Ceasca de cultura

Autor: omdecultură

  • Fotografia contemporană întâlnește imaginea de arhivă în expoziția „Topografii rescrise” deschisă la Muzeul de Artă Brașov

    Muzeul de Arta Brasov va invita la vernisajul expozitiei „Topografii rescrise”, care va avea loc vineri, 11 aprilie 2025, de la ora 18:00, la sediul muzeului din Bulevardul Eroilor 21. Intrarea va fi libera. Expozitia, curatoriata de Alina Serban, reuneste lucrarile a patru artisti fotografi nascuti in Brasov – Lucian Bran, Mihai Platica, Horatiu Sovaiala si Mihai Sovaiala – si isi propune sa evidentieze contributia acestora la dezvoltarea fotografiei contemporane din Romania. Ea ofera totodata o perspectiva asupra felului in care fotografia poate fi folosita ca un instrument critic si creativ. Fiecare lucrare prezentata reflecta o preocupare profunda pentru teme legate de spatiu, memorie, identitate si societate, abordate prin metode experimentale si printr-o estetica atent construita. In loc sa reprezinte pur si simplu un moment din realitate, imaginile sunt gandite si compuse in asa fel incat spun povesti si ridica intrebari.
    Fotografia contemporana este prezentata alaturi de materiale fotografice si filmice provenite din arhivele culturale ale muzeelor brasovene si din arhiva fotografica Fortepan din Budapesta. Acestea functioneaza ca note de subsol vizuale, care completeaza si recontextualizeaza proiectele expozitionale. Asocierea cu fragmente de istorie, stiinta sau viata personala adauga noi sensuri imaginilor si subliniaza caracterul interdisciplinar al expozitiei.

    Expozitia „Topografii rescrise” este organizata in parteneriat cu Muzeul Judetean de Istorie Brasov, Muzeul Casa Muresenilor, Galeria GAEP, Galeria 2/3, carora le multumim pentru sprijinul acordat.
    Abordarea interdisciplinara a lui Lucian Bran (n. 1981) in fotografia de peisaj este definita de intalnirea dintre cinism si sentimentalism cu scopul de a submina constructiile ideologice care modeleaza perceptia noastra asupra lumii inconjuratoare. Particularitatea practicii sale este reprezentata de serii fotografice autoreflexive care se concentreaza asupra contributiei mediului la cultura materiala a imaginatiei geografice globale si locale. Pe langa experimentele fotografice, lucrarile sale recente includ obiecte, sculpturi si instalatii, consolidand tensiunea dintre reprezentare si realitate.

    Mihai Platica (n. 1983) este activ in domeniul fotografiei si al obiectului sculptural. S-a stabilit in Cluj-Napoca, oras unde s-a format, in cadrul Universitatii de Arta si Design studiind fotografia dupa o perioada dedicata sportului de performanta, in special atletismul (saritura in lungime). Experienta sa sportiva i-a conturat o metoda de lucru structurata si analitica, influentata de stiinta si de studiul materialitatii. Platica exploreaza relatia dintre obiect, imagine si context, investigand prin lucrarile sale principiile fizice care guverneaza lumea naturala.

    Horatiu Sovaiala (n.1987) este un fotograf si director de imagine, stabilit in Zürich. A copilarit in Brasov si a studiat la Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti, specializandu-se in fotografie contemporana si arta video. Este interesat de reprezentarea vizuala a istoriei recente, iar lucrarile sale, atat cele fotografice cat si filmele, incearca sa sfideze clivajul cultural dintre Europa de Est si Europa de Vest. Horatiu se inspira din diverse arhive de imagini istorice si contemporane si folosind o gramatica vizuala sugestiva creeaza o interpretare nuantata a unei ere in flux. Fotografiile sale sunt uneori imaginate si atent puse in scena, iar alteori sunt documentari directe ale realitatii. Acestea comunica prin culoare si prin felul in care povestile personajelor sale sunt construite, adoptand o estetica cinematografica.
    Mihai Sovaiala (n. 1993) traieste si lucreaza in Zürich si in Bucuresti. Si-a finalizat studiile de Meisterschüler in 2020 la Hochschule für Grafik und Buchkunst, Leipzig, sub indrumarea lui Joachim Brohm, dupa ce a absolvit de la departamentul Foto-Video din cadrul Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti. In practica sa artistica Mihai Sovaiala exploreaza peisajul urban si zonele marginale, reflectand asupra modului in care spatiul construit influenteaza transformarile sociale si narativul istoric. Lucrarile sale fotografice sunt gandite ca instalatii site-specific sau publicate in format de carte de artist.

    Alina Serban este istoric de arta si curatoare. Cercetarile sale sunt dedicate istoriei expozitiilor, istoriografiilor non-lineare ale artei est-europene postbelice, istoriilor orale si arhivelor de artist. In activitatea sa curatoriala, Serban incearca sa exploreze concepte, cum ar fi teatralitatea si narativitatea. In 2013, fondeaza la Bucuresti programul editorial P+4 Publications. Dedicat fotografiei, artei si arhitecturii contemporane romanesti, programul exploreaza cartea ca mediu de intalnire intre cercetarea teoretica, experimentul grafic si temele abordate de artisti in practica lor. Incepand cu 2017, alaturi de Stefania Ferchedau, elaboreaza directia artistica a Institutului Prezentului – o platforma de cercetare si resurse pentru artisti, axata pe artele vizuale si performative din Romania in context local, regional si international.

    Expozitia „Topografii rescrise” poate fi vizitata in perioada 11 aprilie – 25 mai 2025,  de marti pana duminica, intre orele 10:00 – 18:00 la Muzeul de Arta Brasov.

        
    Va asteptam sa descoperiti aceste perspective vizuale asupra memoriei si spatiului contemporan!

    Titlu: „Topografii rescrise”
    Artisti: Lucian Bran, Mihai Platica, Horatiu Sovaiala si Mihai Sovaiala
    Curator: Alina Serban
    Perioada: 11 aprilie – 25 mai 2025
    Organizator: Muzeul de Arta Brasov
    Parteneri: Muzeul Judetean de Istorie Brasov, Muzeul Casa Muresenilor, Galeria GAEP, Galeria 2/3
    Locul desfasurarii: Parter, Muzeul de Arta Brasov, B-dul Eroilor 21
    Vernisaj: Vineri, 11 aprilie 2025, ora 18:00

    Vizitare: marti – duminica, 10:00 – 18:00 (cu exceptia sarbatorilor legale)

  • „Erori au fost, erori sunt încă” – o expoziție dedicată universului vizual al filmului Anul Nou care n-a fost” – deschisă publicului în București

    „Erori au fost, erori sunt inca” – o expozitie dedicata universului vizual al filmului „Anul Nou care n-a fost” – realizata in parteneriat cu The Institute si Cartierul Creativ, dezvaluie publicului, pana pe 17 aprilie, o multime de detalii din culisele productiei care se bucura de 13 nominalizari la Premiile Gopo 2025. Expozitia a fost vernisata pe 8 aprilie, la Amzei Creative Corner. Zeci de invitati au fost alaturi de organizatori si de echipa filmului la eveniment, remarcand ingeniozitatea si calitatea acesteia.

    Organizatorii expozitiei au povestit cum a luat nastere conceptul expozitiei. Profesorul Daniel Sandru, presedintele executiv al IICCMER, a vorbit despre eforturile pe care institutia pe care o conduce le face pentru a sanctiona derapajele spre autoritarism ale discursului public si cultul personalitatilor reprezentative pentru totalitarismul de dreapta sau de stanga.

