Complexul National Muzeal ASTRA din Sibiu, invita publicul, joi, 20 februarie, ora 17:00, la Casa Artelor, Piata Mica, nr. 21, unde va avea loc vernisajul expozitiei LVMEN EST OMEN.
Iluminand astazi fiecare colt de strada, fiecare casa, fiecare birou, lampa a devenit atat de banala incat ar putea parea aproape lipsita de interes. Si totusi!
Plecand de la conceptul elaborat de catre Muzeul de arta si istorie din Geneva in 2012, expozitia a fost in intregime regandita de Muzeul Etnografic al Transilvaniei si adaptata caracteristicilor etnografice si arheologice din Romania.
De la mitul lui Prometeu la atotputernica Zana electricitate, aceasta va ilustra nu numai tehnicile si utilizarile flacarii imblanzite, ci si valoarea sa simbolica, pentru ca ea este adesea perceputa ca o liniuta de unire intre om si divinitate, intre material si spiritual. Aceasta expozitie deschide deopotriva usa spre o reflectie mai profunda asupra impactului social al luminii care ne permite continuarea activitatilor… la caderea noptii.
Cu aceasta noua expozitie, Muzeul Etnografic al Transilvaniei (MET, Cluj-Napoca) in colaborare avec le Complexul Muzeal ASTRA (Sibiu), Muzeul National al Taranului Roman (MNTR Bucuresti) si Centrul de cercetari eco-muzeale (ICEM Tulcea), cu sprijinul Muzeului de arta si istorie din Geneva si cu sprijinul a numerosi parteneri, ii redau lampii dimensiumnea sa globala de-a lungul timpurilor si al continentelor, prezentand publicului mai mult de trei sute de piese insotite de o selectie de fotografii si documente de epoca.
Bogatia putin cunoscuta a colectiei de corpuri de iluminat pastrate in Romania, din epoca dacica pana in perioada moderna, completata de un aport intercontinental al colectiilor ASTRA si MNTR, dar si de capodoperele mai multor muzee si al colectiilor particulare, ne permite sa propunem un parcurs muzeografic diacronic inedit.
Corpul de iluminat isi regaseste aici densitatea istorica, dar si importanta sociala si religioasa, permitandu-ne sa intelegem rolul jucat de iluminatul artificial in diferitele activitati umane si sfidarea pe care o reprezinta si astazi obtinerea unei lumini de calitate.
Ca atare, iluminatul artificial si diferitele sale suporturi constitue un element primordial pentru intelegerea atat a societatilor si a lumilor care ne-au precedat cat si a originilor propriilor noastre obisnuinte cotidiene.
In fine, intr-o lume unde, mai mult de doua miliarde de fiinte umane nu au acces la lumina electrica in timp ce in alte parti, chiar aceasta lumina, atunci cand este prost gestionata, devine o noua cauza de poluare, expozitia se doreste, de asemenea,a fi in centrul unei reflectii mai profunde, atragandu-ne atentia asupra impactului social al mijlocului care ne permite continuarea activitatilor… la caderea noptii.
«Am intrat in era luminii administrate. Singurul nostru rol este acela de a invarti un comutator. Noii nu mai suntem decat subiectul mecanic al unui gest mecanic. Noi nu putem profita de acest act pentru a ne constitui, intr-un orgoliu legitim, ca subiect al verbului a aprinde».
(Gaston Bachelard, Flacara unei lumanari, 1961).
Arta si istoria luminii
Expozitia arata bogatia si evolutia corpurilor de iluminat pe cele cinci continente. Prin intermediul a mai mult de trei sute de piese, din Antichitate si pana la aparitia electricitatii, lampile, lanternele si candelabrele isi regasesc dimensiunea globala: practicedar si estetice si cateodata chiar ludice. Organizata pe patru sectiuni, expozitia permite de asemenea descoperirea rolului luminii in viata cotidiana, spirituala, profesionala, si chiar festiva.
Evolutiile si involutiile iluminatului de-a lungul timpurilor
Istoria corpurilor de iluminat este o istorie punctata de evolutii, involutii si simultaenitati, rareori in concordanta cu progresele tehnice. Ditotdeauna, un iluminat bun a fost o problema de pret, de loc si de taxe. Intr-adevar nu atat corpul de iluminat ca atare, cat combustibilul sau energia pe care acestea o utilizeaza reprezinta proportional cea mai mare cheltuiala. Asadar vor aparea diferite tipuri de aparate de iluminat, care se vor dezvolta si adesea vor disparea sau reaparea in functie de disponibilitatea de diversi combustibili de pe piata si de pretul lor.
