Ceasca de cultura

Autor: omdecultură

  • Idei și experiențe noi la Fundația Calea Victoriei în septembrie

    Cum se scrie un film? Ce este o constelatie? Cum invat sa pictez in Aquarela sau Cum imi construiesc brandul personal? Acestea sunt cateva dintre intrebarile la care Fundatia Calea Victoriei va invita sa aflati raspunsul in cadrul atelierelor pe care le-a pregatit pentru luna septembrie. 
    Ne intoarcem din vacanta la activitatile obisnuite, insa nu trebuie sa uitam de pasiunile si dezvoltarea noastra personala. La Fundatia Calea Victoriei, continuam sa descoperim lucruri interesante din domenii fascinante: istoria artei, cinematografie, teatru, filozofie, astronomie sau pictura, sa cunoastem oameni inteligenti si sa ne relaxam facand ceea ce ne place. 
    Din 4 septembrie, Maria Balan, artist plastic, ne propune un Atelier de pictura in Aquarela – cinci intalniri pline de expresivitate, culori, trairi, pe parcursul carora ne vom familiariza cu tehnica aquarelei.
    De la Anda Cruceanu, regizor si scenarist, aflam cum se scrie un scenariu de film, pas cu pas, de la idee la poveste si personaje. La curs vor fi vizionate si analizate secvente din filme, vom afla si exersa reguli esentiale de scriere si vom intelege care este deosebirea dintre a scrie literatura si a scrie un scenariu. Atelierul de scenaristica va incepe marti, 3 septembrie si va avea sase intalniri, cu frecventa saptamanala.
    Aflam cum sa ne imbunatatim imaginea cu ajutorul Iuliei Bertea, la atelierul Branding personal – strategii si tactici pentru succes in cariera ce va incepe miercuri, 4 septembrie. Atelierul isi propune sa ofere o serie de informatii concrete si instrumente functionale pentru persoanele care doresc sa-si recalibreze imaginea.
    Atelierul practic de machiaj coordonat de Suzana Visan, make-up artist se adreseaza domnisoarelor si doamnelor care vor sa invete sa isi sublinieze trasaturile si sa isi puna in valoare farmecul personal prin machiaj, rapid si usor, adecvat tipologiei si fizionomiei. Un machiaj reusit nu reprezinta o masca, ci un accesoriu care te pune in valoare, aflam din 2 septembrie.
    V-ati intrebat vreodata cum se orientau, cu ajutorul stelelor, calatorii si aventurierii din vremurile in care nu exista GPS? Astronomul Adrian Sonka incepe din 5 septembrie Introducere in astronomie – Curs de orientare pe cer. Impreuna cu el vom descoperi ce inseamna, de fapt, o constelatie, vom invata cum sa urmarim miscarea corpurilor ceresti, vom face observatii astronomice si ne vom familiariza cu instrumentele astronomice.
    Atelierele fundatiei se deruleaza intr-o frumoasa casa de pe Popa Soare 40, in zona Pache Protopopescu, pe una din strazile preferate ale lui Mircea Eliade.
    La finalul intalnirilor, participantii pot beneficia, la cerere, de certificate de participare care atesta cunostintele si abilitatile dobandite la cursuri.
    Programul complet pentru luna septembrie poate fi citit aici: 
    http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2011/program-cursuri-si-evenimente/
    Pentru mai multe detalii si informatii puteti vizita site-ul fundatiei noastre: 
    http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/ sau puteti suna la mobil: 0723 167 892 si telefon fix: 021-321.30.22
    Daca doriti sa vedeti programul atelierelor pentru copii va invitam sa vizitati: 

  • Premiera 48 Hour Film Project Brașov 2013

    Cineasti din Romania si nu numai se afla in weekendul 16-18 august, la Brasov, in cursa pentru a afla cine va realiza cel mai bun film de scurt metraj in doar 48 de ore. Filmul castigator va primi sansa de a fi vizionat la Festivalul International de Film Cannes 2014. In plus, cel mai bun film va participa la competitia internationala din Statele Unite, alaturi de filme din intreaga lume, pentru titlul „Best 48 Hour Film din 2013" si marele premiu de 5000 de dolari.

    Dupa un weekend nebun, in care echipele inscrise in concurs va trebui sa faca fata provocarii de a scrie, filma si monta un film in numai 48 de ore, luni 19 august se vor decide castigatorii. Astfel, in prezenta publicului si a concurentilor filmele inscrise in competitie vor putea fi vizionate la Sala Mare a Centrului Cultural Reduta, Brasov, incepand cu orele 20.00.

    Juriul 48HFP Brasov 2013 este este format de catre Mihai Chirilov, directorul artistic al Festivalului International de Film Transilvania (TIFF), Cristi Marculescu, critic de film si Alexandra Safriuc, scenarista si realizatoarea selectiilor ShortsUP.
    Dupa vizionarea filmelor aflate in concurs, publicul va putea vota filmul preferat care va primi trofeul “Premiul Publicului”.
    Biletele pot fi achizitionate in seara evenimentului, la intrare. Pret intrare: 10 lei.

    invitatie_web

    48 HFP este cea mai mare competitie de creatie de film, care a prins viata initial in SUA, dar care astazi este organizata in peste 100 de orase din intreaga lume.

  • Marius Nedelcu: ”Atunci când te îndrăgosteşti nu cred că sentimentul are legătură cu 90-60-90 ”

    A cantat pentru Regina Olandei si declara cu nonsalanta ca: “nu ma consider privilegiat ca am cantat pentru Alteta Sa Regala, regina Beatrix a Olandei”; a facut compromisuri si va mai face atat timp cat „nu exista o biblie a compromisurilor care sa ma educe”; crede ca nu exista societate de binefacere in lumea asta, care sa lucreze „100% pentru binele tuturor si educarea corecta a maselor”.  
    Desigur v-am starnit interesul si va intrebati cine poate fi cel care ne intreaba: „care barbat se intalneste cu o femeie si scoate centimetrul din geanta” si ne si raspunde ca: „atunci cand te indragostesti nu cred ca sentimentul are legatura cu 90-60-90”, ei bine, nimeni altul decat Marius Nedelcu ex Akcent. 
    In 2002 “N-am bani de bilet” si “Buchet de trandafiri” erau piese fredonate de milioane de fani indiferent de varsta. Dar cum tot ce este bun face bine si lasa loc de mai bine, in viziunea mea, Marius Nedelcu a ales sa-si continuie cariera muzicala solo pentru ca ne spune: „urasc rutina, ma plictiseste, ma irita si prefer sa o ocoles”. Si-a dorit „concerte live, dansatori buni, coregrafii, backing vocals, covers” si a avut parte de toate acestea in cariera solo, dar si de multe plecari in Rusia si nu numai. 
    Stabilit actualmente in Suedia, Marius Nedelcu a acceptat sa ne raspunda la cateva intrebari.
    _______________________________________________________________

     mie aceasta industrie a muzicii mi-a dat mereu un sentiment de nesiguranta 
    _______________________________________________________________
    Ati ocupat functia de director general World Class Romania pana la inceputul lui 2012, apoi ati fost promovat la conducerea cluburilor lantului in Croatia, iar acum ocupati pozitia de consultant in cadrul unui club World Class din Suedia. 
    Mai aveti timp si de muzica sau aceasta a trecut in plan secundar?
    Din 2002, de cand am inceput acest proiect cu muzica, am incercat sa pastrez colaborarea cu World Class si sa creez un echilibru intre cele doua. Uneori am reusit, alteori balanta s-a inclinat intr-o parte sau in cealalta. Daca vorbim despre prezent, balanta inclina spre World Class. Am un proiect complicat aici, in Suedia, si nu vreau sa esuez. Oricum, mie aceasta industrie a muzicii mi-a dat mereu un sentiment de nesiguranta. Depinzi prea mult de gustul unor oameni si cand afirm aceasta nu ma refer la fani.
    Fostii dumneavoastra colegi, baietii din trupa Akcent, au ales in 2010 sa mearga inainte, dar fara dumneavoastra. Acesta a fost impulsul pentru a va lansa intr-o cariera solo. “Proiectul meu solo va fi unul live. Incerc sa reconstruiesc ceva…”, ati declarat la acea vreme. Cat din ce v-ati propus atunci ati reusit? Cum s-a concretizat aceasta dorinta?