    „Din punctul meu de vedere, aceasta expozitie trimite spre realitatea ca eroarea e consubstantiala totalitarismului (in cazul de fata, cel comunist), fiindca vinde iluzii apeland la crime. Pericolul e dat de faptul ca aceasta eroare pare sa revina ciclic, atunci cand apar conditiile sociale pentru a fi reinstrumentalizata politic. Intregind, practic, excelentul film al lui Bogdan Muresanu si formidabilul joc al actorilor, expozitia e parte a unui proiect educational alternativ celor institutionalizate, cu atat mai important cu cat, fiind un act artistic, reuseste sa ajunga la publicul larg si sa ii atinga sensibilitatea in sensul unui medicament pentru nostalgia dupa o societate inchisa in care avem datoria de a nu ne mai intoarce vreodata. IICCMER sustine acest proiect si suntem bucurosi sa fim parte a Caravanei care va duce filmul „Anul Nou care n-a fost" pe tot teritoriul Romaniei in perioada urmatoare”, a declarat politologul Daniel Sandru, presedinte IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc).

    Andrei Galita, investigator CNSAS, a povestit despre rolul pe care informatorii si colaboratorii Securitatii l-au avut in mentinerea la putere, timp de decenii, a unui regim criminal, bazat pe un aparat represiv enorm. „Filmele ca „Anul nou care n-a fost” nu sunt simple productii cinematografice. Ele devin instrumente pentru generarea unor dezbateri despre trecutul nostru, despre intelegerea greselilor care apartin acestuia si, mai ales, despre ceea ce avem de facut, ca societate, dar si ca indivizi, pentru a ne putea bucura in continuare de Libertate si Democratie. (…)
    Filmul lui Bogdan reuseste sa activeze simturi. In cele doua ore iti poti da seama cum mirosea comunismul. Iti dai seama cum se simtea, la finele anilor ’80, presiunea unui aparat represiv surmenat si el de dementa "iubitului Conducator". Poti vedea culorile comunismului, in acceptiunea ideii ca nuantele sterse de gri, negru, bleumarin sau maroniu intra in spectrul "culorilor vietii". Poti sa simti gustul ranced al penuriei din timpul ultimei decade a Romaniei comuniste. In fine, cu Bolero-ul lui Ravel in urechi si minte, poti simti ceva din entuziasmul si Speranta celor care, in decembrie 1989, si-au riscat viata si au strigat "Jos comunismul" si "Libertate". Expozitia dedicata filmului reuseste sa duca toata aceasta experienta senzoriala la un alt nivel. Costumele folosite de actori, radio-ul, discurile, pachetul de Kent, portretul lui Nicolae Ceausescu, studio-ul televiziunii, pancartele ce aduc aminte de acel 21 decembrie reusesc sa te proiecteze intr-o lume, nu doar a filmului, ci in adancul unei Romanii de care, sper eu, ne-am despartit definitiv. Conceptul expozitional te ajuta, realmente, sa vezi, sa intelegi, sa nu (mai) vrei experimente ieeologice utopice.

    Vizitarea expozitiei, cred eu, este „un must” pentru toti cei care, din curiozitate, ratiuni stiintifice sau chiar nostalgice (de neinteles in 2025), doresc sa guste putin din "Raiul" totalitarismului. Un "Rai" populat cu victime si calai si nicidecum cu ingeri.”, scrie Andrei Galita.
    Expozitia „Erori au fost, erori sunt inca” va putea fi vizitata in spatiul dedicat din Amzei Creative Corner (Piata Amzei 13), pana pe 17 aprilie. Programul de vizitare este de  luni pana vineri de la ora 16:00 la ora 20:30, iar sambata si duminica de la ora 11:00 la ora 20:00.

    „Decorurile filmului "Anul Nou care n-a fost" sunt un amalgam de amintiri ale interioarelor cunoscutilor si prietenilor parintilor nostri combinate cu amintirile lui Bogdan Muresanu, cu care am avut discutii indelungate despre personaje, incercand sa-i cunoastem cat mai bine. Ne-am gandit cam ce tip de apartamente ar avea fiecare personaj, in functie de personalitatea lui, ocupatia, mediul social si economic. Diverse obiecte aparent banale, precum ceasul patrat Selva, Feonul Diana, Cutia de creveti Ben Ghe sau pachetul de Kent, ne-au declansat o avalansa de emotii despre o perioada foarte gri dar in care noi eram copii, fara prea multe griji. Aceste obiecte le puteti regasi in expozitie, pe planse colorate, formand un puzzle de amintiri, o incursiune in spatele cortinei, al procesului de creare al decorurilor. Este o modalitate sa ne aducem aminte cum era in Comunism ca sa nu repetam erorile din trecut.”, declara scenografa Iulia Fulicea.

    „In decembrie 1989 ne-am castigat libertatea, in primul rand dreptul de a te exprima liber. Noi inca putem exercita acest drept. Asa ca o facem, dand raspuns invitatiei de a expune in Amzei Creative Corner obiecte de recuzita, costume si materiale ce prezinta detalii de la filmari, precum si o serie de momente cheie din perioada documentarii, a pregatirilor si filmarilor. Parafrazand un celebru citat cinematografic, as adauga ca un obiect care nu spune o poveste, nu primeste priviri. Puteti vedea atmosfera placuta din timpul filmarilor. Interesant va fi sa descoperim peste ani ce obiecte ne vor trezi amintiri din prezent.”, concluzioneaza scenograful Victor Fulicea, nominalizat, alaturi de Iulia Fulicea, la Premiile Gopo pentru cele mai bune decoruri.

    Filmarea pentru „Anul Nou care n-a fost”, scris, produs si regizat de Bogdan Muresanu, a fost un prilej de discutii si rememorare a perioadei caderii Cortinei de Fier, a amintirilor legate de copilarie, de tinerete, a sperantelor si a fricilor pe care le simteam atunci.
    „Felul in care am tratat acest eveniment expozitional este unul in care incercam sa vedem epoca si intr-o cheie culturala retro-pop. Astfel, vrem sa combatem nostalgia dupa aceste vremuri chiar cu armele ei”, spune regizorul Bogdan Muresanu.

    Vernisajul expozitiei „Erori au fost, erori sunt inca” a fost prezentat de Banca Transilvani si sustinut de Primaria Sectorului 1. Partener special:  Jidvei

    „Anul Nou care n-a fost” este cel mai premiat film romanesc lansat in cinematografe in 2024 si in prezent se bucura de 13 nominalizari la Premiile Gopo 2025.
    Pe 8 aprilie, in cadrul Galei News.ro, regizorului Bogdan Muresanu si echipei filmului „Anul Nou care n-a fost” le-a fost acordat premiul „Diplomatie prin cinematografie”, pentru modul in care a prezentat o alta fata a Romaniei si romanilor in strainatate si datorita premiilor obtinute.
    De asemenea, filmul a primit pe 7 aprilie Premiul Publicului in cadrul D’A – Festival de Cinema de Barcelona si are acum in palmares 21 premii.

    „Anul Nou care n-a fost” este un proiect realizat de Kinotopia in coproductie cu: SRTV (Societatea Romana de Televiziune), All Inclusive Films (Serbia) si in asociere cu Chainsaw Europe. Filmul distribuit in Romania de Forum Film a fost selectat in peste 40 de festivaluri internationale.