Diferitele artefacte expuse in aceasta sectiune sunt tot atatea marturii ale istoriei economice si sociale ale instalatiilor de iluminat de-a lungul timpurilor si a continentelor. Ele constitue chei pentru a intelege alte tematici ale expozitiei si ne permit sa intelegem in ce masura un anumit numar de fenomene ale vietii noastre cotidienene provin din cea mai indepartata Antichitate.
Primele corpuri de iluminat
Dupa o scurta introducere dedicata «cadoului lui Prometeu», ilustrand tehnicile inventate de om pentru a aprinde focul, prezentarea incepe cu cele mai vechi corpuri de iluminat, cum ar fi tortele si taciunii dar mai ales cu primele lampi functionand cu seu de animal, care apar incepand cu sfarsitul preistoriei.
Contrar ideilor acreditate, toate aceste tehnici sunt si astazi utilizate, neschimbate, de catre un anumit numar de populatii a caror mediu inconjurator sau mijloace economice nu le permit sa acceada la forme mai evoluate de iluminat. Este la fel de interesant sa constatam frecventa cu care stramosii nostri recurgeau la acestea, in fiecare moment al istoriei in care saracirea sau izolarea unei societati facea imposibil accesul la combustibili mai performanti. In mediile urbane, acest fenomen a putut fi observat la caderea Imperiului Roman, in mai multe reprize in timpul si dupa Evul Mediu, dar si cu ocazia razboaielor din secolele al XIX-lea si al XX-lea, cand un numar important de ateliere mestesugaresti erau iluminate cu seu. Mediile rurale montane au utilizat deopotriva lemnul si seul pana in secolul al XX-lea, inainte de aparitia electricitatii.
Uleiul de masline ca si combustibil
Parcursul continua prin cea mai mare descoperire a omului in materie de combustibil natural: aceea a uleiului de masline. Calitatile sale exceptionale fac ca el sa nu fie surclasat decat in secolul al XIX-lea de catre combustibilii rafinati. Consistenta lichida a uleiului determina crearea formei definitive a lampii, si anume o cupa mica din lut ars cu un rezervor convav prevazut cu un cioc, locul pentru fitil. Datorita fenicienilor, apoi grecilor, acest tip de corp de iluminat cucereste rapid tot bazinul mediteranean si totodata Marea Neagra.
Dar adevarata revolutie economica consta in adoptarea tehnicii mulajului in epoca elenistica, si utilizarea sa masiva odata cu ascensiunea Imperiului Roman. Produse in serie de adevarate ateliere de manufactura, lampile, la fel ca si uleiul, sunt exportate in toate provinciile Imperiului. Astfel, consumatori traind la mii de kilometri de regiunile cu o cultura a uleiului de masline puteau sa se ilumineze de acum inainte cu cea mai buna dintre luminile posibile. In mai multe situri arheologice, in intervale adesea inferioare unei generatii, proportia de lampi locale si lampi importate se regaseste diametral inversata, atingand adesea mai mult de 80% din corpurile de iluminat produse la mii de kilometri de locul lor de utilizare.
Dupa Roma, numai regiunile meditaraneene vor continua traditia lampii cu ulei. In alte parti, se observa o aplecarea diferitelor societati medievale spre combustibilii si corpurile de iluminat produse local. Timid, lampa de ulei isi face reaparitia in secolul al XV-lea odata cu descoperirea proprietatilor de iluminat ale uleiului de rapita.
Ceara, care constituie apanajul Bisericii si a marilor nobili, este o exceptie. Acest bun este atat de scump si atat de ravnit incat el este unul dintre singurele bunuri care fac obiect de comert la distante foarte mari. Europa isi procura ceara din Novgorod, Baku, Bagdad sau Béjaïa, un port din Algeria care va da numele sau lumanarii.
Ameliorarea iluminatului: contributia unui inventator genevez…
Pentru a asista la primele tentative de ameliorare a calitatii iluminatului, trebuie sa asteptam Renasterea – cu inventiile lui Leonard de Cardan -, apoi secolul Luminilor – cu lampa cu dublu curent de aer, o descoperire geniala a lui Genevois Ami Argand.