    Au ales sa mearga mai departe fara mine in 2008. In ce priveste proiectul meu – a fost asa cum mi-am dorit. Concerte live, dansatori buni, coregrafii, backing vocals, covers si multe plecari in Rusia. Proiectul Akcent a mers si el mai departe cu succes, deci toata lumea e fericita.
    _______________________________________________________________
    nu ma consider privilegiat ca am cantat pentru Alteta Sa Regala, regina Beatrix a Olandei 

    _______________________________________________________________

    Da, oarecum fericita avand in vedere ca de ceva vreme membrii trupei au proiecte separat. V-ati numarat printre cei privilegeati, avand posibilitatea sa cantati pentru Regina Olandei. 
    Cum v-ati simtit atunci cand ati cantat pentru Alteta Sa Regala, regina Beatrix a Olandei?
    Am fost extrem de bucuros sa cant in Olanda si sa ma aflu in fata unui public atat de numeros. Nu ma consider insa privilegiat pentru ca am cantat reginei. Alteta Sa Regala nu cred ca a avut idee despre prezenta noastra, nu cred ca ne-a solicitat in mod expres si nici nu s-a aflat prin preajma. Sigur si-a baut ceaiul linistita undeva intr-un castel cochet si s-a amuzat pe seama poporului adunat sa topaie in cinstea sa.

    marius nedelcu - love song - cover dupa adele

    _______________________________________________________________

     primul meu single (Rain) a fost cea mai difuzata piesa pe radiourile rusesti in 2009 

    _______________________________________________________________

    Care este cel mai notabil lucru intamplat in viata dumneavoastra de cand nu mai sunteti membru al trupei Akcent?
    Sunt cateva lucruri care s-au intamplat si m-au facut fericit. Primul meu single (Rain) a fost cea mai difuzata piesa pe radiourile rusesti in 2009, am calatorit mult si am crescut enorm in cadrul companiei World Class. 
    prefer ca oamenii de radio si TV sa bata ei la usa mea… decat sa fie invers
    Afirmati cu ceva vreme in urma ca nu o sa va mai pierdeti noptile consumandu-va ca melodiile dumneavoastra nu se regasesc in topurile din Romania si nici nu veti mai bate la porti inchise, deoarece acolo unde sunteti acum aveti parte de bucurie maxima. 
    Ce v-a determinat sa afirmati aceasta? La fel simtiti si acum? 
    Da, raman in continuare fidel afirmatiilor mele. Acesta este si motivul pentru care balanta a inclinat in favoarea companiei pentru care lucrez si plecarii mele in Suedia. Prefer ca oamenii de radio si TV sa bata ei la usa mea, pentru a-mi solicita abonamente la World Class, ceea ce au si facut, decat sa fie invers.
    casnicia nu reprezinta o garantie a implinirii
    Considerati ca sunteti implinit din punct de vedere profesional, muzical? Dar familial? Pe cand o nunta?
    Nu sunt implinit si nici nu vreau sa fiu pentru ca astfel mi-as pierde motivatia si as deveni plictisit. Sa zicem ca sunt mult mai fericit si consider ca merg intr-o directie buna. Cat priveste nunta, nu mi-am gasit niciodata fericirea intr-o astfel de dorinta. Casnicia, un document, nu reprezinta o garantie a implinirii si am vazut asta in propria mea familie.

    _______________________________________________________________

    care barbat se intalneste cu o femeie si scoate centimetrul din geanta 

    _______________________________________________________________

    Conform “ Huffington Post” prototipul de femeie ideala al anului 1912 a fost o tanara studenta de la Universitatea Cornell, Elsie Rebecca Schell, care la cei 24 de ani ai ei cantarea 77 de kilograme si avea masurile 89-76-101. Cunoastem si prototipul femeii ideale pentru cei mai multi barbati ai zilelor noastre, 90-60-90, dar pentru dumneavoastra, domnule Marius Nedelcu, care ar fi prototipul femeii ideale? Cum ar trebui sa arate si sa se comporte aceasta?
    Aceasta obsesie cu femeia ideala nu face decat sa puna presiune inutila asupra femeilor. Atunci cand te indragostesti nu cred ca sentimentul are legatura cu 90-60-90. Care barbat se intalneste cu o femeie si scoate centimetrul din geanta sa o masoare la prima intalnire?! 
    Oricum in niciun caz nu caut femeia ideala asa cum nici eu nu sunt barbatul ideal.
    _______________________________________________________________

    exista o melodie celebra care a strabatut lumea si care nu spune absolut nimic
    _______________________________________________________________
    Se spune despre muzicieni ca sunt firi romantice. Versurile melodiilor dumneavoastra vorbesc despre iubire si nu numai, dar nu este obligatoriu sa si fiti o fire romantica. Sunteti o fire romantica sau mai curand una pragmatica?
    Nu sunt deloc o fire romantica, dar pot scrie versuri extrem de romantice. Imi place insa sa ating diverse subiecte prin versurile mele. Eu atunci cand ascult o melodie sunt destul de atent la mesaj si apreciez artistul care a facut un efort sa transmita ceva. In Romania, din cauza acestui maraton al iesitului „afara”, multi artisti au incropit cateva versuri in engleza fara a tine cont de mesaj. Exista chiar o melodie celebra care a strabatut lumea si care nu spune absolut nimic, versurile pur si simplu nu au sens. Putem spune ca artista respectiva a lansat un mare hit si o noua limba!
    _______________________________________________________________
    care societate din lumea asta este una de binefacere si lucreaza 100% pentru binele tuturor si educarea corecta a maselor?   
    _______________________________________________________________
    Ati afirmat ca: „lumea a devenit superficiala, din pacate, incat nu mai digera decat acele lucruri pentru care nu trebuie sa-ti folosesti creierul. Profunzimile intelectuale si emotionale sunt izgonite din peisajul cotidian. Cer prea mult efort. Exemplul cel mai elocvent il reprezinta numarul din ce in ce mai mare de consumatori de manele si de emisiuni cu Nikita si Naomi.”  Va impartasesc opinia, dar pana la un punct. Nu credeti ca de vina este atat presa scrisa cat si cea audio-vizuala pentru ca abunda in frivol transformand societatea intr-una concupiscienta? Credeti ca de dragul ratingului s-a mers mult prea departe, ajungandu-se in final in a se duce o competitie pentru derizoriu, bietul telespectator sau cititor fiind victima colaterala, intrucat vrand-nevrand ajunge sa devina un consumator de frivol, neavand alternativa sau acesta ar trebui sa fie mai selectiv, cautand sa-si indrepte atentia catre lucruri cu adevarat importante? Daca ati fi patronul unui trust de presa ce fel de formate de emisiuni ati agrea, ce fel de presa scrisa ati adopta?
    Televiziunea, radioul, ziarele sunt afaceri care trebuie sa aduca profit, sa acopere salarii, sa-i permita patronului noi investitii, sa achite chirii, sa achizitioneze echipamente noi sa plateasca licente. Oamenii care le conduc au bugete de realizat, investitii de recuperat si fireste ca exista panica falimentului intr-o criza economica care pare ca nu se mai termina. Este usor sa judecam din afara,  fara sa cunoastem dramele unei afaceri, fie ea una mai mica sau mai mare. Pentru ca am propia mea firma si ocup o pozitie de conducere in World Class am sa va dau un exemplu. Lucrez in fitness si prefer sa angajez oameni frumosi sau intr-o forma fizica buna. De ce? Pentru ca acesti oameni reprezinta produsul meu. Datoria mea conform contractului este sa ma asigur ca World Class vinde. Am analizat mentalitatea clientului World Class si stiu foarte bine ce fel de angajati trebuie sa am pentru a-mi realiza obiectivul. Rolul meu strict in cadrul acestei companii nu este sa ma gandesc la cultura, societate, rasism sau binefacere, ci la profit. Daca eram manager la McDonald’s probabil aveam cu totul alte standarde legat de angajari. Ei bine, tot cam asa stau lucrurile si cu televiziunile si alte canale de promovare. Ele au studiat piata si stiu foarte bine ce trebuie sa promoveze ca sa vanda si sa traiasca. Pana la urma, care societate din lumea asta este una de binefacere si lucreaza 100% pentru binele tuturor si educarea corecta a maselor? Niciuna! Am trait deja in Romania, Croatia si acum traiesc in Suedia si pot sa afirm cu toata sinceritatea ca peste tot se aplica aceeasi regula.
    _______________________________________________________________
    am facut compromisuri si voi face in continuare… din moment ce nu exista o biblie a compromisurilor care sa ma educe 
    _______________________________________________________________
    „Business Insider“ si-a informat cititorii, cu ceva timp in urma, ca potrivit unor anumiti cercetatori, frumusetea este un bun indicator al starii de sanatate, calitatii genelor, gradului de inteligenta si al succesului, asa ca pot sa va inteleg mentalitatea dupa care va ghidati cand va selectionati personalul, chiar daca nu o aprob. 
    Sunteti adeptul compromisului sau considerati ca un compromis este slabiciune din partea celui care-l face? Ati facut vreodata compromisuri? 
                       