    Ada Solomon, Viorel Chesaru si Vanja Kovacevic sunt coproducatorii filmului, iar Irina Enea, Bogdan Luca si Adriana Bumbes sunt producatorii executivi ai filmului.  Producatori asociati: Theo Nissim, Claudia Nedelcu Duca, Dan Burlac, Adrian Vancica.

    Boróka Biró si Tudor Platon semneaza imaginea filmului, iar editorii filmului sunt Vanja Kovacevic si Mircea Lacatus. De sunet s-au ocupat: Alex Dragomir, Iolanda Garleanu; montaj, design & mixaj sunet: Sebastian Zsemlye/Raza Studio. Iulia si Victor Fulicea au realizat scenografia. Dana Anghel, Iulia Roseanu si Domnica Bodogan s-au ocupat de costume, machiaj, respectiv coafura.

    Din distributia filmului „Anul Nou care n-a fost” fac parte: Adrian Vancica, Iulian Postelnicu, Emilia Dobrin, Mihai Calin, Nicoleta Hancu, Andrei Miercure, Manuela Harabor, Ioana Flora, Ada Gales, Victoria Raileanu, Elvira Deatcu, Marian Ralea, Vasile Muraru, Ion Sapdaru, Mircea Andreescu, Radu Gabriel, Vlad Ionut Popescu, Theodor ?optelea, Razvan Vasilescu, Ioan Paraschiv, Doru Catanescu, Gabriel Spahiu, Angel Popescu, Nicodim Ungureanu, Ilinca Harnut, Sorin Cocis, Marius Damian, Marian Adochitei, Dana Voicu, Afrodita Androne, Virgil Aioanei, Luca Toma, Alice Cora Mihalache, Lemne Mihail, Vlad Jipa, Iulian Burciu, Remus Stanescu, Dana Piroiu, Florin Calbajos, Afrodita Androne, Florentina Nastase, Nicu Rotaru, Mario Marin, Claudia Susanu, Calin Topor, Catalin Magdalinis, Claudia Amuzica, Corina Dragomir, ?erban Josanu, Valentina Iumen, Ana Teodora Radu, Denisa Iova, Florin Aioane, Ilinca Neacsu, Mihai ?tefan si altii.

    „Anul Nou care n-a fost”, unul dintre cele mai premiate filme ale anului 2024, intra in cursa pentru Premiile Gopo cu 13 nominalizari, in categoriile: Cel mai bun film de lungmetraj, Cea mai buna regie – Bogdan Muresanu; Cea mai buna actrita in rol principal – Nicoleta Hancu; Cel mai bun actor in rol principal – Adrian Vancica, Cel mai bun scenariu – Bogdan Muresanu, Cel mai bun film de debut, Cel mai bun actor in rol secundar – Iulian Postelnicu; Cel mai bun montaj: Vanja Kovacevic, Mircea Lacatus; Cea mai buna imagine: Boróka Biró, Tudor Platon; Cel mai bun sunet: Sebastian Zsemlye; Cele mai bune costume: Dana Anghel; Cele mai bune decoruri: Iulia Fulicea, Victor Fulicea; Cel mai bun machiaj, cea mai buna coafura: Iulia Roseanu, Domnica Bodogan.

    Proiect cultural finantat de:
    Ministerul Culturii, Centrul National al Cinematografiei, Institutul Cultural Roman, Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica, DACIN SARA, UCIN.

    Realizat cu sprijinul: Creative Europe Media
    Parteneri: Conceptual Lab by Theo Nissim, NORD, Grupul Medical Provita, BDG, Liliac, Cinema City, Emergency Medical Home, Fan Courier, Happy Cinema, Cros Construct.

    Multumiri: Electrecord, Universitatea Politehnica Bucuresti, Compania Municipala Parking, Fundatia 9 BRD, Teatrul Nottara.

  • Fascinanți creatori polonezi la cea de-a cincea ediție a Festivalului de arte performative „News from Polska”

    In perioada 5-11 mai, Centrul National al Dansului Bucuresti (CNDB) gazduieste cea de-a cincea editie a Festivalului de arte performative News from Polska, organizat de Institutul Polonez din Bucuresti si realizat in cadrul Presedintiei Poloniei la Consiliul Uniunii Europene 2025 si in cadrul Sezonului Cultural Polonia-Romania 2024-2025. Sub titlul Resisting Bodies, festivalul propune un concept curatorial dedicat corpului uman ca spatiu al rezistentei, transformarii si imputernicirii intr-o lume cuprinsa de crize pe toate palierele. Aceasta editie propune publicului din Bucuresti patru spectacole din Polonia, care provoaca intrebari, imbie spre moduri de gandire nefamiliare, imaginand si definind multiple forme ale potentialului protestatar al corpului in miscare. Toate spectacolele sunt subtitrate in romana iar biletele vor fi disponibile in curand pe platforma bilet.ro.

    Curatoriat de Andreea Andrei, curatoare, managera culturala si consultanta artistica la CNDB, festivalul porneste de la premisa necesitatii reafirmarii sensului si relevantei dansului contemporan si ale artelor performative, depasind nivelul expresiei artistice si tratand aceste arte ca instrumente de reflectie critica. Spectacolele selectionate exploreaza din multiple unghiuri fizicalitatea, puterea viscerala a corpului de a contesta si de a se opune normelor represive, formelor de control si de limitare, impunerii oricaror modele comportamentale, estetice sau cinetice. Alaturi de aceste spectacole reprezentative pentru artele performative poloneze contemporane, organizatorii propun si ateliere dedicate profesionistilor din lumea dansului, explorand conexiunile dintre alte limbaje artistice si corpul in miscare, cat si puterea expresiva a improvizatiei si a dansului intuitiv.

    Programul festivalului incepe pe data de 5 mai, de la ora 9:00, cu atelierul de dans contemporan Intre discipline, condus de Dominika Knapik, actrita, regizoare si coregrafa cu indelungata experienta in sfera artelor performative, atat in Polonia, cat si in Germania. Accesul la atelier este gratuit, dar numarul de locuri este limitat, iar inscrierile se fac in formularul de aici. Ziua va continua la ora 19:30 cu spectacolul VALESKA VALESKA VALESKA VALESKA, creat tot de Dominika Knapik, recuperand si sarbatorind influenta artistei inovatoare Valeska Gert, precursoare a artei performative moderne, recunoscuta pentru abordarea sa excentrica, radicala si critica a corpului in context artistic. Spectacolul este o productie Performa Foundation.

    News From Polska 2025 | To Bitch or not to Bitch @Dawid Linkowski
    Pe data de 7 mai, de la ora 19:30, festivalul continua cu To bitch or not to bitch, produs, regizat, coregrafiat si interpretat de colectivul artistic Hertz Haus (Magdalena Kowala, Natalia Murawska, Joannna Wozna, Anna Zglenicka). Spectacolul este o provocare aruncata naratiunilor dominante prin care ne definim propria fizicalitate si lentilelor de perceptie si de judecata prin care percepem corpul.

    Pe 8 mai, de la ora 16:00, va avea loc atelierul Corpuri deschise. Dans intuitiv / Improvizatie, condus de Marta Wolowiec si gazduit de spatiul Teatrelli. Marta Wolowiec este performera, coregrafa, dansatoare si facilitatoare de ateliere de dans, initiatoarea si curatoarea Krakow Dance Festival. Participarea este gratuita, iar inscrierile se fac in acest formular.

