata si usor pe alta, usorul e usor pentru unul si greu pentru altul.

Omului nimic nu ii este mai greu de respins decat ceea ce ii este dat de la natura: omenescul. Si totusi, el este foarte sarguincios in a o face, intreaga sa viata! Cu aceasta ravna si energie se lupta sa batuceasca pamantul care il ocroteste la san si il hraneste, cu urme de prada! Strangerea avutiilor si invidia il mana neobosit in lupta cu semenul si chiar in lupta cu sine.

Stela Popescu si Alexandru Arsinel

Dintre toate, sunt grele ca o calamitate palma vorbei si povara nedreptatii venite din partea acelor oameni de la care nu se asteapta nimeni, mai cu seama atunci cand ei datoreaza, de fapt, recunostinta. Cu o astfel de vatamatoare atitudine avem a face atunci cand se reped iar sa-l injunghie pe maestrul Alexandru Arsinel o parte din raspanditorii cliseelor cu evenimentele din decembrie 1989, pregatindu-i din nou iataganul misel pe care scrie vina nu numai a celor ce-l suiera pe deasupra-i, ci si a celor care fauresc iataganul!

N-a scapat de clevetire si ura turbata maestrul, cand, la piept cu moartea, a biruit, suferind un transplant de rinichi. Ce multa fiere puteau varsa atunci infierbantatii rasariti din putul negru al despiritualizarii politice, cativa dintre ei fiind unii si aceiasi cu atacatorii de acum, care, dac-ar fi posibil, i-ar scoate inapoi rinichiul maestrului. Este vorba despre o minuscula parte a media, care mananca o oaie cu lupii, contestand ciobanul!

Dar, sa se tipe ca in gura de sarpe impotriva maestrului Arsinel, spre hazul abia asteptat de pamfletari fara noima, chiar de catre acei oameni ce spun ca apara memoria si drepturile revolutionarilor, inseamna o lamurire ca limba omului e adaptata cel mai mulat pe brutusul vorbei nechibzuite, cand este vorba de frustrare. Cum sa spuna cineva ca maestrul Alexandru Arsinel nu a participat la revolutie? Cat de masurat in vorbire este cel ce rosteste asa ceva, indiferent cine ar fi el?

Intocmai artistul Alexandru Arsinel este un revolutionar veritabil, pentru ca a inceput revolutia cu trei decenii inaintea celor ce-si impart azi certificatele! Oare nu Alexandru Arsinel, cel mai adesea in cuplet de scena cu Stela Popescu, si-a riscat propria sanatate, linistea, confortul libertatea, tinand aprins opaitul nadejdii si vegherii, serpuind printre parolele hazului de necaz cate-o soparla de-si muscau limba unii si-si varcoleau nodu-n gat? Oare nu artistul Alexandru Arsinel chibzuia din vreme sa gaureasca sita textului, ca sa strecoare cate una de te cruceai? Cine mai avea acest curaj? Putini! Printre ei sa nu-l uitam pe Toma Caragiu care, nu-i asa, n-a facut revolutia pentru ca murise din 1977…!? Se trece insa, cu vederea, ca de la Constantin Tanase, Mircea Crisan, Toma Caragiu, Alexandru Arsinel, Stela Popescu si alti cativa artisti, a inceput, demult, revolutia! Ce-ar fi si cine stie daca ar fi libertatea de azi, fara lupta lor! Cenzura pentru ei n-a fost decat o panza de paianjen in care au incremenit gazele mici, dar pe care fluturii mari au rupt-o.

Cata imbuibare de nesabuinta poate avea cel ce zice ca maestrul Alexandru Arsinel nu este revolutionar?! Cuvantul trebuie sa fie oglinda faptei! Ce poate oglindi, asadar, un cuvant impotriva maestrului Alexandru Arsinel? Afara de lupta de o viata a sa, in transeea binelui sufletesc al romanilor, nu se stie oare, ca si la evenimentele din decembrie 1989 a fost pe baricade, cu armele sale, printre altele vorbind natiunii la Radio, povatuind si insufletind la ridicarea intru libertatea ei? Cu ce sunt mai revolutionari altii, decat maestrul Alexandru Arsinel? Oare nu e o cinste pentru intreaga asociatie a revolutionarilor aceea de a-l avea in randurile sale pe Alexandru Arsinel?