    Nu stiu de ce in general compromisul este vazut ca fiind ceva negativ. Fara compromis se ajunge la divort, razboi, prietenii incheiate, afaceri esuate. Principiile sunt bune si nu cred ca trebuie incalcate la fiecare pas (mai ales cele de baza), dar stim foarte bine ca exista si principii exagerate, mandrii inutile care pot afecta si bloca evolutia unor lucruri bune in viata. Cine ne poate spune atunci care sunt principiile bune si care sunt cele mai putin bune? Exista om care sa nu fi facut macar un compromis?
    Am facut compromisuri si voi face in continuare. Asa am invatat sa evoluez si imi voi folosi propria judecata din moment ce nu exista o biblie a compromisurilor care sa ma educe.
    urasc rutina, ma plictiseste, ma irita si prefer sa o ocolesc

    331743_2382451491817_1584654737_o

    “Cu Akcent se facea mult playback. La inceput, din lipsa sistemelor de sonorizare. Treptat, tocmai acest minus la capitolul cantari live a inceput sa ma indeparteze de trupa s-au nascut discutii. Totul devenise o rutina”, ati afirmat dupa ce v-ati despartit de baietii de la Akcent. Ce va nemultumea de fapt? Rutina, care se stie ca toceste spiritul sau playback-ul care din afara, unui neavizat, i-ar putea parea o lipsa de profesionalism, iar celor implicati direct o plafonare?
    Am inceput sa fac muzica din pasiune, mi-am dorit sa cant, sa repet, sa dansez si sa fiu creativ. Proiectul Akcent a fost senzational la inceput si mi-a adus faima la care nici nu am visat, dar nu a fost ceea ce eu mi-am dorit cu adevarat. Am vrut doar sa evoluez si nu am intetionat sa provoc un scandal din asta. Acel album solo pe care l-am cerut casei de discuri nu a fost decat dorinta mea de a face mai mult si nu o cerere de divort. 
    Da, urasc rutina, ma plictiseste, ma irita si prefer sa o ocolesc.
    „ nu mi-am propus niciodata sa cuceresc lumea si nu m-am setat ca aceasta sa fie bucuria mea suprema si unica ”
    "Asta sunt eu. Un om cu bucurii simple", spuneati intr-un interviu. Credeti in eficacitatea bucuriilor simple cu efect major?
    Da, eu ma bucur enorm pentru un episod nou dintr-un serial preferat, un meci castigat de Arsenal, o inghetata buna, o cafea cu cel mai bun prieten, o vacanta la mare sau o melodie frumoasa. Nu mi-am propus niciodata sa cuceresc lumea si nu m-am setat ca aceasta sa fie bucuria mea suprema si unica. Sunt realist si imi place sa raman asa.
    Ce proiecte de viitor aveti?
    Tocmai am fost in Romania si am filmat un clip pentru o balada care vorbeste despre incapacitatea unor oameni de a spune „te iubesc”. Aceasta melodie nu este single si nu mi-am propus sa ajung number one cu ea. Este mai degraba dorinta mea de a comunica ceva, de a exprima o opinie despre un subiect des intalnit (handicapul exprimarii sentimentelor) si oportunitatea de a povesti in versuri, pe muzica, o alta experienta personala.
    In afara de acest proiect muzical, planuiesc sa raman in Suedia pe termen mai lung pentru a finaliza proiectul de aici.
    _______________________________________________________________
    admit ca, dupa multa vreme, am primit un interviu bun, cu intrebari complexe, de la un jurnalist informat 

    _______________________________________________________________

    Va rog sa raspundeti la doua intrebari pe care ar fi trebuit, din punctul dvs. de vedere, sa vi le adresez si nu am facut-o!
    Ma declar complet multumit de aceste intrebari si admit ca, dupa multa vreme, am primit un interviu bun, cu intrebari complexe, de la un jurnalist informat. Felicitari si multumesc!
    Va multumesc! Un gand pentru cei care va urmaresc activitatea!
    Am foarte multi fani care ma urmaresc pe Facebook si online in general. Vreau sa le multumesc pentru devotament si pentru ca depun efort sa ma caute, sa dea acel click pentru a vedea ce se mai intampla cu mine. Ei nu sunt aceia care doar pornesc radioul sau televizorul si se intampla sa fiu acolo, iar ei ma plac conjunctural.
    Voi face tot posibilul sa fiu cat mai prezent, sa le raspund si sa postez muzica buna sau idei indraznete.
    un interviu realizat de Rita DRUMES

  • Școli de vara in August la Fundația Calea Victoriei

    Bucurati-va de zilele de vacanta din luna august prin activitati relaxante si creative care sa sparga rutina zilnica. Fundatia Calea Victoriei va propune scoli de vara si evenimente interactive in domenii variate: istoria filmului, vorbire in public, branding personal, tehnica mozaicului, bijuterii soutache, scriere creativa, simboluri sacre, fotografie, nutritie si machiaj. Atelierele noastre se petrec intr-o frumoasa casa de pe Popa Soare, numarul 40.
    In salile noastre racoroase, unde puteti savura o limonada, veti cunoaste oameni interesanti, veti descoperi noi subiecte fascinante sau va veti cultiva vechi pasiuni.
    La Public speaking: Scoala de vara de Vorbire in public (5-9 august), sustinuta de Karina Nagy, vom face impreuna exercitii practice pentru a deveni buni oratori si pentru ca discursul nostru sa capete expresie verbala, gestuala si emotionala.
    La Scoala de Vara de Fotografie: Film & digital (5-9 august), cu Marius Iacob, vom trece de la stadiul de fotograf amator la fotograf profesionist, cursul imbinand notiuni teoretice cu experimente practice.
    La Simboluri sacre – limbaje, coduri, semne (12-16 august), veti descoperi alaturi de charismaticul Mario Barangea misterele imaginatiei simbolice si semnificatiile mandalelor, tarotului si zodiacului.
    Scoala de vara de Nutritie: “Suntem ceea ce mancam” (5-8 August), cu nutritionistul Maria Plesea, initiaza persoanele care doresc sa manance sanatos, dar nu stiu de unde sa inceapa pentru a-si dezvolta o nutritie echilibrata.
    De-a lungul Atelierul de Mozaic (12-14 august), cu Teodora Varzaru, vom afla istoria mozaicului si vom decora impreuna diferite obiecte, prin spectaculoasa tehnica a mozaicului.
    Pentru inscrieri, detalii si informatii puteti vizita site-ul fundatiei: http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/, puteti sa ne scrieti la contact@victorie.ro sau puteti suna la mobil: 0723 167 892 si telefon fix: 021-321.30.22.