    Pe 9 mai, de la ora 19:30, CNDB va gazdui spectacolul WoW, conceput, regizat si coregrafiat de Marta Wolowiec, o productie Przestrzenie Sztuki Taniec 2023, Wroclawski Teatr Pantomimy. Spectacolul este o reflectie asupra fenomenului istoric al coreomaniei (cunoscut si ca tarantism, molima dansanta sau Dansul Sfantului Vitus), care s-a produs in principal in Europa continentala intre secolele XIV si XVII si in Madagascar in secolul XIX, provocand pusee necontrolate de dans in randul copiilor si adultilor, determinandu-i sa se miste pana cand cadeau la pamant, extenuati. Spectacolul vorbeste despre nevoia umana de eliberare prin miscare si dans, in special in contextul unor vremuri dificile.

    News From Polska 2025 | To Bitch or not to Bitch @Dawid Linkowski
    Ultimul eveniment programat in cadrul festivalului este spectacolul in premiera la Bucuresti Cezary goes to war, in regia lui Cezary Tomaszewski, cea mai renumita productie a Teatr Komuna Warszawa, unul dintre cele mai importante evenimente teatrale ale anului 2017, cu reprezentatii in multe tari si premiat pentru cea mai buna echipa artistica la cea de-a zecea editie a Festivalului International de Teatru Boska Komedia din Cracovia. Spectacolul, programat pe data de 11 mai de la ora 19:30, este o invitatie la deconstructia traditiilor, ideologiilor,  structurilor de putere, o critica a mandriei si esteticii militare,  subliniind natura sa toxica si opresiva. Cezary Tomaszewski este regizor de teatru si coregraf, cunoscut si apreciat pentru productiile sale iconoclaste de teatru muzical.

    Prin programul celei de-a cincea editii, Festivalul de arte performative News from Polska subliniaza asadar faptul ca rezistenta nu este un fenomen exclusiv politic sau limitat in spatiul ideilor, iar corpul nu este doar un mediu de proiectie a acestor idei, ci un instrument concret si complex, capabil sa exprime nemijlocit si visceral opozitia, sfidand constrangerile si normele impuse politic si social.

    Evenimentul este realizat in cadrul Presedintiei Poloniei la Consiliul Uniunii Europene
    2025 si in cadrul Sezonului Cultural Polonia-Romania 2024-2025, rezultatul cooperarii dintre
    Ministerul Culturii si Patrimoniului National din Polonia, Institutul Adam Mickiewicz din Varsovia, Ministerul Culturii din Romania si Institutul Cultural Roman, cu sprijinul Institutului Polonez din Bucuresti.

    Organizator: Institutul Polonez din Bucuresti
    Co-finantat de: Institutul Adam Mickiewicz din Varsovia

    Parteneri: Centrul National al Dansului Bucuresti, Teatrelli – CREART

  • Lectura integrală a „Jurnalului de la Păltiniș” și povești despre Sărbătorile Pascale trăite sub semnul istoriei, la Radio România Cultural

    In perioada 14-25 aprilie 2025, Radio Romania Cultural ofera ascultatorilor sai o experienta de exceptie: lectura integrala a Jurnalului de la Paltinis, realizata de Gabriel Liiceanu in studiourile postului national de radio. Aparuta in 1983, cartea a marcat generatii intregi si a devenit un adevarat fenomen cultural. Episoadele vor fi difuzate de luni pana vineri, de la ora 12.00.

    Prin aceasta lectura-eveniment, publicul va putea redescoperi autenticitatea si intensitatea unei experiente culturale unice, asa cum o descrie autorul insusi:
    „Era prima mea carte scrisa intr-un mod strict literar, iar eu nu aveam urechea formata pentru a aprecia daca ceea ce iesise era o reusita sau un esec. Eram foarte nesigur pe ea. In acelasi timp, stiam clar un lucru: ca fusese scrisa intr-un mod profund autentic, fara gandul publicarii. Nu-mi imaginam ca o astfel de carte ar putea aparea atunci. Plecasem de la ideea ca ceea ce traiam la Paltinis, impreuna cu Plesu, era atat de iesit din comun, incat ar fi fost o uratenie sa-l izolez in singularitatea lui, fara a-l impartasi celorlalti.”, spune Gabriel Liiceanu intr-un interviu acordat Ancai Mateescu.

    Alaturi de acest eveniment special, Radio Romania Cultural difuzeaza, in perioada 17-22 aprilie 2025, la GPS Cultural (luni-vineri), o serie de marturii emotionante despre Sarbatorile Pascale traite in vremuri de restriste. Printre acestea:

    Steluta Pestrea Suciu evoca bombardamentele din Brasov din 4 aprilie 1944, care au avut loc chiar in prima zi de Pasti: „Mama m-a luat in brate si a fugit la Pietrele lui Solomon, care erau niste grote, adaposturi naturale. Groaza pusese stapanire pe oamenii care alergau disperati sa gaseasca un loc ferit.”
    Steluta Pestrea Suciu
    Galina Raduleanu, supravietuitoare a inchisorilor comuniste, vorbeste despre sarbatorile de Pasti traite in detentie: „In inchisoare, am invatat o metoda ciudata prin care numarandu-se intr-un anumit fel incheieturile degetelor si anumite zone ale palmei (ciclul soarelui si al lunii), puteai calcula data exacta a Pastelui din orice an. Pentru cei care erau de multi ani ani in inchisoare, calculul acesta era foarte important.”
    Paula Radulescu
    Paula Radulescu, actrita si prima sotie a lui Dem Radulescu, isi aminteste eforturile depuse pentru a ajunge la slujbele din Saptamana Patimilor: „Erau programate spectacole lungi, astfel incat sa nu poti ajunge la denii. O data, in Vinerea Mare, a fost un spectacol cu pauza de vreo 10 minute. Am luat-o la fuga… Am fost atat de fericita ca am reusit sa aprind o lumanare si chiar sa dau un ocol bisericii, cu toti ceilalti, dupa care am fugit inapoi la teatru.”
    Grigore Pepene

    Grigore Pepene, fost detinut politic, povesteste despre slujba de Pasti oficiata la 800 de metri sub pamant, in mina de la Baia Sprie, in 1954. Printre preotii detinuti s-a aflat si parintele Iustin Parvu.

    In plus, ascultatorii vor putea descoperi relatari despre calatorii in Insula Pastelui, dar si despre mesele de sarbatoare din casa celei mai renumite autoare de carti de bucate din Romania, Sanda Marin.

    Pentru detalii suplimentare, urmariti programele Radio Romania Cultural sau vizitati site-ul oficial.

  • Noutățile lunii aprilie în Focus Sat app. Filme cu subiecte controversate și seriale de inspirație literară