A-l exclude dusmanos pe maestru este o masura maxima a neintelegerii faptului ca istoria e cea mai mare, ea ii cuprinde pe toti, iar ratiunea e forta universala al carei drum trece prin minte si duce la biruinta. In istoria Romaniei, fara indoiala, cu vrerea sau fara vrerea unora sau altora, maestrul Alexandru Arsinel va ramane un revolutionar care nu a luptat o zi, ci o viata!

Ceea ce se intampla azi cu impartirea, in baze circumspecte, a cerificatelor de revolutionar, isi afla intelesul in urmatoarea pilda: „Lupul a vazut cum pastorii mancau o oaie, s-a apropiat si a zis: «Daca as fi facut eu asa ceva, cata galagie ati fi facut!»”.

Semnalul de liniste si impacare in ce priveste ciclonul de invective iubucnit impotriva maestrului Alexandru Arsinel, cu privire la apartenenta sau neapartenenta sa la calitatea de revolutionar vine de la un lucru absolut clar: maestrul nu poate fi considerat revolutionar, decat daca aceasta nu include si atributul onoarei!

„Caracterul”, spune maestrul Benone Sinulescu, „este bunul si deopotriva raul oamenilor. Oricat ar fi cineva de mester sa fure, actorului Alexandru Arsinel nu i se poate fura ce este al actorului Alexandru Arsinel: meritul! Cum sa nu fie revolutionar? Derulati cateva secvente din filmoteca de aur a umorului romanesc si nu va va putea scapa din vedere cum biciuia el regimul cu cate-o soparla, putandu-se astepta in orice moment sa i se puna brutal pumnul in gura si sa piarda tot!

Alexandru Arsinel, Aurel V. Zgheran 22 octombrie 2014

Eu cred ca actorul Alexandru Arsinel a trait in lupta de-o viata, ca virtute a dragostei si datoriei fata de public, deasupra viciului compromiterii cu osanale de partid si conducator. Aceasta a facut-o cel mai bine in cuplet cu o alta marita actrita a scenei si ecranului romanesc, Stela Popescu.

Fara indoiala ca Alexandru Arsinel a fost mereu in miezul unei revolutii prelungite pana azi!”

21 septembrie 2015
Conferinta SMART Diaspora 2020+: Experți români din țară și străinătate găsesc soluții pentru valorificarea potențialului strategic al diasporei românești

Marti, 15 septembrie 2015, Fundatia CAESAR (Centrul pentru Acces la Expertiza Studentilor si Absolventilor Romani) si Liga Studentilor Romani din Strainatate (LSRS), cu sprijinul Administratiei Prezidentiale, au organizat, la Palatul Cotroceni, conferinta „SMART Diaspora 2020+. Cum valorificam potentialul strategic al diasporei romanesti”.

Conferinta a debutat cu intonarea Imnului Romaniei in prezenta invitatilor de onoare si a vorbitorilor principali: Excelenta Sa Klaus Werner Iohannis, Presedintele Romaniei si Excelenta Sa Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe. Sesiunea de deschidere a fost moderata de Sandra Pralong, Consilier de Stat, Departamentul pentru Relatia cu Romanii din Afara Granitelor din cadrul Administratiei Prezidentiale.

In deschiderea conferintei, Excelenta Sa Klaus Werner Iohannis, Presedintele Romaniei, a adresat un cuvant de salut reprezentantilor CAESAR si LSRS si participantilor la conferinta: „Ati initiat acest proiect, SMART Diaspora, care isi propune valorificarea potentialului strategic al tinerilor inalt calificati de peste hotare si atragerea lor inapoi in tara. Toate acestea sunt, cred eu, dovada unui profund atasament fata de Romania. Tin sa va multumesc pentru tot ceea ce faceti, pentru ca aduceti cu voi peste tot excelenta si performanta. Sunt convins ca veti avea aici, la Palatul Cotroceni, un dialog consistent din care se vor putea degaja raspunsuri la preocuparile diasporei, care sunt in buna masura si ale noastre, ale celor din tara.”