    PROGRAM AUGUST:
    Public speaking: Scoala de vara de Vorbire in public, cu Karina Nagy, 5-9 August
    Scoala de vara de Nutritie: “Suntem ceea ce mancam”, cu Maria Plesea, 5-8 August
    Scoala de vara de Scriere creativa, cu Mario Barangea, in perioada 5 – 9 August
    Scoala de Vara de Fotografie: Film & digital, cu Marius Iacob, 5-9 august
    Ingredientele unei prezentari de succes, cu Iuliana Ivanov, 5-9 August
    Atelier de Mozaic, cu Teodora Varzaru, 12, 13, 14 august
    Scoala de vara de Pictura in ulei, cu Maria Petreanu, 12-15 august
    Simboluri sacre – limbaje, coduri, semne, cu Mario Barangea, 12-16 August
    Scoala de vara: Calatorie in lumea Filmului, cu Anda Cruceanu, 12-16 August
    Scoala de vara de Jurnalism narativ si scriitura personala, cu Ana Maria Ciobanu, 19-23 August
    Atelier de Modelaj in lut – Tehnici ale vechilor civilizatii, cu Maria Petreanu, 19 – 22 august
    Atelier de antropologie a gustului: Culturi gastronomice si practici alimentare, cu Monica Stroe, 19-23 August
    Introducere in psihologia lui Carl Gustav Jung, cu Monica Gaitanaru Brandusescu, 26-27-28 August

  • Editura Adenium – Rezultatele concursului de debut

    La 1 februarie, Editura Adenium a anuntat lansarea unui concurs de debut pentru trei genuri literare – poezie, proza, eseu/ critica/ istorie literara – si pentru grafica/ banda desenata. La termenul stabilit si in conditiile formulate in regulamentul concursului, au fost primite 68 de manuscrise de proza, 36 de poezie, 4 pentru sectiunea eseu si 14 pentru grafica/ banda desenata.

    In urma fazei preliminare, au fost selectate cite zece manuscrise pentru poezie, proza si banda desenata/grafica. Nici un manuscris de le sectiunea eseu n-a intrunit criteriile selectiei preliminare. Manuscrisele selectate au fost supuse juriilor de specialitate pentru stabilirea cistigatorilor.

    Juriul     pentru genurile literare a fost alcatuit din Al. Cistelecan, Bogdan Cretu, Liviu Antonesei (membri) si Gabriel Chescu (secretar).

    Juriul pentru grafica/ banda desenata  a avut componenta: prof. univ. dr. Atena Elena Simionescu, rectorul Universitatii de Arte „George Enescu” Iasi, lector univ. dr. Cristian Nae, Universitatea de Arte „George Enescu” Iasi, Alexandru Ciubotariu, ilustrator BD, directorul Muzeului de Benzi Desenate Bucuresti (membri), si Oana Nae (secretar).

    In urma analizei manuscriselor ramase in concurs, membrii juriilor au notat fiecare manuscris cu note de la 1 la 10. Secretarii juriilor au calculat mediile, care au condus la ierarhiile finale. Manuscrisele au fost desecretizate dupa incheierea procedurilor de jurizare. Cistigatorii de la prima editie a concursului de debut al editurii noastre sint:
    Poezie: Locul I: Ana Ionesei (Cluj-Napoca), Maldororiana. Editura a decis sa acorde Premiul Special „Adenium – Timpul” lui Adi Filimon (com. Chiajna, jud. Ilfov) pentru manuscrisul Ioanes cel Bun. Ambele volume vor fi publicate.
    Proza: Locul I (la egalitate de puncte): Cosmin Leucuta (Arad), Laptele negru al mamei si Beatris Serediuc (Timisoara), Varza. Ambele volume vor fi publicate.
    Grafica/BD: Adrian Serghie (Iasi), 20.000 leghe sub mari (dupa Jules Verne). Albumul va fi publicat.
    Editura va lua imediat legatura cu cistigatorii. Conform regulamentului anuntat, toate volumele vor fi publicate pina la editia din acest an a Tirgului „Gaudeamus”, vor fi lansate cu acel prilej si vor fi sprijinite prin actiuni de promovare: anunturi, publicitate, serviciu de presa. Autorii vor primi cite 50 de exemplare ca drepturi de autor, pentru propriile actiuni de promovare.
    Pe 1 ianuarie 2014, vom deschide editia a doua a concursului. Vom adauga si o sectiune de teatru, intrucit au existat solicitari, din pacate, manifestate dupa inceperea concursului.
    15 August 2013, in Iasi
    Liviu Antonesei

  • Anca Benera & Arnold Estefan câştigă ediţia locală a Premiului Henkel pentru Artă 2012

    Henkel Romania anunta rezultatele preselectiei locale a competitiei Premiul Henkel pentru Arta, editia 2012. Concursul se adreseaza si anul acesta artistilor din domeniile desen, pictura, fotografie, video si instalatie, care concureaza pentru marele premiu in valoare de 7.000 Euro si posibilitatea de a-si expune lucrarile in tara natala si in cadrul unei expozitii individuale la MUMOK, celebrul muzeu de arta contemporana din Viena.

    Juriul local, format din Alina Serban, curator, Raluca Voinea, curator si critic de arta, si Daria Ghiu, critic de arta si jurnalist cultural, i-a desemnat  drept castigatori ai selectiei locale pe Anca Benera & Arnold Estefan. Acestia vor primi un premiu in valoare de 1.000 Euro din partea Henkel Romania si vor reprezenta Romania in selectia finala de la Viena a Premiului Henkel CEE pentru Arta 2012, alaturi de artisti din peste 20 de tari.

    Cei doi artisti au inscris impreuna trei lucrari –  Pacta sunt servanda, performance si video, The equitable principle, instalatie mixed-media si Matter&History, foto-montaj si print.

    „Desemnarea Premiului Henkel in Romania artistilor Anca Benera si Arnold Estefan este o confirmare a maturitatii gandirii lor artistice si o provocare pentru dezvoltarea unei colaborari de viitor. Desi au urmat un parcurs artistic individual de exceptie, lucrarile realizate impreuna reprezinta o plusvaloare a actului artistic. Proiectele propuse de ei se bazeaza pe cercetare istorica si de context, dezvoltand in acelasi timp si o latura performativa. Cei doi artisti se folosesc de background-ul biografic atat pentru o confruntare de mentalitati, cat si pentru a construi noi paradigme de comunicare artistica si personala. Deoarece miza Premiului Henkel este pe langa recunoasterea valorii artistice, si crearea posibilitatii de exprimare publica, consideram ca Anca Benera si Arnold Estefan au toate premisele de reprezentare atat conceptuala, cat si spatiala intr-o expozitie internationala”, argumenteaza Daria Ghiu decizia juriului.

