Ceasca de cultura

Autor: omdecultură

  • Scrisoare de dragoste: concert extraordinar la Biserica Anglicană din București

    Sambata, 15 martie, de la ora 18.00, Biserica Anglicana din Bucuresti va gazdui concertul „Scrisoare de dragoste”, sustinut de soprana Cleopatra David si cvartetul de coarde alcatuit din membri ai Filarmonicii George Enescu. Efervescenta Belle Époque renaste intr-un eveniment ce integreaza muzica, poezia si arhitectura, intr-o noua experienta senzoriala si spirituala, in care rafinamentul si sensibilitatea lui Gustav Mahler devin esenta calauzitoare. Iubirea si frumusetea sunt celebrate si evocate in toate manifestarile lor: de la sacru la lumesc, de la felul in care natura ne rasfata cu spectacolul florilor din fiecare primavara pana la delicatetea gesturilor prin care se exprima cele mai intime sentimente.

    Biletele sunt disponibile in reteaua https://www.blt.ro/ (https://www.blt.ro/scrisoare-de-dragoste.html, discount 20% pana pe 24 februarie)

    Partener: Forumul Cultural Austriac

    „Scrisoarea este un act sincer si intim, care refuza prescurtarile si radiaza o eleganta aparte, dar imaginati-va o lume in care sentimentele nu au nevoie de cuvinte, unde muzica devine un mesaj direct catre inima persoanei iubite. Exact asta face Gustav Mahler cu al sau Adagietto din Simfonia nr. 5, pe care il veti asculta chiar in deschiderea concertului nostru, cu un program dedicat iubirii si frumusetii manifestate in toate aspectele vietii. În data de 15 martie, va oferim o invitatie  nu doar la un concert, ci intr-o calatorie senzoriala in lumea magica a inceputului de secol XX, cand in muzica se aud ultimele batai de aripa ale Romantismului, intr-un decor arhitectural de epoca: Biserica Anglicana, construita in stil neogotic in anul 1914”, afirma soprana Cleopatra David in invitatia adresata iubitorilor muzicii
    Cleopatra David

    Data: Sambata, 15 martie 2025
    Ora: 18:00
    Biserica Anglicana, Bucuresti (Str. Arthur Verona nr. 3)

    Cleopatra David – soprana

    Natalia Pancec – vioara  
    Tania Zambreanu – vioara
    Marius Nitu – viola  
    Eugen-Bogdan Popa – violoncel
    Cu participarea pianistei Anamaria Biaciu-Popa

    Program
    Gustav Mahler | Adagietto din Simfonia nr. 5

    Rückert-Lieder | Simfonia nr. 4 (selectiuni)
    Erich Wolfgang Korngold | Cantecul Mariettei din opera Die tote Stadt

    Muzician, eseist, Cleopatra David s-a nascut intr-o veche familie de intelectuali si artisti romani. Cariera sopranei s-a concentrat, in ultimii ani, pe consolidarea sectorului cultural independent din Romania, cu predilectie in productia de opera. Vocea sa lirica si cu o timbralitate unica a fost admirata pe numeroase scene din Romania, Italia, Finlanda, Armenia, Franta, Marea Britanie si India si este solicitata sa sustina masterclassuri si workshopuri de tehnica vocala. A obtinut titlul de Doctor in anul 2010 sub indrumarea compozitorului Octavian Nemescu si este castigatoarea Premiului I la rezidenta artistica EUbyLakes organizata cu sprijinul Comisiei Europene. In anul 2024 a desfasurat un amplu proiect de rezidenta artistica la Cité Internationale des Arts din Paris in urma castigarii Bursei George Enescu oferita de Institutul Cultural Roman. Este angajata a Filarmonicii George Enescu din Bucuresti unde, in colaborare cu inca trei colegi, a realizat proiectul care a adus Marca Patrimoniului European pentru Ateneul Roman.
    ***
    Asociatia culturala "Nirmal Art"este organizatoarea productiilor independente de opera La Serva Padrona si Bach, colegul de birou, invitate in anul 2024 la Summitul Muzical European, a turneelor Comorile Persiei si  Indonesian Scent, a Galei muzicilor traditionale (finantata de Ministerul Culturii), Festivalului Primavara Spiritului, a seriei de evenimente William Blake, un profet al timpurilor moderne si a programului Respiram impreuna, realizat de comunitatea cantaretilor romani de opera in sprijinul bolnavilor de COVID19. Este alcatuita din profesionisti in domeniul culturii si managementului care si-au propus sa improspateze peisajul cultural romanesc cu proiecte inovative si atractive, promovand arta autentica si spiritualitatea. Asociatia culturala Nirmal Art a fost nominalizata doi ani la rand la Gala Societatii Civile.

