Ce ne spunem când nu ne vorbim
Chris Simion, tinara regizoare din Romania (n. 1977), cea care a pus bazele Companiei de Teatru D’Aya, a debutat ca scriitoare in 1994 cu Dragostea nu moare. O concluzie la 16 ani, urmata de Dogmatica fericirii (1995), Disperarea de a fi (1996), De ce nu suntem ceea ce putem fi (1997), Spovedania unui condamnat (1998/2000), In fiecare zi, Dumnezeu se roaga la mine (2002).
Citeşte mai mult
Citeşte mai mult
Un meșter ce merită respect!
„…cautati si veti afla…” (Matei 7, 7)
De curand am dat lumii, spre bucuria ochilor si hrana intelectuala ori spirituala, ultimul meu copil livresc, pe numele sau intreg: Vreau, se poate, voi reusi! M-am gandit ca o munca de 12 ani isi merita si o rasplata. Asa ca… (…)
Citeşte mai mult
Marionete și critică
Tanjeste vreodata criticul de teatru Oltita Cintec dupa emotiile din viata unui actor?
Nu. Stiu ca exista perspectiva ca unii se fac critici pentru ca nu au reusit sa se faca actori. Exista perioada copilariei, cand fetitele se dichisesc, se imbraca cu rochiile (…)
Citeşte mai mult
„A Short Guide To Writing About Film”, de Timothy Corrigan
Pentru ca intelegerea filmelor depinde si de cultura in domeniu, e important sa gasim cateva carti care sa prezinte conceptele de baza sau macar sa ne obidnuiasca cu vocabularul de specialitate. Saptamsna asta am sa recomand A Short Guide to Writing About Film de Timothy Corrigan, editia a 7-a, editura Longman, 2010.
(…)
Citeşte mai multNuntă în Basarabia
Nuntirea asta are textura unui voal de mireasa curat, apretat, ferchezuit, fluturandu-si duios faldurile impregnate cu miros de tamaie, lumanari si parfum de firma luat cu imprumut de la o pretena mai avuta. Poezia cadrelor e atat de omogena, grijuliu dirijata de maini cremuite (…)
Citeşte mai mult