    Anca Benera si Arnold Estefan sunt co-fondatori ai Centrului pentru Introspectie Vizuala, un centru de arta creat in 2007.  Din 2010, cei doi au inceput sa lucreze ca un grup artistic. Anca Benera are origini italiano-ucrainiene si este „produsul imigratiei ilegale”, dupa cum se defineste chiar ea, in timp ce Estefan face parte din minoritatea maghiara din Romania. Lucrarile celor doi sunt influentate de acest background personal, punand in discutie conceptele de identitate nationala si discursul oficial din sfera publica. Investigheaza strategii geo-politice, subiectivitati post-nationale, instabilitatea istoriei si perceptia acesteia intre memoria publica si privata.

    Lucrarile celor doi artisti vor fi trimise la Viena, acolo unde un juriu international format din curatori si experti se va reuni in septembrie pentru evaluarea tuturor lucrarilor inscrise, urmand sa nominalizeze 5 artisti finalisti in cursa pentru marele premiu. Castigatorul va fi anuntat in cadrul unei ceremonii de gala, care se va desfasura la Mumok Viena in luna noiembrie, in prezenta celor cinci artisti nominalizati.

    Dintre cele 54 de aplicatii primite pentru editia din acest an, juriul a selectat in finala sase artisti. Ei s-au remarcat prin originalitatea proiectelor si printr-o abordare sincretica si inovativa a mediilor artistice multiple cu care opereaza. Calitatea lucrarilor i-a recomandat in finala pe: Anca Benera & Arnold Estefan, Olivia Mihaltianu, Sebastian Moldovan, Dumitru Oboroc si Daniela Palimariu. Acestia constituie repere ale scenei tinere de arta contemporana din Romania in context international.

    Henkel CEE, cu sediul in Viena, opereaza in peste 32 de tari din Europa Centrala si de Est si in Asia Centrala. Henkel este un furnizor important de detergenti, produse de curatenie si cosmetice, fiind lider pe piata produselor cosmetice pentru par, dar si pe piata adezivilor si pe segmentul de tratamente pentru suprafete. in 2010, Henkel CEE a raportat vanzari de 2.880 milioane de Euro si un total de 9.500 de angajati.

    Henkel opereaza la nivel global cu marci si tehnologii grupate in trei divizii: Detergenti & Produse pentru ingrijirea locuintei, Produse Cosmetice/de toaleta si Adezivi Tehnologii. Companie fondata in 1876, Henkel detine pozitii fruntase atat pe pietele destinate consumatorilor finali cat si pe cele adresate clientilor industriali cu marci de top, precum Persil, Schwarzkopf si Loctite. Henkel are circa 47.000 de angajati la nivel global si a raportat in anul fiscal 2011 venituri de 15,605 miliarde EUR si un profit operational ajustat de 2,029 miliarde EUR. Actiunile preferentiale Henkel sunt listate la bursa germana DAX, compania fiind prezenta si in clasamentul Fortune Global 500.

  • expozitia: Atinge Istoria

    Muzeul National al Carpatilor Rasariteni din Sfantu Gheorghe are placerea de a anunta deschiderea unei noi expozitii temporare, incepand cu luna iunie a.c., realizata in colaborare cu Asociatia Art&Co si Asociatia Nevazatorilor din Romania(ANV), finantata de Administratia Fondului Cultural National (AFCN).  

    Prin expozitia Atinge Istoria MNCR isi propune sa promoveze patrimoniul cultural muzeal publicului nevazator, prin realizarea unui tur expozitional pentru 2 din expozitiile sale, Asezarea preistorica Pauleni Ciuc Dambul Cetatii si Prima Scoala Romaneasca din Sfantu Gheorghe, devenind de asemenea, a 2-a expozitie din tara special adresata acestui grup tinta.    

    Atinge Istoria este un tur muzeal special adresat persoanelor nevazatoare dar si o alternativa pentru turul muzeal clasic, propunand folosirea simtului tactil drept mijloc de comunicare si cunoastere atat publicului nevazator cat si publicului larg.

    Avand in vedere ineditul proiectului, faptul ca se adreseaza atat publicului cu nevoi speciale cat si publicului larg – invitand la explorarea patrimoniului cultural al MNCR prin simtul tactil, consideram ca proiectul este important atat la nivel regional cat si national.

    562128_378149845577576_1061451165_n

    Prin intermediul acestui proiect MNCR se adreseaza in primul rand persoanelor nevazatoare si slab vazatoare din judetele Covasna, Harghita si Brasov, pentru care vor asigura transportul la sediile muzeului.

    Exponatele vor fi insotite de pliante in limbaj Braille, in limbile romana si maghiara, cat si de un ghidaj audio, de asemenea bilingv, care va fi inscriptionat pe CD-uri si va fi oferit vizitatorilor, in locul pliantului tiparit.

    Expozitia va fi deschisa in perioada iunie – iulie 2012, fiind etalata la sediile noastre din Sf. Gheorghe, jud. Covasna: la sediul central, din str. Gábor Áron nr. 16, si la Prima Scoala Romaneasca, din str. Váradi József nr. 38. Aceasta cuprinde 4 machete tridimensionale, care prezinta cate o sala sau cel mai important element al uneia dintre salile muzeului. Pe langa machete sunt etalate si piese tridimensionale, replici in marime naturala ale unor obiecte preistorice din ceramica, os, corn si piatra, cat si ale unor instrumente de scris si accesorii folosite de elevi in secolele XIX – XX: o tablita neagra, creta, calimara, toc cu penita.

    Vizitarea expozitiei este gratuita. 

    Deschiderea va avea loc in data de 14 iunie, la orele 14:00. Va asteptam cu drag!

    527840_378149868910907_373775746_n

  • Premieră „D’ale noastre” – 15 iunie la TNB

    Fundatia “Art Production”, anunta premiera oficiala a spectacolului „D’ale noastre", in data de 15 iunie, pe scena Teatrului National din Bucuresti, in coregrafia lui Gigi Caciuleanu, pornind de la textele marelui dramaturg Ion Luca Caragiale.

    Spectacolul este organizat de Fundatia “Art Production”, in parteneriat cu Teatrul National  “I.L.Caragiale” (sub auspiciile Centrului de Cercetare si Creatie Teatrala “Ion Sava”), avand sprijinul JTI si al Bibliotecii Nationale.

    “Intentionez sa-l scot pe Caragiale din specificul local pentru ca spectacolul sa poata fi inteles si de un chilian si de un francez, de oricine. Personajele le-am gandit mai degraba pe tipologii ca «Frumosul urbei», «Frumoasa urbei», iar grupul din «D’ale carnavalului» l-am numit «Cvintet de mahala». Nu am vrut sa fac din Caragiale ceea ce ar face orice regizor de teatru si nici ceea ce ar face orice coregraf. Pentru ca eu fac teatru coregrafic, iar oamenii cu care lucrez se numesc dans-actori. (…)Eu lucrez cu actori care, intrand intr-o spirala ascendenta, redevin dansatori, preocuparea pentru functionarea mecanismelor corporale fiind la fel de mare ca pentru functionarea mecanismelor teatrale”, explica demersul sau artistic Gigi Caciuleanu.

    In acest moment, coregraful repeta  intens cu tinerii dans-actori, membri  ai “Gigi Caciuleanu Romania Dance Company”,  pentru spectacolul construit pe tipologii caragialiene. Scenografia si costumele extrem de originale, poarta semnatura Corinei Gramosteanu. Muzica lui DJ Vasile este “asezonata cu Beethoven, Mozart, Verdi si altele”, inserturi “menite sa universalizeze comportamentul personajelor”, dupa cum precizeaza Gigi Caciuleanu.

    ”D’ale noastre” este una dintre primele productii de exceptie prin care Teatrul National celebreaza Anul Caragiale 2012, sub semnaturile unor artisti prestigiosi. Dupa premiera din 15 iunie, spectacolul va intra in repertoriul permanent al Teatrului National incepand cu luna septembrie 2012, odata cu deschiderea stagiunii 2012-2013.