  • „Parthenope” – Paolo Sorrentino aduce pe marele ecran o poveste despre iubire, libertate și Napoli, orașul care nu iartă, dar fascinează

    De la Paolo Sorrentino, regizorul premiat cu Oscar pentru La Grande Bellezza, vine „Parthenope”, un film despre amintiri, pierderi si regasirea sinelui, toate desfasurate pe fundalul vibrant si imprevizibil al orasului Napoli. Distribuit de Independenta Film, filmul va avea premiera in Romania pe 7 februarie. „Parthenope” urmareste calatoria unei femei de-a lungul decadelor, prin iubire, pierderi si cautarea propriei identitati. „Parthenope este oglinda orasului Napoli: libera, plina de pasiune si uneori dureroasa,” spune regizorul Paolo Sorrentino. Filmul este inspirat din relatia personala a regizorului cu orasul sau natal si continua temele autobiografice incepute cu The Hand of God / È stata la mano di Dio.

    In rolul principal, Celeste Dalla Porta isi face debutul intr-un rol complex, interpretand cu naturalete si profunzime transformarea personajului Parthenope de la tineretea lipsita de griji la maturitatea incarcata de introspectie. Ea este acompaniata de actori consacrati precum Gary Oldman, Stefania Sandrelli si Silvio Orlando.

    Imaginea filmului este semnata de Daria D’Antonio, directoare de imagine originara din Napoli, a carei colaborare cu Sorrentino a fost esentiala in crearea atmosferei autentice si captivante a povestii.
    Celeste Dalla Porta (c) Gianni Fiorito
    Cu „Parthenope”, Sorrentino exploreaza teme universale precum iubirea, libertatea si pierderea, dar o face prin prisma unei perspective feminine rare in filmografia sa. „Am vrut sa spun povestea unei femei moderne pentru ca drumul lor spre libertate astazi este mult mai complex si curajos decat cel al barbatilor din trecut,” explica regizorul.

    „Parthenope” este distribuit de Independenta Film si promite o experienta cinematografica memorabila, care imbina introspectia si spectacolul vizual.

    Parthenope are premiera in cinematografe din 7 februarie si este distribuit  in Romania de Independenta Film, cu sprijinul Programului Europa Creativa – MEDIA al Uniunii Europene.
    Gary Oldman (c) Gianni Fiorito
     Celeste Dalla Porta, Dario Aita & Daniele Rienzo (c) Gianni Fiorito
    Premierele Independenta Film 2025
    In prima parte a acestui an, Independenta Film anunta premierele filmelor Caught by the Tides (r. Jia Zhangke) pe 21 februarie, Hors du temps (r. Olivier Assayas) si Monsieur Aznavour (r. Mehdi Idir, Grand Corps Malade) in luna martie.