    Un presedinte care incalca constitutia si o tara care se revolta, alegeri in care fiecare vot conteaza. Riviera franceza in carantina. Luna aprilie aduce noutati cinematografice impresionante in biblioteca aplicatiei Focus Sat precum filmul distopic despre o societate americana profund polarizata in care democratia pare doar un cuvant uitat in istorie, „Razboi civil” (Civil War, 2024, cu Kirsten Dunst) sau „Casa noastra” (Here, 2024), un film ce reuneste starurile din Forrest Gump, Tom Hanks si Robin Wright, intr-un colaj experimental in care se foloseste inteligenta artificiala pentru a modifica varsta personajelor sau recent oscarizatul „Conclav” (Conclave, 2024, cu Ralph Fiennes si Stanley Tucci) care ne invita in culisele unui eveniment sacru ramas neschimbat de 800 de ani, o reuniune secreta a cardinalilor Bisericii Catolice care se tine in vederea alegerii unui nou papa.
    Pe langa selectia de filme, patru seriale europene in premiera vor fi disponibile integral chiar din ziua lansarii in aplicatia Focus Sat: „Ciuma” (La peste/The Plague, 2024), sezonul 2 din „Crime in Helsinki” (Harjunpää/Helsinki Crimes, 2022- prezent), „Baiatul disparut” (The Boy That Never Was, 2024) si „Chiriasul nedorit” (The Cuckoo, 2024). Acestea spun povesti memorabile in care dezastrul pandemic si dramele personale formeaza un cocktail amenintator.
    Focus Sat da start noutatilor in Focus Sat app in 5 aprilie cu un lungmetraj regizat de Alex Garland (creatorul 28 Days Later, Never Let Me Go, Ex Machina, Annihilation): „Razboi civil” (Civil War, 2024). Filmul despre o America sfasiata de razboi civil este o analiza despre cat de distrugatoare poate fi polarizarea societatii. Personajele principale sunt patru jurnalisti – Lee (Kirsten Dunst), Joel (Wagner Moura), Sammy (Stephen McKinley Henderson) si Jessie (Cailee Spaeny) – care calatoresc peste 1.300 km prin tara, in plin conflict, pentru a-i lua interviu presedintelui aflat la al treilea mandat si care nu da semne ca vrea sa renunte la putere curand (Nick Offerman). „Razboi civil” a fost premiat cu 2 trofee de la British Independent Film Awards 2024, pentru efecte speciale si sunet.
    Pe 10 aprilie devine disponibila miniseria distopica „Ciuma”, o coproductie Franta/Belgia inspirata de romanul omonim al lui Albert Camus (din 1947). Actiunea are loc in anul 2029, pe Riviera Franceza, unde se raspandeste un nou tip de ciuma. Intr-o societate inca marcata de pandemia COVID-19, guvernul impune un plan strict de carantina, iar doctorul Bernard Rieux (Frédéric Pierrot) face tot posibilul pentru a salva vietile victimelor. Pe masura ce tensiunile cresc, politia isi abandoneaza responsabilitatile, politicienii profita de situatia creata, primarul insista sa nu se creeze panica in randul turistilor, iar activistii protesteaza impotriva camerelor inteligente care impanzesc orasul si ameninta libertatea cetatenilor. Selectata la Berlin International TV Series Festival 2024, seria „Ciuma” analizeaza echilibrul fragil care exista in orice societate si cum, dincolo de manevrele politice, oamenii obisnuiti devin eroi.
    In 12 aprilie, clientii Focus Sat pot urmari premiera filmului „Conclav”, laureat cu Oscar anul acesta pentru „Cel mai bun scenariu adaptat” si nominalizat la alte patru categorii. Bazat pe cartea lui Robert Harris din 2016, acest thriller spune povestea conclavului organizat la Vatican de Cardinalul Lawrence (Ralph Fiennes, nominalizat la Oscar, BAFTA si Globul de Aur pentru rol), pentru alegerea unui noua papa. Procesul este complicat, plin de secrete si dezvaluiri despre candidatii principali: Bellini (Stanley Tucci), Tedesco (Sergio Castellitto) si Adeyemi (Lucian Msamati). Lentila patrunde in celebra Capela Sixtina si in culisele unui eveniment care pare sa paralizeze intreaga lume, nu doar pe cei 1,4 miliarde de catolici. Miza este enorma: ce pozitie va avea noul papa pe subiecte precum avortul, divortul, rolul femeii in societate sau comunitatea LGBTQ+? Lawrence descopera un secret care ar putea zgudui insasi fundatia Bisericii Catolice, iar scenariul se axeaza pe incertitudinea, speranta si suspansul fiecarui vot.

    Pe 17 aprilie, in aplicatia Focus Sat se lanseaza sezonul 2 din „Crime in Helsinki”, serial bazat pe seria de romane semnate de Matti Yrjänä Joensuu. Povestea politista finlandeza ii urmareste in continuare pe detectivii Timo Harjunpää (Olli Rahkonen) si Onerva Nykanen (Olga Temonen), care investigheaza ciocniri sangeroase intre bandele rivale din oras (dupa uciderea unui rapper popular) si cu un val de spargeri ciudate (un intrus se strecoara in case noaptea si se intinde in patul proprietarilor, fara a le face nimic). In plus, un coleg nou, care are probleme cu bautura, agita spiritele in departamentul de politie. Provocarile protagonistilor includ decizii din viata personala, probleme de memorie, adolescenti rebeli si prietenii discutabile.

    Doua zile mai tarziu, pe 19 aprilie, Woody Harrelson este „Ratacit in Londra” (Lost in London, 2017). In aceasta comedie creata si regizata de actorul care isi joaca propriul rol, mai apar Daniel Radcliffe, Owen Wilson si cantaretul Willie Nelson. Inspirat de realitate, Harrelson recreeaza dintr-o filmare neintrerupta o noapte de pomina, in care se cearta cu sotia lui, o ia razna prin Londra si este arestat. Rezultatul? Un meci de box glorios al vedetelor, in care pumnii vin din toate partile, intr-o succesiune rapida de scene super comice!

    Din 20 aprilie, clientii Focus Sat sunt invitati la premiera „Casa noastra” (Here, 2024), inspirat de un roman grafic din 2014 semnat de Richard McGuire. Scris si regizat de Robert Zemeckis („Inapoi in viitor”, „Forrest Gump”, „Naufragiatul”), filmul filmul reuneste starurile din Forrest Gump, Tom Hanks si Robin Wright, intr-un colaj experimental: regizorul pune camera intr-un singur loc si filmeaza timp de milioane de ani. Lentila este statica, iar povestea cusuta din viniete individuale este epica: privitorul vede dinozauri, amerindieni Lenni-Lenape, casa fiului lui Benjamin Franklin, iubirea dintre tinerii Richard (Tom Hanks) si Margaret (Robin Wright) si alte cupluri, dar si viitorul indepartat. Din distributie mai fac parte Paul Bettany (WandaVision), Kelly Reilly (Yellowstone), Michelle Dockery (Downton Abbey) si Nicholas Pinnock (Django). Dincolo de actorii din poveste, „Casa noastra” impresioneaza prin faptul ca a folosit inteligenta artificiala generativa pentru a-i intineri si imbatrani in timp real pe Tom Hanks si Robin Wright, de-a lungul a 60 de ani.

    O noua premiera din aplicatia Focus Sat este „Baiatul disparut”, o miniserie irlandeza inspirata de cartea omonima scrisa de Karen Perry (din 2014), care se lanseaza pe 24 aprilie. Harry Lonergan (Colin Morgan, cunoscut din serialul „Merlin”) este convins ca si-a vazut baiatul pe strazile din Dublin, la 3 ani dupa ce acesta a murit intr-un cutremur in Maroc. Obsesia lui Harry de a-l gasi pe baietel ii distruge casnicia, dezvaluind secrete rusinoase si spulberand increderea neclintita care il lega de sotia lui, Robin (Toni O’Rourke). Miniseria dramatica este regizata de Hannah Quinn („Vikingii: Valhalla”) si reuneste actori din seriale ca „Urzeala tronurilor” (Kerr Logan), „Vikingii” (Kelly Campbel) si The Witcher (Simon Callow).
    Pe 1 mai in biblioteca video din Focus Sat app intra cele 4 episoade din „Chiriasul nedorit”. Miniseria britanica incepe de la o premisa simpla: clanul Haynes format din Jessica (Clare Goose), Nick (Lee Ingleby) si adolescenta Alice (Freya Hannan-Mills), se muta la tara, in speranta de a scapa de problemele financiare si de conflictele familiale. Pentru a realiza un venit suplimentar, decid sa caute un chirias. O gasesc pe Sian (Jill Halfpenny), care se imprieteneste rapid cu Jessica si Alice. Nick ramane circumspect si bine face, pentru ca noua chiriasa ascunde secrete la fel de intunecate ca cele ale familiei Haynes.
    Alte filme noi disponibile in aplicatia Focus Sat in aprilie sunt: The Tank (din 4 aprilie, un horror din 2023), You Can’t Run Forever (din 5 aprilie, un horror din 2024, cu J.K. Simmons), Showdown at the Grand (din 6 aprilie, un film de actiune din 2023, cu Terrence Howard si Dolph Lundgren) si Submission (din 15 aprilie, o poveste despre artele martiale, cu Ving Rhames si George Takei).