    Biletele se pot procura de la agentia Teatrului National Bucuresti, B-dul Nicolae Balcescu nr. 2, Telefon 021-314.71.71. Program: Luni 10-16; Marti-Duminica 10-19.

  • Dumitru-Dorin Prunariu – biografia unui cosmonaut – Annie Musca

    Luni, 21 mai 2012, la ora 11.00, la Biblioteca Metropolitana din Bucuresti(Strada Tache Ionescu, nr.4, sector 1) va avea loc lansarea volumului biografic Dumitru-Dorin Prunariu – biografia unui cosmonaut de Annie Musca, aparut la Editura „Adevarul”.

    „Intr-o Romanie in care oamenii incetasera sa mai viseze, iar regimul isi arata semnele agoniei, Dumitru-Dorin Prunariu a intruchipat visul de aur al generatiei sale, sfidand gravitatia si barierele ideologice. La 14 mai 1981 devenea primul roman care ajungea in spatiul cosmic.


    Recunoscut in lume ca unul dintre cei mai activi astronauti, invitat permanent la cele mai importante intalniri ale oamenilor de stiinta legate de Cosmos, Dumitru Prunariu ocupa pozitii importante pe plan international. Autoritatea celui care a reusit sa-si transforme numele intr-un brand al performantei absolute s-a impus in tara si peste hotare prin munca si perseverenta, prin sacrificii personale si devotament.

    De la copilaria petrecuta in Brasovul negustorilor de altadata si mirajul Sputnik-ului, la anii de pregatire in Oraselul Stelar, de la activitatea internationala de dupa 1989 si intalnirile memorabile, pana la misiunea de ambasador in Federatia Rusa si presedinte al astronautilor din intreaga lume, cartea de fata cuprinde viata si activitatea acestui personaj intrat deja in legenda.” (Annie Musca)

     

    478906_4019820255571_1135018679_o

     

    Annie Musca s-a nascut la 16 noiembrie 1970 in Odobestii Vrancei si a studiat limba franceza in tara Cantoanelor. Revine din Fribourg-ul helvet cu nostalgia anilor ’70 si lanseaza un original proiect de biografii. In 2008 a publicat prima biografie autorizata a omului de televiziune Tudor Vornicu, iar in 2010, biografia celui mai popular umorist roman, Dan Mihaescu. Urmatorul proiect este o carte despre viata si cariera criticului de cinema, Irina Margareta Nistor. Viitoarele personaje ale autoarei sunt importante personalitati din Romania, care si-au cladit de-a lungul vietii cariere profesionale impresionante ce transcend generatii.

    473317_3905484437247_1509900104_o

  • Alex Leo Şerban: “Individual, sîntem geniali, laolaltă, sîntem catastrofă!”

    Cunoscutul critic de film crede ca romanilor le place sa se minta pe ei insisi
    E un specialist in imagini. Dupa peste 30 de ani de vazut filme si de scris despre filme, Alex Leo Serban a plecat sa vada lumea. S-a mutat in Argentina. A dat festivalurile de la Cannes si de la Venetia pe Buenos Aires. Cind revine in Bucuresti, constata ca a mai disparut cite un colt din el. 

    “Au inceput sa demoleze cu o furie… Groaznic! E o agresiune continua”.

    Ce parere ai despre fotbalul 3D?
    Exista chestia asta? Presupun ca puristii zic ca e nasol, nu?
    Nasol pentru ca n-o sa se mai duca lumea la stadion.
    Si asta e adevarat! Nu stiu, mi se pare cool, asa. Eu la chestii din astea m-as uita, macar din curiozitate, sa vad cum arata. Risti sa primesti o minge-n cap, nu? Probabil ca spre asta se indreapta cinemaul. Dar primele chestii care lanseaza o moda sint experimentale. Sint asa, ca sa testeze piata.
    Sintem un popor vizual? Un popor care consuma imagini?
    Da, dar un popor care consuma imagini de televiziune. Nu stiu daca sintem vizuali neaparat, pentru ca daca era asa, am fi avut niste mari pictori. Problema tine de vizualitate, dar e vorba de o cucerire a imaginarului prin imagini de televiziune, care evident ca nu sint arta, sint consum, publicitate, tot ce vrei.
    Despre talk-show-uri ce parere ai?
    O, horror! Este, de fapt, un timp pe care televiziunile il umplu foarte usor. Avem niste oameni care se cearta acolo-n direct, ce-ti mai trebuie? E ca si cum ai sta pe marginea drumului si-ai urmari un caft. Doar ca e la televizor.
    Televiziunile de la noi cum ti se par?
    Am o parere foarte, foarte proasta despre televiziuni in general. Nu numai de la noi, de peste tot. Francezii mai pastreaza oarecare tinuta, au si documentare… Probabil ca au si ei canale din astea foarte populiste, dar eu pe alea nu le prind. Ideea e ca lucrurile foarte bune, ma rog, cele pe care le consideram noi bune, trec pe nisa, pe supernisa.
    Esti un reper in lumea culturala, nu regreti ca ai “dezertat”?
    Pai, da, acuma nu vreau sa fac pe modestul, ca nu sint. Eu nu ma vedeam asa, eu credeam ca-mi fac pur si simplu treaba mea. Nu voiam sa fiu un reper sau chestii de genul asta. Dar e o problema cu elitele si nu stiu daca e vina lor sau vina poporului… E clar ca si ele au pierdut putin contactul cu masele…
    Care au fost cauzele?
    Uite, daca luam exemplul polonez sau ceh, nu? Asta e o poveste veche. Sigur ca noi nu am fost disidenti, nu nu stiu ce… Bun, acuma trecind in libertate, mie mi se pare ca lucrurile s-au petrecut firesc. De ce? Pentru ca elitele evident ca si-au urmarit propriul drum si nu s-au gindit “Hai sa facem legatura asta cu masele!” si nu stiu ce. Ceea ce, probabil, a fost, intr-adevar, o eroare. Nu ca scuz acuma elitele, dar ma gindesc ca sint mult mai interesate sa faca ceea ce vroia sa faca toata lumea, sa citeasca ce n-au putut, sa scrie ce n-au avut voie si asa mai departe. Publicul sigur ca s-a simtit putin nebagat in seama, prapastia s-a adincit si acum e, clar, intr-un punct mort, in care nu se comunica.
    _______________________________________________________________

    Romanii sint alergici la nou

    _______________________________________________________________

    1502als-01_luna-filmului-la-ccf_16

    Dar exista cine sa asculte ce au de spus elitele?
    Elitele de la noi si-au pierdut autoritatea. Adica autoritate intelectuala au in continuare, dar mie mi se pare ca publicul nu mai e atit de intelectual. Si publicul care sa zicem ca mai are asa-numite bovarisme din astea…
    Publicul de cultura…
    Da, e tot timpul foarte agresiv, foarte frustrat. Ne reproseaza niste lucruri nerezonabile. Ni se spune “Nu sinteti buni!”, dar nu se mai stie de ce. Unii nu sint buni pentru ca au facut pactul cu puterea, si-au pierdut credibilitatea, ceea ce este vax, daca-mi dai voie sa spun, pentru ca intelectualul nu e un sfint, e la fel ca toata lumea. Si in fond exista, daca ne uitam in istoria culturii, autori geniali care au fost mult mai ticalosi si au facut pacturi mult mai sinistre si pe care in continuare ii citim sau ii ascultam. Dar practic intervine aceasta incapacitate a romanului de a separa planurile.
    Nu separam omul de opera, nu?
    Pai, dom’le, ori discutam din punct de vedere moral si aici sintem de acord ca nici unul dintre noi nu este sfint, toti avem grade de vinovatie diferite. Ori ne intereseaza ce are de oferit un intelectual ca intelectual, nu-l cautam la viata privata, nici la pe cine sustine politic. Dupa mine, e o distinctie usor de facut!
    Si de ce nu fac romanii distinctia asta?
    Chestia asta vine de departe. In primul rind, din faptul ca sintem o tara eminamente agrara. Cit sint? 40 la suta din populatie sta la sate. Dar lucrurile au fost pervertite, in mod clar nu mai este acelasi taran ca pe vremuri. Apoi, revenind si la publicul de cinema si de cultura, e un public cu niste valori foarte traditionale, foarte alergic la orice inseamna, de fapt, ceva altfel in cultura, in orice domeniu. Nu mai vorbesc de comportamente.
    _______________________________________________________________