Marile descoperiri ale epocii moderne vin in sfarsit sa inchida aceasta prima sectiune. Dupa mai mult de douazeci de milenii de quasi-imobilism in sens tehnologic, asistam la o succesiune excesiva de noi tehnici, tot mai performante, cu, bineinteles, corpuri de iluminat a caror forme si caracteristici au evoluatin simbioza cu noii combustibili. Lampile cu petrol, cu benzina, cu acetilena apoi cu gaz vin sa lumineze casele si strazile.
Lumina in viata cotidiana
Cea mai vasta dintre sectiunile expozitiei permite vizitatorului sa descopere multitudinea de forme si tipuri de corpuri de iluminat utilizate de-a lungul timpurilor pentru diferite activitati ale vietii cotidiene.
Gratie bogatiei colectiilor romanesti, arheologia si etnologia sunt la loc de cinste.
Antichitatea este pusa in valoare prin intermediul lampilor romane, care poseda o specificitate unica in istoria corpurilor de iluminat. Datorita decoratiunilor cu figurine care orneaza partea lor superioara, aceste lampi devin un vector de iconografie, urmand modele si cateodata actualitatea. Varietatea motivelor repertoriate ofera o veritabila enciclopedie a gusturilor consumatorilor din epoca: reprezentari ale divinitatii si scene mitologice, spectacole cu animale exotice si multe altele.
Incepand cu Evul Mediu, contrastul intre corpurile de iluminat apartinand claselor mijlocii si cele ale claselor avute este surprinzator. Primele frapeaza prin simplitatea si polivalenta lor. Cele din urma impresioneaza prin rafinamentul stilurilor, utilizarea metalelor, dar mai ales prin forme din ce in ce mai variate, adaptandu-se la diferite nevoi si parti ale casei: de la veioze de dormitor la mari lustre ceremoniale si de la aplicele de perete din salile de receptii si lampi de birou la facliile meselor de la banchete…
In fine, corpurile de iluminat portabile ocupa un loc de frunte. Era nevoie ca acestea sa poata lumina in mers, atat in interior cat si in exterior. Varietatea lanternelor expuse arata importanta acestui tip de corp de iluminat, intr-o lume lipsita de orice forma de iluminat urban pana la decretele lui Ludovic al XIV-lea. Acesta a fost intr-adevar primul suveran european care a instaurat obligativitatea unui serviciu minimal de iluminare a principalelor strazi ale marilor orase ale regatului. Logic, prin nasterea si dezvoltarea iluminatului public, in mod deosebit la Ploiesti – primul oras al Romaniei dotat cu un plan de ilumainat ritier – si la Timisoara – primul oras din Romania iluminat cu electricitate -, se incheie aceasta tematica.
Lumina si religiile
Lampa, sinteza a valorilor mistice ale focului, imbraca de la aparitia sa rolul de liniuta de unire intre om si divinitate. Artefactele religioase expuse in aceasta sectiune impresioneaza printr-o antologie de forme si culori, care sunt tot atatea omagii oferite de credinciosi prin intermediul flacarii imblanzite.
Firecare religie se distinge prin propriile sale corpuril de iluminat. Unele ofera prin forma sau iconografia lor, adevarate sinteze ale elementelor fondatoare si ale principalelor celebrari carora le apartin. Astfel, iudaismul este reprezentat de menorah, sfesnicul cu sapte brate, dar si de nenumarate hanuca si de o lampa de sabat. Crestinismul se distinge prin suporturile de lumanari medievale si lustrele de lemn ale bisericilor rurale. Luminile islamului stralucesc printr-un felinar filigranat. In fine, hinduismul si budismul impresioneaza prin diversitatea reprezentarilor sacre care orneaza corpurile de iluminat de toate formele.
Pe toate continentele, religiile sunt de asemenea acompaniate de sarbatori solemne carora le corespund tot atatea corpuri de iluminat specifice: procesiuni liturgice, lampi de casatorie, lampi de doliu. Din Antichitate si pana in zilele noastre, lampile, lanternele si lumanarile permit descoperirea infinitei diversitati a formelor pe care la imbraca aceste rugaciuni de lumina.
Timp de milenii, lampile si celelalte corpuri de iluminat utilizate in viata profesionala au fost exact aceleasi ca si cele care au iluminat celelalte activitati cotidiene. Totusi suportul lor s-a adaptat necesitatilor diferitelor meserii. Remarcam astfel bule de sticla stralucitoare pentru sticlarii de precizie, casti cu lampi pentru slefuitori etc.