    Pentru a descoperi personaje de inspiratie literara, povesti de Oscar si actori de renume, sau pentru a calatori din Italia in Finlanda, Irlanda, Franta, Marea Britanie si pana in SUA,  va invitam sa descoperiti aceasta colectie de filme si seriale, disponibile in aprilie in Focus Sat app.

    Aplicatia Focus Sat este locul unde iti poti crea o lista de filme si seriale preferate, pentru a le urmari oricand, de pe orice dispozitiv smart (telefon mobil, tableta, laptop, televizor). Filmele sau serialele din catalogul VOD Focus Sat si FilmBox+ pot fi descarcate direct din aplicatie pe telefonul sau tableta personala si vazute offline ori de cate ori se doreste, vestea si mai buna fiind ca nu exista limita de descarcari. Focus Sat app se poate folosi de pe 2 dispozitive simultan, pe intreg teritoriul Uniunii Europene, folosind acelasi cont Focus Sat. Bonus: daca nu esti client Focus Sat inca, poti sa testezi gratuit aplicatia timp de 7 zile!

  • „Poveste din Bucureştiul de odinioară”: concert de muzică românească interbelică în cadrul Galei Premiilor Radio România Cultural

    Miercuri, 16 aprilie 2025, de la ora (19.00), Sala Radio va gazdui pentru prima oara Gala Premiilor Radio Romania Cultural, eveniment aflat la cea de-a XXIV-a editie, dedicat recunoasterii performantelor in domeniul cultural romanesc. Gala va fi transmisa in direct pe frecventele Radio Romania Cultural si va aduce in prim-plan personalitati si proiecte remarcabile. In cadrul galei, publicul se va bucura de un moment artistic special: concertul Poveste din Bucurestiul de odinioara, o seara de muzica romaneasca interbelica.

    Sustinut de Big Band-ul Radio si Orchestra de Camera Radio – dirijate de Simona Strungaru – proiectul artistic   s-a bucurat de mare succes de public atunci cand a fost prezentat pentru prima oara, in luna ianuarie 2025. Evenimentul ii are ca invitati speciali pe Miruna Ionescu (voce) si Valentin Albesteanu (vioara), care ne vor incanta cu piese precum Cosarul, Hai sa-ti arat Bucurestiul noaptea sau Ciuleandra. Concertul se va desfasura cu participarea Tarafului de Oras, ce intruchipeaza povestea tarafurilor din restaurantele de lux ale Bucurestiului interbelic, si care reuneste trei muzicieni: Valentin Cucu – pian, Nicolae Petrea – contrabas, Daniel Mustatea – acordeon.
    Miruna Ionescu (c) Cristian Barcan
    De la celebrele tangouri, valsuri, foxtrot-uri, swing-uri ale Bucurestiului de odinioara, la muzica de café-concert, spectacolul propune o incursiune in universul fascinant al povestilor unei lumi aproape pierdute si ingropate sub straturi de uitare, dar pe care muzica o reconstituie intr-un mod inegalabil. Spectatorii vor asculta melodii compuse de Ion Vasilescu, Nicolae Kirculescu, Ionel Fernic, Henry Malineanu, Elly Roman, Gherase Dendrino, dar si partituri celebre semnate de Grigoras Dinicu, Georges Boulanger.

    „Din veacuri de cantece fericite, printre partituri vechi, gramofoane si radiouri cu sunet ragusit, afise ingalbenite sau caiete program se recompune o poveste… O poveste din Bucurestiul de odinioara, o evocare muzicala a unei capitale a carei viata culturala pendula intre teatre, sali de concerte, gradini de vara, cinematografe si restaurante selecte. Bucurie si ingandurare, amieze si nopti laolalta, cantecele Bucurestilor de odinioara reflecta totul, cu o candoare a simplitatii. Era epoca muzicii de calitate, cu melodii pline de farmec. (…) Sa ne imaginam dantele, rochii, palarii si uniforme, oameni linistiti si impacati, mergand sa asculte cantecele nemuritoare care rascoleau suflete si iubiri puternice. Un spectacol efervescent, plin de dinamism, dar si melancolie, ce aduce la viata o Poveste din Bucurestiul de odinioara.”
    – declara despre acest proiect Miruna Ionescu

    Miruna Ionescu (c) Cristian Barcan

    Concertul va fi transmis LIVE pe calea undelor – pe toate frecventele Radio Romania Cultural si Radio Romania Muzical. De asemenea, concertul poate fi ascultat LIVE online (pe site-urile celor doua posturi de radio) si prin intermediul aplicatiei Radio Romania, disponibila pe dispozitive Android si iOS.

    Biletele sunt disponibile in sistem online pe www.bilete.ro si in Reteaua Bilete.ro. Biletele se pot achizitiona si de la casa de bilete a Salii Radio (tel. 021 314.68.00). Pentru programul casei de bilete, va rugam sa consultati site-ul oficial www.salaradio.ro – sectiunea Bilete.

  • „Prințesa și grădinarul” – animația în care Nicole Cherry și Silviu Mircescu dau voce personajelor principale și cântă împreună – este în cinematografe!

    Lungmetrajul de animatie „Printesa si gradinarul”, in care Nicole Cherry si Silviu Mircescu dau voce personajelor principale si canta impreuna, a fost lansat in cinematografe. Filmul a avut premiera de gala la Cinema City Mega Mall, in prezenta echipei de dublaj si a numerosi invitati si spectatori. Cantareata si actrita Nicole Cherry si-a imprumutat vocea Printesei Carolina, o tanara frumoasa si inteligenta, dar alintata de tatal sau, deconectata de la problemele oamenilor din regat si ghidata de  sfetnici cu intentii ascunse. Intalnirea cu gradinarul Benjamin, despre care nu stie ca este rege, ii aminteste de lucrurile bune invatate pana atunci, de faptul ca dragostea, bunatatea si decenta sunt mai importante decat mandria si aspectul fizic, iar aventura in care porneste alaturi de el ii schimba perspectiva. „Mi-a placut sa dublez aceasta animatie, mi s-a parut o poveste frumoasa si din ce-am vazut in sala, copiii au fost surprinsi de aceasta poveste, le-a placut si ma bucur ca au avut rabdare si au fost in numar mare. E o poveste care o sa captiveze copiii de la primele minute. Si orice film vazut in familie la cinema va fi o amintire frumoasa.”

    Actorul Silviu Mircescu a apreciat mult la aceasta poveste „faptul ca se canta, se joaca, are un subiect foarte frumos si emotionant. M-am bucurat ca am stat in sala, am vazut filmul – pentru mine a fost o premiera pentru ca nu stiam exact cum va arata si va suna ce am inregistrat – si am urmarit copiii din sala si am vazut ca au stat cuminti, atenti, ceea ce inseamna ca povestea e captivanta, iar noi am facut un lucru bun, si daca fiul meu nu m-a intrebat cand se termina ca sa mergem la locul de joaca inseamna ca ne-am indeplinit misiunea si scopul.”