    Am ajuns la concluzia ca romanii sint geniali luati individual, dar impreuna sint o catastrofa, pe bune! Nu ne ies chestiile colective. Pentru ca tot timpul unul se crede mai destept, vrea sa-i dea in cap aluia care se crede el destept si tot asa.
    _______________________________________________________________
    Si cu mentalitatea cum stam?
    E vorba de o inertie a mentalitatii,  o anchilozare a mentalitatii, care nu accepta noul. incercarea de a reforma, la toate nivelurile, se izbeste de rea-vointa, de inertie. Practic, pentru ca sintem in democratie, se ajunge intr-un blocaj total, in care sa zicem ca o institutie incearca sa faca niste reforme, dar ii sar in cap altii. Sau sint dati in judecata, pentru ca exista in lege nu stiu ce punct! Ma intreb, de pilda, cum se poate face reforma in educatie, care este absolut esentiala, este vitala, in conditiile in care tot timpul se trezesc unii care spun: “Nu, dom’le, nu e bine!”. E clar ca trebuie schimbat ceva.
    Ce anume ar trebui schimbat?
    Am ajuns la concluzia ca romanii sint geniali luati individual, dar impreuna sint o catastrofa, pe bune! Nu ne ies chestiile colective. Pentru ca tot timpul unul se crede mai destept, vrea sa-i dea in cap aluia care se crede el destept si tot asa. Datul la gioale e specialitate romaneasca!
    E singura noastra specialitate?

    E ciudat, pentru ca noi am avut si inventatori geniali, dar iarasi, e vorba de indivizi, noi am pedalat pe faptul ca am avut un Brancusi, un Coanda, un Cutarica. Da, si? Sint produsul acestui popor, dar asta nu inseamna ca tot poporul este asa. Sint, cum sa spun, niste exceptii, ca sfintii. Pai, daca toti oamenii ar fi sfinti, pe ce s-ar mai baza invatatura crestina? Pina la urma, se bazeaza pe ideea de exceptionalitate. Sigur ca se spune ca trebuie sa tindem spre… Mie mi se pare un paradox aici, pentru ca pe de o parte se spune ca trebuie sa fii mai bun, mai nu stiu ce. OK, si daca toti am ajunge acolo, ce s-ar intimpla?
    N-o sa se intimple.
    Sigur ca nu, dar trebuie sa fie unii cu zece pasi inaintea noastra, tocmai pentru ca sa avem niste repere. Apropo de elite, a fost momentul dramatic din ‘90, mineriada. Cred ca a fost unul dintre cele mai oribile lucruri din istoria Romaniei, dar nu i se face reclama suficient din punctul asta de vedere si risca sa treaca o generatie, trec doua si sa nu se mai stie nimic de acest lucru. Ar trebui pastrat in memorie. De acolo ne-am ales cu o justitie care nu-si face datoria.
    _______________________________________________________________

    De la agresiunile astea verbale pe care nu le mai simtim, ca ni se pare “c-asa-i romanul, necivilizat”, se va trece la insensibilitatea in fata agresiunilor fizice, chiar in direct poate, la televizor!
    _______________________________________________________________
    Si care au fost consecintele?
    Mi se pare ca se ajunge de fiecare data cu o treapta mai sus, si cu scandalurile, si cu insensibilitatea publicului. Adica vorbesc de popor ca despre un public, mi se pare ca a devenit public. Se uita atit de mult la televizor incit… Pe mine ma stupefiaza aceasta lipsa de reactie, cum a fost cazul batrinului omorit in bataie pe trecerea de pietoni. Mie mi se pare ca nici oamenii chemati in direct la televizor nu mai au reactiile normale, de revolta.
    E cam obositor sa te revolti tot timpul, nu-i asa?
    Da, dar ajungi sa te obisnuiesti cu chestii cotidiene, care inseamna atentate la demnitatea persoanei, inseamna agresiuni, de la fizice pina la agresiuni verbale, care au devenit moneda curenta. De la agresiunile astea verbale pe care nu le mai simtim, ca ni se pare “c-asa-i romanul, necivilizat”, se va trece la insensibilitatea in fata agresiunilor fizice, chiar in direct poate, la televizor! Si se va ajunge nu stiu unde.
    Ce crezi despre cetatenii care au iesit in strada sa-si apere primarii arestati?
    Am vazut si eu, la Craiova. Este o lipsa de discernamint. OK, e un primar care te-a ajutat, dar a facut si niste lucruri. Ce se intimpla daca tu, pe baza unor avantaje individuale, ca ti-a dat ala casa sau nu stiu ce, vei bloca de fiecare data justitia? Bun, nu s-a-ntimplat, dar a fost un semnal!
    Si lipsa asta de discernamint de unde vine?
    Vine dintr-o combinatie de factori, inclusiv substratul rural, care este intr-o proportie destul de mare. Uitasem cu totul de aceste canale speciale, cu muzica populara. Eu n-am mai vazut nicaieri asa ceva. Mi s-a spus c-ar mai fi prin Serbia. Nu stiu, n-am fost in Serbia. Nu mai e folclor, e ceva total kitsch. Dar are un public foarte numeros, majoritar rural. Mie mi se pare o chestie foarte comica, pina la urma. Parca ai aduce oamenii din comuna primitiva si i-ai pune la televizor.
    E tot nevoia de integrare intr-o comunitate?
    Da, dar socializarea se face altfel. De fapt, sint mai multe chestii. Mie mi-a venit pe mail ca sint 77 de oameni care asteapta sa le confirm prietenia. Daca deja-i cunosc, de ce trebuie sa le confirm? Bine, chestiile sint supercomice. Am auzit pe cineva spunind: “Am 458 de prieteni!”. Esti normal la cap?” Cum sa-ti imaginezi asa ceva? Daca ai patru, zi mersi.
    Blogurile intra tot in categoria asta?
    Dupa mine, foarte multe bloguri sint tot retele de socializare, nu intri sa comunici nu stiu ce. Eu, care sint un individualist, fac o distinctie intre ce se intimpla in zona artelor si in zona stiintelor. In stiinte, devine tot mai evident, daca te uiti la cine ia Premiul Nobel, ca e nevoie de echipe, ca sa descoperi nu stiu ce. Sau de scenaristii de la Hollywood! Dar noi sintem totusi europeni si mie imi place chestia asta. In lumea noastra numita Europa, lucrurile geniale au fost facute de indivizi, nu de echipe, nu de grupuri. Eu tin foarte mult la ideea asta, sint impotriva egalitarismului…
    “Dom’le, nu mai au curiozitati!”
    Cum crezi ca se raporteaza romanii la sport?
    De fapt, la noi sportul se reduce la fotbal. Imi pare rau ca spun chestia asta, dar pe vremea lui Ceausescu erau mai multe sporturi, inclusiv la televizor. Mai vedeai un tenis, mai vedeai o scrima, mai vedeai o natatie, acuma vezi numai cind sint Olimpiade sau nu stiu ce…
    Se transmit totusi…
    Da, dar eu nu stiu ce audienta au chestiile astea. Sint sigur ca e o diferenta ca de la cer la pamint intre ratingul lor si ratingul meciurilor.
    E vorba de obisnuinta sau de altceva?
    E vorba de o saracire a curiozitatii. Mie mi se pare ca lumea, in general, in special tinerii, dom’le, nu mai are curiozitati… La noi e foarte clar, sintem asa, monolitici, se obisnuiesc cu o chestie, nu mai ies din ea. E un fel de monogamie perpetua, se feresc sa mai incerce altceva. De exemplu, gastronomic. Incearca sa-l faci pe un roman sa guste feluri chinezesti… Bine, astea se mai poarta, dar nu foarte mult fata de alte tari. Deci n-avem chestia asta!
    “Intotdeauna am fost victime”
    Are legatura cumva cu patriotismul?
    Nu, aceasta lipsa de curiozitate este indicatorul a ceva mult mai profund: un anumit tip de mentalitate, foarte rigida, foarte autoprotectiva. Celor care lanseaza ceva de genul “Tara noastra e cea mai frumoasa…”, le spun: “Da’ cite alte tari ai mai vizitat?”, “Pai, nici una!”, “Pai, si-atunci?”. Trebuie sa compari ca s-ajungi la superlativ. A, poti sa ai asa, o tandrete fireasca, dar atunci spui asa: “Tara mea e cea mai buna, pentru ca aici m-am nascut, aici ma simt bine…”. Dar daca incepi s-o iei cu asta, ca e cea mai frumoasa…
    De ce avem o parere atit de buna despre noi?
    E lipsa asta a spiritului critic, care la noi se manifesta doar sub forma certurilor nesfirsite. Niciodata nu e vorba de autocritica, niciodata! Si la nivel de indivizi, si la nivel de tara, noi sintem cei mai… Si noi intotdeauna am fost victime, toti au calcat peste noi… Critica in sensul ei nobil nu exista. Orice demers intelectual e o forma de critica. Ai trage concluzia din chestia asta ca nivelul nostru intelectual este la pamint (ride). Dar e o problema, e o problema! Pentru ca in momentul in care te infasori asa, ca o mumie, in tot felul de fisii nu e bine.
    _______________________________________________________________