Excelenta Sa Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe, a declarat: „Dumneavoastra, ca reprezentanti ai elitei tinerilor romani de peste hotare, sunteti parte integranta a obiectivelor, eforturilor, valorilor, dar si a responsabilitatilor acestei comunitati la care ma refer (comunitatea de valori). Insusi contextul complicat al acestor zile ne arata ca suntem datori ca impreuna sa asiguram si sa generam prin eforturi comune stabilitate sociala si securitate. Or, aceasta realitate demonstreaza mai mult ca oricand actualitatea a ceea ce afirmam inca de la inceputul colaborarii noastre, anume necesitatea activarii resursei strategice pe care o reprezinta tinerii, implicarea lor in procesul de dezvoltare a Romaniei, prin valorificarea expertizei dobandite in strainatate, prin idei, solutii si actiuni cat mai concrete.”

Sebastian Burduja, Presedinte fondator LSRS si Presedinte al Fundatiei CAESAR, a continuat sesiunea de deschidere declarand: „Principala resursa a unei tari sunt oamenii ei, iar principala provocare a Romaniei de astazi este asezarea oamenilor potriviti la locul potrivit, dupa munca si dupa merit. Pe platformele Ligii si ale Fundatiei CAESAR, care astazi reunesc peste 12.000 de membri, am lansat an de an acelasi apel: Primiti-ne inapoi acasa! Dati-ne sansa sa contribuim la constructia Romaniei pe care ne-o dorim. Astazi avem motive de optimism ca apelul nostru incepe sa fie nu doar auzit ci si ascultat. Diaspora inseamna suma oamenilor carora Romania nu a putut, pana acum, sa le ofere oportunitatea de a-si implini visurile acasa. Vrem ca toti copiii pe care Romania ii creste astazi sa aiba sansa de a-si implini aspiratiile acasa, intr-o tara din care sa nu mai fie constransi sa plece. Aceasta e Romania pe care ne-o dorim si va invitam sa o construim impreuna.”

Dan Nechita, Director General al Fundatiei CAESAR a subliniat rolul pe care diaspora il poate juca in constructia „Romaniei in 3D” – o Romanie dezvoltata, democratica si demna: „O Romanie demna prin valorificarea diasporei inseamna noi lideri autentici – persoane competente, de caracter si cu pasiune pentru aceasta tara. O Romanie demna prin valorificarea diasporei inseamna, de asemenea, un aparat imens la dispozitia noastra pentru promovarea intereselor Romaniei peste hotare – de la probleme punctuale precum aderarea la Schengen sau accesul la programul Visa Waiver al Statelor Unite, la repozitionarea Romaniei din suplicant in anticamera in participant de drept la masa marilor decizii regionale si globale.”

Prima sesiune de discutii, cu tema „Diaspora civica si politica: Cum consolidam influenta romaneasca peste hotare”, i-a avut ca invitati pe: Laurentiu Stefan, Consilier Prezidential, Departamentul Politica Interna al Administratiei Prezidentiale; Lazar Comanescu, Consilier Prezidential, Departamentul Politica Externa al Administratiei Prezidentiale; Sebastian Hotca, Secretar de Stat, Departamentul Politici pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni; si Ana Maria Patru, Presedinte Autoritatea Electorala Permanenta. Sesiunea a fost moderata de Dan Nechita, Director General al Fundatiei CAESAR.

Discutiile din a doua sesiune, pe tema „Repatrierea: Ce ii impiedica pe specialisti sa se intoarca in tara” s-au axat cu precadere pe doua domenii de importanta strategica: educatie si sanatate. Sesiunea i-a avut ca invitati pe Sorin Mihai Cimpeanu, Ministrul Educatiei; Nicolae Banicioiu, Ministrul Sanatatii; Raed Arafat, Secretar de Stat in cadrul Ministerului Afacerilor Interne; Diana Loreta Paun, Consilier de Stat, Departamentul Sanatate Publica al Administratiei Prezidentiale si Ligia Deca, Consilier de Stat, Departamentul Educatie si Cercetare al Administratiei Prezidentiale. Sesiunea a fost moderata de Sebastian Burduja, Presedinte Fondator al LSRS si Presedinte al Fundatiei CAESAR.