    Personajul sau, Regele Benjamin, este un tanar frumos, bun, drept si increzator, care conduce Regatul Soarelui si care vrea sa o cunoasca pe Printesa Carolina, din Regatul de Miazanoapte, despre care a auzit ca i-a respins cererea in casatorie. Ajuns la curtea ei, in chip de gradinar, ajuta la transformarea unor plante speciale, descopera conspiratia celor care vor sa controleze regatul, si ii este alaturi Printesei Carolina.

    Pentru actrita Crenguta Hariton, care dubleaza vocea dadacei printesei, „Printesa si gradinarul” este „un film care vorbeste despre bunatate ca forta, despre indrazneala si despre sacrificiu, idei care le sunt de folos copiilor, mai ales in ziua de azi. In acest film interpretez si eu pentru prima oara un rol pozitiv, sunt dadaca, pana acum am dublat doar  vrajitoare si personaje negative”.

    Nicole si Silviu

    Spectatorii de toate varstele sunt invitati in cinematografe sa descopere aventurile printesei Carolina si ale regelui Benjamin in „Printesa si gradinarul”, primul lungmetraj de animatie distribuit in Romania de T.R.I.B.E. Films.

    O poveste amuzanta si plina de peripetii si candoare, „Printesa si gradinarul” este un film de animatie regizat de David Lisý si Radek Beran, lansat in cinematografele din Cehia in iarna anului 2024 si care s-a bucurat de succes european.
    Animatia aduce in prim plan un basm binecunoscut in Cehia si un omagiu peisajului acestei tari, care a servit drept inspiratie principala. Detaliile si culorile frumusetilor naturale completeaza experienta vizuala atat pentru cei mici, cat si si pentru adulti.
    La acest proiect, dezvoltat pe parcursul a cinci ani, au lucrat 45 de animatori si 101 de artisti in design, modelare 3D texturi, lumini, efecte, compozitie si altele, iar nucleul echipei a fost format din experti cehi, slovaci, polonezi,  carora li s-au alaturat artisti din Spania, Franta, Ucraina, India, Mexic si Venezuela.

    Din distributia versiunii in limba romana mai fac parte actorii: Valentino Tiron (Maximus), Silviu Oltean (Cizmar), Mircea Drambareanu (Bruta), Viorel Paunescu (Regele de la Miazanoapte), Crenguta Hariton (Dadaca), Armine Vosganian (Servitoare), Ernest Fazekas (Cody), Razvan Marinescu (Jacob), Radu Anghelina (Jimmy), Tudor Morgovan (Cavaleri), Laurean Gherman (Morarul), David Elci (Romeo).

    Filmul produs de LUMINAR Film si PFX este distribuit in Romania de: T.R.I.B.E. Films
    Dublajul filmului a fost realizat de EMPIRE FILM.

    „The Proud Princess”/ „Pysná princezna” a fost realizat cu sprijinul Czech Film Fund, Slovak Audiovisual Fund, Polish Film Institute si Ministerul Culturii din Polonia.
    Partener principal: COOP Group.

  • Programul „România Atractivă”, pe podium la Gala Destinația Anului 2025, pentru „Cea mai bună promovare”

    * Programul national de turism cultural „Romania Atractiva” a castigat locul 3, la Gala Destinatia Anului 2025,  categoria „Cea mai buna promovare”.
    * „Destinatia anului” este cea mai importanta competitie dedicata turismului din Romania. * In primul an de la lansare, programul „Romania Atractiva” a fost promovat online, prin prezente la marile targuri internationale de turism si prin info-tripuri dedicate jurnalistilor si creatorilor de continut.

    Programul national de turism cultural „Romania Atractiva” a castigat, marti, 8 aprilie 2025, locul 3 la categoria „Cea mai buna promovare” la Gala Destinatia Anului 2025. Proiectul „Romania Atractiva” este astfel recunoscut la mai putin un an de la lansare pentru contributia semnificativa adusa industriei de turism din Romania si in special sectorului de turism cultural.

    In cadrul acestei categorii, premiul a fost acordat exclusiv pe baza voturilor celor peste 150 de membri ai juriului, profesionisti din domeniul turismului, marketingului si promovarii.
    In fiecare an, Romania isi pune in valoare cele mai atractive destinatii turistice prin intermediul competitiei „Destinatia Anului”, care promoveaza si recunoaste nu doar cele mai indragite obiective din tara noastra, ci si pe cele care s-au remarcat printr-o dezvoltare exemplara si continua, dar si printr-un mare potential turistic.

    In 2025, la categoria „Cea mai buna promovare”, „Romania Atractiva” s-a aflat pe podium, la mai putin de un an de la lansare, alaturi de destinatii si proiecte turistice care au realizat actiuni de promovare remarcabile: Via Transilvanica (locul 1), a carei comunicare a inceput in 2018, si Craiova (locul 2).
    „Destinatia anului” este cea mai importanta competitie pentru destinatii turistice din Romania, iar castigatorii sunt desemnati de voturile a peste 150 de membri ai juriului, ale publicului, precum si de o cercetare sociologica reprezentativa la nivel national, cu mii de respondenti.
    „Promovarea traditionala si cea online au un rol esential in dezvoltarea unei destinatii si in consolidarea imaginii unui proiect precum „Romania Atractiva”, care prin structura sa are o componenta multimedia complexa. Anvergura internationala a unei destinatii, cum este Romania, poate fi creata doar printr-un demers sustinut care sa aiba vizibilitate pe plan local si la nivel global. Doar astfel se poate atinge o audienta diversificata si se poate crea o conexiune autentica intre vizitatori si cultura locala. Din aceasta perspectiva, tehnologia moderna ne vine in intampinare, adaugand accesibilitate si interactivitate, facilitand o experienta turistica integrata si captivanta. Acesta a fost dezideratul echipei care a gandit si care implementeaza proiectul „Romania Atractiva”: transformarea acestui proiect intr-unul de referinta, mai ales in randul turistilor care cauta experiente unice”, a subliniat secretarul de stat MIPE, Razvan Popescu.
    Razvan Popescu, secretar de stat MIPE

    Cum a fost promovat programul „Romania Atractiva” in primul an de la lansare

    Website si aplicatie mobila de travel

    Turistii dornici sa descopere „Romania Atractiva” pot accesa website-ul romania-atractiva.ro sau aplicatia mobila de travel, disponibila gratuit pentru iOS si Android (o poti descarca de aici: https://romaniaatractiva.app.link/download). Utilizatorii descopera astfel o biblioteca digitala, disponibila in cinci limbi de circulatie internationala, in care este prezentat fiecare dintre cele 275 de obiective culturale principale, cu informatii actualizate in format video, foto, prin tururi virtuale, animatii 3D, ghiduri audio si texte de promovare.
    In prima saptamana de la lansare, in mai 2024, la categoria Travel & Local, aplicatia „Romania Atractiva” s-a aflat pe locul 3 in clasamentul descarcarilor pe Google Play, plasandu-se imediat dupa aplicatia Booking. „Romania Atractiva” a fost foarte bine primita si de catre publicul international, imediat dupa lansare. La categoria Travel & Local de pe Google Play, „Romania Atractiva” a ocupat locul 3 in Italia in clasamentul descarcarilor, locul 4 in Austria, Danemarca, Belgia, Bulgaria si Ungaria, locul 9 in Franta si UK, respectiv locul 12 in Germania, fiind astfel una dintre cele mai descarcate aplicatii de travel la nivel european.