    La noi functioneaza oftica. E unul mai bun? Ia sa-l trag la nivelul meu sau chiar mai jos!

    _______________________________________________________________

    E si asta o specialitate romaneasca, sa ne mintim pe noi insine?

    Pai, asta e autoprotector aici, sa spui tot timpul niste minciuni frumoase. Dar e ciudat, pentru ca pe de o parte, in relatiile interpersonale, romanii pot spune ca sint fiare unii cu altii. La noi nu functioneaza invidia, care mie mi se pare un sentiment pozitiv, pentru ca te stimuleaza sa ajungi macar la nivelul celui pe care-l invidiezi, daca nu sa-l depasesti. Asta e lucrul pe care s-a bazat capitalismul, pe sentimentul asta firesc, de a fi in concurenta. Ei, la noi functioneaza oftica. E unul mai bun? Ia sa-l trag la nivelul meu sau chiar mai jos!
    Mai exista si la altii?
    Probabil ca exista ofticosi si la altii, dar nu in asemenea proportii.
    Cum ti s-au parut reactiile din tara la premiile cistigate de filmele romanesti?
    Iar e ciudat ca, pe de o parte, toti ne-am bucurat cu Nadia, pe bune! Ei, cum vine vorba de arta, nu stiu ce se intimpla, probabil ca e o disfunctie la mijloc, brusc aceste succese devin suspecte. De ce? Chiar sa fie asa, care e problema? Nu ne bucuram? Aud ca “valul romanesc e o moda”. Slava Domnului! In s’Allah! De cind n-am mai fost noi la moda? Am fost vreodata la moda in cinematograful mondial? Care e problema? Sa profitam de chestia asta! Ghinionul e ca statul n-a stiut sa profite.
    Sa profite in ce fel?
    Pai, cel mai bun brand de tara l-a facut filmul romanesc, este produsul cel mai cautat afara, daca e s-o luam asa. Poate si Dacia…
    Poate si Hagi…
    Bine, da’ Hagi e deja un simbol. Si in Buenos Aires, cind auzeau ca sint din Romania, ma intrebau de Hagi.
    In Argentina, te-ai dus la vreun meci?
    Am fost la Boca, unde e stadionul, dar Boca e un cartier foarte dificil, cum zic francezii. Oricum ti se recomanda sa nu te duci decit ziua-n amiaza mare. Si chiar si atunci, exista strazi inchise, chiar ziua-n amiaza mare. E un cartier sarac, foarte colorat, pitoresc, dar unde nu-ti doresti sa mergi singur.
    “Se dau numai tunuri”
    De ce nu-ti place fotbalul?
    M-am tot gindit ce-i face pe unii sa fie atit de interesati de fotbal si nu de alte sporturi. Chestia e ca pe mine, ideea sa ma uit la o minge… so what?
    Exista arta si acolo…
    Da, dar iti dai seama dupa ce cunosti mai multe lucruri. Stiu si eu ca sint doua echipe, cu doua porti si ca dupa pauza schimba portile. Dar nu reusesc sa gasesc foarte palpitanta povestea asta, cu mersul la stadion. Eu cred ca se poate vedea foarte bine si in varianta 3 D. Ca sa nu mai spun ca fotbalul genereaza comportamente aberante si agresive. Ca si televiziunea. Sint doua debuseuri pentru agresivitate si pentru chestia asta de a fi impreuna. Ca si televiziunea creaza poate nu doar iluzia, ci chiar realitatea unei comunitati, chit ca e virtuala.
    Ce fel de comportamente genereaza TV-ul?
    Acum exista o dezinvoltura care frizeaza desantarea. Nu mai exista inhibitii, nu mai exista mecanisme de control, decit CNA-ul ala. Nu e doar vulgaritatea aia ca unul te-njura, sint anumite forme de vulgaritate pe care unii nici nu le observa.
    Ce modele promoveaza televiziunile noastre acum?
    Modelele astea, practic, sint celebritati in zona lor, clar, dar sint un fel de “tunuri”, se consuma repede. Vrei sa reusesti, o data ce-ai ajuns acolo sus se presupune ca nu mai poti sa cazi, desi evident ca se intimpla chestia asta. Mama, daca esti celebritate… Stii cum se zice, “the harder they fall”. Cred ca asta functioneaza: sa dai un tun, valabila la toate nivelurile in societatea noastra.
    Se dau numai tunuri sau se incearca si alte metode?
    E apropo de ce e spuneam inainte, ca nu se face ceva constructiv si solid, sa ai continuitate, sa-ti urmaresti niste scopuri care sint coerente si care duc la ceva consistent. Nu, dom’le, ai tras o chestie! Uita-te, majoritatea este aparenta, sa ai o masina bengoasa, da’ nu stii unde traieste respectivul. Vorba aia, traieste la bloc, da’ are nu stiu ce gipan, tot asa, se imbraca, chestii, fite…
    Ne lipsesc proiectele pe termen lung?
    Nu exista, de asta se impotmoleste totul. E o cirpaceala continua.

    Alex_Leo_Serban

    sursa foto: fotograful.net

    Alex Leo Serban
    Data si locul nasterii: 28 iunie 1959, Bucuresti
    Ocupatie: critic de film, eseist, prozator, traducator, profesor la Centrul de Excelenta pentru Studiul Imaginii
    Carti: “Lars von Trier: filmele, femeile, fantomele” (2004), “Dietetica lui Robinson” (2006), “De ce vedem filme. Et in Arcadia cinema” (2006), “4 decenii, 3 ani si 2 luni cu filmul romanesc (2009), “Jeu de Paume”, “Dimineti”, “RetroVizoare”