  • Serie de filme online dedicată actriței Aitana Sánchez-Gijón, laureata Premiului Goya de Onoare 2025

    Programul anual de filme online al Institutului Cervantes debuteaza in 2025 cu un ciclu dedicat actritei Aitana Sánchez-Gijón. Aceasta va primi, pe 8 februarie, la Granada, Premiul Goya de Onoare 2025. Conform declaratiei lui Fernando Méndez-Leite, presedintele Academiei de Film din Spania, Aitana Sánchez-Gijón este „o actrita iubita si respectata de colegii sai si recunoscuta de public si de critici inca de la inceputurile sale. O actrita completa: serioasa, responsabila, competenta, accesibila si care stie sa dea adevar, sinceritate si profunzime tuturor lucrarilor sale”.

    Selectia filmelor care alcatuiesc aceasta serie a fost realizata chiar de catre actrita: pe langa Volavérunt, un film de Bigas Luna pentru care a primit premiul pentru cea mai buna actrita la Festivalul de la San Sebastian, propunerea sa reuneste importante productii de la sfarsitul secolului XX regizate de mari regizori spanioli precum Vicente Aranda, Bigas Luna, Jaime Chávarri si Fernando Colomo.

    Filmele vor fi transmise cu acces gratuit si subtitrate in limbile engleza, franceza, italiana si spaniola pe canalul de VIMEO al Institutului Cervantes, in fiecare zi de joi, incepand cu ora 11:00 dimineata (ora Romaniei), timp de 96 de ore.

    Aitana Sánchez-Gijón a colaborat cu figuri importante din cinematografia si teatrul spaniol, printre care Pedro Almodóvar, Vicente Aranda, Adolfo Aristarain, Bigas Luna, Juan José Campanella, Jaime Chávarri, Fernando Colomo, Fernando Fernán-Gómez, Patricia Ferreira, Manolo Gómez Pereira, Pilar Miró, Gonzalo Suárez si Imanol Uribe.
    Si-a facut debutul in cinematografie in 1986, alaturi de José María Forqué, in Romanza Final (Gayarre); in acelasi an a devenit o figura cunoscuta pe micul ecran datorita serialului Segunda enseñanza.

    Cariera sa a luat avant cu Bajarse al moro, o comedie de Fernando Colomo care a fost un succes de box-office, iar mai apoi a jucat in alte lungmetraje memorabile precum Remando al viento, de Gonzalo Suárez, si Jarrapellejos, de Antonio Giménez Rico. De asemenea, a aparut in El mar y el tiempo, regizat de Fernando Fernán-Gómez, si El pájaro de la felicidad, de Pilar Miró. A aparut mai apoi in productii internationale precum El marido perfecto, de Beda Docampo Feijóo.
    De-a lungul anilor 1990, Sánchez-Gijón a fost una dintre cele mai cautate actrite din cinematografia spaniola, jucand roluri importante in productii precum Un paseo por las nubes de Alfonso Arau, in care a detinut rolul principal alaturi de Keanu Reeves; La ley de la frontera de Adolfo Aristarain, Boca a boca si El amor perjudica seriamente la salud, ambele de Manuel Gómez Pereira; La camarera del Titanic si Volavérunt de Bigas Luna; sau Yerma de Pilar Távora Távora; Boca a boca si El amor perjudica seriamente la salud, ambele de Manuel Gómez Pereira; La camarera del Titanic si Volavérunt, de Bigas Luna, si Yerma, de Pilar Távora, precum si rolul Regentei pe micul ecran, in regia lui Fernando Méndez-Leite.
    In secolul XXI, a aparut in El maquinista, de Brad Anderson, alaturi de Christian Bale, La puta y la ballena, de Luis Puenzo, si La carta esférica, de Imanol Uribe. Printre cele mai recente roluri se numara Thi Mai: Rumbo a Vietnam de Patricia Ferreira, Madres paralelas de Pedro Almodóvar, La jefa de Fran Torres si Que nadie duerma de Antonio Méndez Esparza. A jucat, de asemenea, in serialele Velvet, Estoy vivo si Respira.

    Aitana Sánchez-Gijón a fost prima femeie presedinte a Academiei Spaniole de Film, intre 1998 si 2000.