In cadrul discutiilor au mai luat cuvantul domnii senatori Ben-Oni Ardelean si Viorel Badea; Adrian Curaj, Director General al Unitatii Executive pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii; Marilen Pirtea, Rector al Universitatii de Vest Timisoara, Carmen Marcus, reprezentant al Comisiei Europene in Romania pe problematica strategiei Europa 2020 si a Semestrului European si Cristina Leorent, Director General TVR International, – alaturi de jurnalisti, reprezentanti ai mediului asociativ din diaspora si ai mediului neguvernamental, cadre medicale din tara si din diaspora, cercetatori si antreprenori.

Cei peste 180 de participantii la conferinta au agreat sa dezbata in grupuri de expertiza solutii viabile pentru valorificarea potentialului strategic al diasporei romanesti. Aceste grupuri de lucru sunt axate pe 4 directii prioritare:

1.Statul in slujba diasporei: Grupul de lucru se va concentra pe imbunatatirea performantei statului si a institutiilor romanesti in protejarea si promovarea drepturilor cetatenilor romani din diaspora.

2.Repatriere si dezvoltarea Romaniei: Grupul de lucru va cauta solutii pentru stimularea repatrierii in sectoare de interes strategic precum sanatatea, educatia si administratia publica si pentru implicarea diasporei in modernizarea si dezvoltarea economica a Romaniei.

3.Activarea diasporei pentru consolidarea influentei Romaniei peste hotare: Grupul de lucru va formula propuneri pentru consolidarea mecanismelor prin care Statul Roman colaboreaza cu mediul asociativ din diaspora pentru a promova imaginea si interesele Romaniei in lume.

4.Diaspora civica si politica: Grupul de lucru se va axa pe solutii pentru incurajarea implicarii diasporei in viata civica si politica a Romaniei.

Printr-un proces de consultare cu reprezentanti ai diasporei si experti in domenii relevante tematicilor mentionate, aceste grupuri de lucru vor oferi un cadru pentru a continua dialogul inceput cu ocazia conferintei si vor avea ca scop elaborarea unor propuneri si directii de actiune concrete, ce vor fi prezentate public in cursul anului 2016.

Conferinta „Smart Diaspora 2020+: Cum valorificam potentialul strategic al diasporei romanesti” face parte din suita de proiecte ale Fundatiei CAESAR si Ligii Studentilor Romani din Strainatate (LSRS) derivate din Strategia Multidimensionala de Atragere in Romania a Tinerilor din Diaspora (SMART Diaspora), elaborata in cadrul acestor doua organizatii si lansata public in data de 8 ianuarie 2013. Aceasta strategie reprezinta o propunere de politici publice care are ca scop valorificarea potentialului strategic al tinerilor inalt calificati de peste hotare si facilitarea contributiei lor la dezvoltarea Romaniei.

20 septembrie 2015
Filmul „ARAD. Jurnalul meu virtual”, regizat de Carmen Lidia Vidu, a avut premiera mondiala pe 19 septembrie, la Indian Cine Film Festival 2015

Filmul "ARAD. Jurnalul meu virtual", al doilea scurtmetraj documentar semnat de Carmen Lidia Vidu, in care regizoarea isi face si debutul ca actrita, jucandu-si propriul rol, a avut premiera mondiala sambata, 19 septembrie, in India, la 3rd Indian Cine Film Festival 2015. Scurtmetrajul, descris de Carmen Lidia Vidu ca "o improvizatie simpla si curata despre mine si orasul Arad", a fost inclus in selectia oficiala a Indian Cine Film Festival 2015, aflat la cea de-a treia editie. Carmen Lidia Vidu este castigatoarea Premiului Gopo pentru scurtmetraj documentar in anul 2015, cu filmul sau de debut, "O scurta istorie Astra Film".