In epoca moderna, s-a impus o schimbare radicala: numeroase ateliere s-au lansat in fabricarea de lampi a caror proprietati erau determinate de nevoile unei anume profesiuni. Progresele tehnice si inventiile s-au succedat. Diversificarea si ampla difuzare a sistemelor de iluminat au antrenat multiplicarea stocarii si mentinerea combustibililor, a celor mai performanti – precum gazul si acetilena – care erau totodata si cei mai periculosi in caz de manipulare gresita.
Prin urmare, nu se mai punea problema de a lasa intretinerea lampilor si a lanternelor pe seama angajatilor care le utilizau: astfel s-a nascut o anumita profesie, aceea de tinichigiu-lampagiu. Acest specialist, dintre cei mai cautati, conducea adesea zeci – chiar sute – de angajati in lamparii, adevarate centre nevralgice ale serviciilor de iluminat public, ale companiilor miniere, ale armatei sau ale cailor ferate.
Chintesenta acestei tematici este reprezentata de catre sectiunea dedicata unei lumi speciale, aceea a minei. In fundul galeriilor, fara lampa, minerul nu este nimic. Ori, in minele de carbuni, flacara salvatoare a lampii poate, paradoxal, sa devina cel mai mare dusman al minerului, pentru ca chiar aceasta flama, in contact cu grizul, poate provoca explozii devastatoare. Incercand sa rezolve aceasta problema majora, numerosi cercetatori au dat nastere unor lampi din ce in ce mai sofisticate. Inventiile lor, departe de fi limitate la maruntaiele pamantului, au fost adesea preluate de alte domenii, ceea ce a facut din mina un adevarat laborator de experimentare a tehnicilor de varf ale iluminatului modern.
Mai mult, problema iluminatului in transporturi, care a debutat cu felinarele cu petrol ale trasurilor cu cai si s-a sfarsit cu doua semafoare de pista ale aeroportului din Cluj-Napoca, ne aduce aminte ca si astazi inca, cu toate progresele tehnologice in materie de comunicare, avaria semnalizarii luminoase atrage obligatoriu inchiderea imediata a unei piste de aterizare, a unui port, a unui tronson de cale ferata sau de metrou.
Moartea lui Prometeu
Aceasta mica sectiune, asa cum rezulta din afisele de epoca, descrie gigantica batalie tehnologica, industriala si mediatica la care s-au dedat marii producatori ai diferitelor sisteme de iluminat si a carei rezultat a fost imprevizibil pana in primele decenii ale secolului al XX-lea, moment care a insemnat victoria definitiva a electricitatii.
Este vorba despre o epopee industriala cum putine cunoaste istoria, cu actori si sume colosale puse in joc, de supralicitarea cercetarii si de mediatizarea reusitelor. De asemenea, societatea in ansamblul sau s-a interesat arareori atat de mult si atat de aproape ca in acest context de evolutia tehnicilor.
Daca astazi o lume fara «zana electricitate» ne-ar parea pur si simplu de neconceput, trebuie sa subliniem ca inceputurile noii energii au fost foarte intamplatoare. Intr-adevar, contrar a ceea ce ne-am putea imagina, la inceput electricitatea nu prezenta decat inconveniente: costuri foarte ridicate de productie, initial stocarea era imposibila, iar apoi mult timp foarte dificila din cauza unui volum enorm de acumulatori necesari, fiabilitate permanent pusa sub semnul intrebarii, si mai ales o destinatie limitata initial la telegrafie si iluminat, gratie descoperirilor geniale, pentru acest ultim domeniu, facute de catre Volta (arcul voltaic), Edison (becul) si succesorii lor.
Organizata pe patru sectiuni, expozitia permite descoperirea rolului luminii in viata cotidiana, religioasa, profesionala si chiar festiva, deschizand calea spre o profunda reflectie asupra valorii simbolice a acesteia, dar si asupra impactului social al iluminatului artificial.
Interactivitatea multimedia a expozitiei a devenit posibila datorita Swiss Web Academy (Sibiu). Cu ajutorul unei tablete sau a unui smartphone, publicul poate avea acces la secvente filmate, ilustrand, prin intermediul imaginilor realizate de operatorul Claudiu Moisescu, modul de functionare al celor mai reprezentative obiecte ?i instala?ii de iluminat.
Expozitia va putea fi vizitata pana la data de 20 mai 2014.