    Zeci de jurnalisti si creatori de continut au vizitat si promovat obiective din „Romania Atractiva”
    Zeci de creatori de continut, jurnalisti romani si straini au vizitat, in lunile mai si august 2024, prin intermediul unor info-trip-uri, o parte din obiectivele turistice incluse in cele 12 rute din programul „Romania Atractiva”.
    Creatorii de continut, implicati in campanie, au promovat „Romania Atractiva” cu peste 1.800 de postari si story-uri, care au generat un reach in social media de peste 11 milioane, dintre care 5,5 milioane reach organic.

    Mai mult decat atat, programul „Romania Atractiva” a inregistrat pana in acest moment peste 700 de aparitii in presa nationala si internationala.
    „Romania Atractiva”, prezenta si la marile targuri internationale de turism
    Programul de turism cultural „Romania Atractiva” a fost promovat si la cinci mari targuri internationale de turism, intr-un interval de doar sase luni, fapt ce reprezinta inca un motiv pentru care programul romanesc de turism cultural devine tot mai vizibil la nivel international.
    De altfel, participarea la cele mai importante targuri de turism din Europa reprezinta unul dintre pilonii principali ai strategiei de promovare offline a programului de turism cultural.

     
    www.romania-atractiva.ro
    PNRR: Fonduri pentru Romania moderna si reformata!

    „Romania Atractiva”, primul program national de sustinere a turismului cultural, s-a lansat in mai 2024 si se va finaliza in iunie 2026. Programul „Romania Atractiva”, cu o valoare de peste 36,35 milioane lei, este parte a Componentei 11 – Turism si Cultura, Investitia 1 – Promovarea celor 12 rute turistice/culturale din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), iar principalii beneficiari sunt autoritatile locale, alaturi de turistii romani si straini.

    Programul este coordonat de Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene si implementat impreuna cu echipele profesionale ale consortiului declarat castigator in urma licitatiei organizate de minister in anul 2022: Terra Building, companie romaneasca specializata in infrastructura rutiera, care asigura realizarea infrastructurii de semnalizare a obiectivelor si Eventya, companie specializata in dezvoltarea de aplicatii de travel si content marketing, care a dezvoltat platforma si continutul de pe platforma si asigura mentenanta acesteia precum si executia activitatilor de marketing si de promovare.

    Programul include 12 rute turistice tematice care strabat intreaga tara, cu 275 de obiective de vizitat care sunt prezentate in platforma multimedia dedicata si care, pana in 2026, vor fi semnalizate si prin infrastructura rutiera specifica. Rutele sunt: Ruta castelelor, Ruta curiilor din Transilvania, Ruta culelor, Traseul gastronomiei traditionale romanesti, Ruta bisericilor fortificate, Ruta bisericilor de lemn, Ruta manastirilor din zona Moldovei, Ruta Sfantul Ladislau pe teritoriul Romaniei, Ruta castrelor romane, Ruta cetatilor, Refacerea peisajului cultural din Delta Dunarii in vederea cresterii atractivitatii zonei, Ruta satelor cu arhitectura traditionala.
    Romania Atractiva, la Gala Destinatia Anului 2025

  • Actrița Ateneului ieșean, Cezara Fantu, premiată la Festivalul Internațional de Teatru pentru Tineret din Georgia

    Echipa Ateneului National din Iasi a avut onoarea de a participa la prima editie a Festivalului International de Teatru pentru Tineret din Georgia (SITFY), desfasurat in perioada 1-6 aprilie 2025. In cadrul acestui prestigios eveniment, actrita Cezara Fantu a fost premiata cu distinctia pentru Cea mai buna actrita pentru interpretarea sa exceptionala in spectacolul Éram si Éra (I was and He was), regizat de Ovidiu Ivan. Spectacolul a fost prezentat pe 4 aprilie 2025, pe scena Teatrului Dramatic de Stat Sokhumi din Tbilisi, in cadrul sectiunii Duodrama, fiind apreciat pentru profunzimea si complexitatea interpretarilor. Alaturi de Cezara Fantu, pe scena a evoluat si actorul Codrin Danila, iar impreuna au reusit sa creeze o atmosfera emotionanta, in care personajele lor au fost aduse la viata cu o sensibilitate si intensitate remarcabile.

    „Suntem bucurosi de performanta actritei Cezarei Fantu si de intreaga echipa a Ateneului National din Iasi. Acest premiu este o dovada a talentului si daruirii ce definesc fiecare rol al actritei noastre. Participarea la festivaluri internationale este esentiala pentru promovarea culturii românesti si pentru crearea de noi oportunitati de colaborare si schimb cultural. Felicit intreaga echipa a Ateneului si, desigur, pe Cezara Fantu pentru acest succes bine meritat”, a declarat Gheorghita Rusu-Persic, director artistic al Ateneului National din Iasi.

  • A IX-a ediție a Concursului Național Coraliada și-a desemnat câștigătorii

    Gala Concursului National de Creatie Corala Coraliada, editia a IX-a s-a desfasurat in data de 5 aprilie 2025, la ora 11.00, in sala „George Enescu” a Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti cu un program care a cuprins lucrari semnate de studenti sau doctoranzi ai UNMB la sectiile compozitie, dirijat de orchestra, interpretare, respectiv pedagogie muzicala in interpretarea Corului „Symbol – Jean Lupu” dirijat de Luminita Gutanu Stoian si a Corului „Preludiu – Voicu Enachescu” dirijat de Andrei Stanculescu.
    Juriul format din muzicienii Christian Alexandru Petrescu (presedintele juriului), Marcel Octav Costea, Diana Dembinski – Voda, Grigore Cudalbu si Andrei Stanculescu a acordat mai multe premii, recompensand astfel creatiile concurentilor.

    La categoria lucrarilor pentru cor de copii, laureati au fost tinerii compozitori Mihnea Stroe (Premiul I), Ana Creanga (Premiul II) si Maria Alexandru (Premiul III). La categoria lucrarilor pentru cor mixt s-au remarcat compozitorii Mihnea Dusca (Premiul I si Premiul special al Coralei Patriarhiei), Toma Verly (Premiul II), Gabi Sandru (Premiul III), Anda Stefania Baciu (Mentiune), Andrei Miron (Mentiune). Premiile si mentiunile au fost oferite cu sprijinul UCMR-ADA si SC D. D. Eurocom.
    Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania a acordat doua premii speciale, cate unul pentru fiecare categorie, compozitorilor Toma Verly si Oana Vardianu.
    Concursul Coraliada a fost infiintat in anul 1993 de patru personalitati marcante ale componisticii si interpretarii corale romanesti: Irina Odagescu-Tutuianu, Dan Buciu, Voicu Enachescu si Petre Craciun. Intemeind Asociatia Nationala Corala din Romania, acestia au initiat si sustinut acest tip de competitie dedicata tinerilor compozitori, cu scopul de a opri declinul postdecembrist al miscarii corale si de a impulsiona creatia de gen. Competitia a fost dedicata tinerilor compozitori cu varsta de pana in 30 de ani.
    Institutiile organizatoare ale evenimentului coordonat de doamna conf. univ. dr. habil. Diana Dembinski-Voda au fost UCMR, UCMR-ADA si UNMB, avand ca parteneri, AnCoRo, corul „Madrigal – Marin Constantin”, Centrul National de Arta „Tinerimea Romana” si Patriarhia Romana.