Conceptul, scenariul, regia si productia executiva a filmului "ARAD. Jurnalul meu virtual" ii apartin lui Carmen Lidia Vidu. Filmul a fost realizat de o echipa de profesionisti (Cristina Baciu – montaj, Ovidiu Chihaia – muzica, Lachatterie by Isabelle Vijiiac / Helga Fodorean – costume, Dani Ionita – foto), carora li s-au alaturat si multi voluntari.

Scurtmetrajul documentar "ARAD. Jurnalul meu virtual" face parte din seria de evenimente ce promoveaza candidatura municipiului Arad la titlul de Capitala Europeana a Culturii 2021.

"In teatru, sunt ca o printesa in palatul ei. De film m-am apropiat fara sa stiu, e o poveste noua in viata mea", marturiseste Carmen Lidia Vidu, cunoscuta, inaintea debutului in film, pentru faptul ca a dus teatrul experimental pe cele mai importante scene din Romania.

"Ma numesc Carmen Lidia Vidu si am copilarit in Arad. Prietenii mei traiesc cu un picior in realitate si cu unul in fantezie. In Arad mananc intotdeauna langosi si imi cumpar haine din talcioc. In Arad m-am indragostit de teatru. Astazi sunt regizor de teatru. Inca imi doresc sa fac un spectacol in Arad. (…) M-am dus exact in locurile pe care le frecventez de fiecare data cand revin in Arad. A fost totul sincer, nimic contrafacut. Am trait in timp real o poveste din trecut. Dedic acest film documentar parintilor mei, Floarea & Gheorghe Vidu. Scurtmetrajul are starea mea de acum; in copilarie, simteam altfel Aradul, nu ca acum. Cand eram mica, voiam sa fiu prima la scoala, la inot, la olimpiade, in moda, in extravaganta, in lecturi… Era o foame in mine de a acumula totul. Nu cred ca ma bucuram de timpul petrecut in Arad, ci mai mult de cantitatea informatiilor acumulate. Acum, sunt mult mai relaxata in privinta Aradului. Traiesc in Bucuresti si mi-am transferat ambitiile aici. Revin in Arad pentru parintii mei si imi retraiesc copilaria, dar fara stres si competitii. Inotul, lectura, hainele, biserica, plimbarile sunt calme si placute. Aradul are o atmosfera molcoma. Se asculta muzica italieneasca de prin anii ’70 si ’80, strandul e superb, ai mei au o casa pe o insula facuta pe raul Mures, am invatat sa merg cu bicicleta, imi place sa stau in biserica si sa ma spovedesc, mananc de fiecare data langosi. Cand ajung in Arad, ma rasfat ca un copil alintat. Ma simt batrana si copil in acelasi timp. Cam despre asta e vorba in scurtmetrajul <ARAD. Jurnalul meu virtual>" – Carmen Lidia Vidu

"ARAD. Jurnalul meu virtual"

Concept, scenariu, regie si productie executiva: Carmen Lidia Vidu

Montaj: Cristina Baciu

Muzica: Ovidiu Chihaia

Costume: Lachatterie by Isabelle Vijiiac / Helga Fodorean

Foto: Dani Ionita

Carmen Lidia Vidu s-a nascut pe 1 ianuarie 1980 si a copilarit in Arad. A absolvit Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica I.L. Caragiale din Bucuresti in anul 2003. Este regizor de teatru, de film si de evenimente si a montat de-a lungul carierei douasprezece spectacole de teatru pe scenele Capitalei – de la Teatrul National, Teatrul Odeon si Teatrul Nottara pana la cele mai importante spatii independente Teatrul Act, Green Hours si Godot Cafe Teatru. Cel mai important premiu de pana acum al carierei a venit din film – Premiul Gopo pentru cel mai bun scurtmetraj documentar in anul 2015, pentru regia filmului sau de debut, "O scurta istorie Astra Film".

Cel mai nou spectacol montat de Carmen Lidia Vidu, "Eu. O casa de papusi" un mix emotionant din Ibsen, film noir si muzica live, ce reprezinta viziunea regizoarei asupra piesei "O casa de papusi" de Henrik Ibsen – poate fi vazut incepand din 26 septembrie la Teatrul Odeon din Bucuresti.

Tot in toamna anului 2015, proiectul "Dancing City", regizat de Carmen Lidia Vidu, a ajuns si in Constanta, dupa ce a poposit in alte patru orase romanesti puternic incarcate cultural – Bucuresti, Brasov, Cluj si Timisoara. "Dancing City" este un proiect cultural foto-video despre estetica, dans si orase. "Constanta, a Dancing City" isi propune sa promoveze orasul, iar balerini profesionisti inlocuiesc scena cu diverse locatii considerate reprezentative si artistice

20 septembrie 2015
Teatrul Național Timișoara a deschis stagiunea 2015 -2016 simultan, pe două din scenele sale

Teatrul deschide minti si formeaza constiinte, pentru ca oamenii care-l fac si-au asumat un rol si dincolo de scena. Marti seara, pe scena Salii Mari s-a deschis noua stagiune a Teatrului National din Timisoara (TNTm), cu un spectacol aparte. Aici a concertat artistul – fenomen Adam Ben Ezra. Celebrul multi-instrumentist israelian care a sustinut unicul sau concert in Romania din acest an a marcat, prin spectacolul de pe scena Teatrului National, aplaudat indelung de sutele de oameni din sala, un nou proiect al institutiei – gazda. Este vorba despre o serie de parteneriate cu artisti si asociatii culturale din Timisoara carora Nationalul le ofera spatiu de exprimare artistica, parteneriatul cu Asociatia Culturala „Nabu” fiind primul dintre acestea.

In acelasi timp, pe scena Salii 2 s-a derulat un alt eveniment care a umplut sala pana la refuz – avanpremiera spectacolului Meteorul de Friedrich Dürrenmatt, o comedie savuroasa regizata de Mihai Maniutiu. Distributia ii reuneste pe actorii Marian Ralea, Claudia Ieremia, Ion Rizea, Calin Stanciu jr., Catalin Ursu, Florin Ruicu, Alecu Reus, Mirela Puia, Cristina König, Benone Viziteu, Robert Copot, Costel Tovarnitchi, Dana Borteanu, Raul Lazarescu si Stefan Roman, muzicienii Sorina Anghelescu, Felix Burghelea si Bogdan Cotarta. Regizorul Mihai Maniutiu a facut echipa pentru acest spectacol cu Adrian Damian (scenografie), Ada Milea (muzica), Vava Stefanescu (coregrafia) si Lucian Moga (light design).

Despre cum faci mereu mai mult, despre ce inseamna sa deschizi o stagiune pe scenele principale ale Nationalului timisorean, a vorbit managerul acestuia, Ada Hausvater. „In toti acesti zece ani de cand conduc teatrul din Timisoara, ne-am straduit cu totii sa ne deschidem catre oameni, deoarece cred cu tarie ca noi, ca artisti ai Teatrului National, avem misiunea sa deschidem suflete, sa deschidem minti, iar felul in care avem sansa de a crea constiinte este prin spirit si prin sensibilitate. De aceea este atat de important sa ne apropiem de oameni. Totodata, in acesti zece ani am incercat permanent sa creez un orizont de comunicare cu artisti din toata tara si, desigur, cu artistii din Timisoara; vorbesc despre artele spectacolului, despre toate artele, nu doar despre teatru. Acesta este sensul acestui program de parteneriate in care incurajam artisti, asociatii – in definitiv, incurajam Spiritul. Spirite care vor sa dezvolte acest suflet minunat al Timisoarei, apropiindu-se de Teatrul National. Va asteptam la Teatru ca, impreuna, sa facem lucrurile din ce in ce mai frumoase in jurul nostru. Cred ca tine de fiecare dintre noi

Si cred toti trebuie sa facem tot ce se poate in sensul acesta. Acum cativa ani, din aceleasi considerente, Teatrul National a pus bazele Asociatiei Timisoara Capitala Culturala Europeana. Noi, toti cei din Teatru, si publicul nostru, de asemenea, credem ca Timisoara poate fi cu adevarat o capitala culturala europeana – are, fara doar si poate, acea seva care pentru a ne dezvolta, de evolua in aceasta directie”, a spus managerul TNTm, Ada Hausvater.

Fotografii: Adrian Piclisan / TNTm

20 septembrie 2015