    FILMELE DIN SERIE:

    6 februarie: Volavérunt (1999), de Bigas Luna | Spania, Franta (1999), 118 min

    Cu o distributie internationala, aceasta superproductie regizata de Bigas Luna o are ca protagonista pe Aitana Sánchez-Gijón in rolul Ducesei de Alba. Doña Cayetana si-a format o personalitate remarcabila bazata pe intrigi, pasiune si dorinta, dobandind astfel un rol cheie la curtea regelui Carlos IV.

    Titlul filmului, inspirat din gravura nr. 61 din Capriciile lui Goya, sugereaza exact ambiguitatea caracteristica gravurilor artistului. Prin intermediul fotografiei si al costumelor care dau viata lumii somptuoase de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, filmul emana o vizualitate grandioasa.

    13 februarie: Celos (1999), de Vicente Aranda | Spania (1999), 110 min

    Marele cineast spaniol Vicente Aranda lanseaza acest film dupa mai multi ani de asteptare. Scenariul patrunde in teritoriul complicat al geloziei, spunand o poveste agonizanta si fatala si reuneste o parte dintre obsesiile regizorului legate de limita dintre iubire si dorinta sexuala, limita strapunsa intotdeauna de violenta.

    Aitana Sánchez-Gijón se foloseste pentru interpretarea personajul principal de o paleta de nuante sofisticate ce contribuie la dezvoltarea unui arc narativ plin de surprize.

    20 februarie: Sus ojos se cerraron y el mundo sigue andando (1996), de Jaime Chávarri | Spania, Argentina (1998), 93 min    

    Cu un iz de tango tarziu, in acest film cantecele si evocarea lumii graviteaza in jurul muzicii care a dominat modurile de petrecere a timpului liber la inceputul secolului XX. Filmul poarta amprenta stilului distinctiv al regizorului Jaime Chávarri, cunoscut mai ales pentru seria Las cosas del querer, cu care acest film este in dialog direct.

    Contrapunctul cantaretului de tango este reprezentat de o tanara, interpretata de Aitana Sánchez-Gijón, a carei privire construieste si manipuleaza impactul peste timp al acestei muzici, argentiniene prin excelenta, si a miturilor sale.

    27 februarie: Bajarse al moro (1988), de Fernando Colomo | Spania (1988), 90 min

    In momentul in care Fernando Colomo a realizat aceasta adaptare a piesei de teatru cu acelasi nume, el devenise deja un regizor-cheie al curentului comediei madrilene, punct de referinta si marca a cinematografiei  spaniole de autor in anii ‘80.

    Filmul se indeparteaza de tonul festiv al productiilor anterioare, centrandu-se de data aceasta pe personaje, pe care le situeaza intr-o lume in care teme precum clasa sociala sau viitorul dezvaluie un mediu mai putin ludic.
    Personajul interpretat de Aitana Sánchez-Gijón reuseste sa se ridice la inaltimea interpretarii colegilor de platou, adica unii dintre cei mai buni actori spanioli.

  • Festivalul Enescu | Concertele de la Sala Palatului: 16 orchestre internaționale de prestigiu

    Maestrul Cristian Macelaru, directorul artistic al Festivalului International George Enescu, propune pentru seria de concerte de la Sala Palatului, adusa la standarde acustice performante, 27 de evenimente de exceptie sustinute de 16 orchestre de prestigiu din Romania si din intreaga lume. Aceasta editie va marca 70 de ani de la trecerea in eternitate a marelui compozitor si muzician roman George Enescu. Alaturi de numeroase opusuri enesciene, in buna traditie a festivalului, in program se vor regasi si lucrari celebre, compuse de Mahler, Rahmaninov, Beethoven, Mozart, Ravel, Wagner, Brahms, Ceaikovski, Sostakovici, Stravinski, Sibelius, Bruckner, Dvorák, Schumann, Liszt, Grieg, Debussy, Richard Strauss, Bartók, dar si lucrari prezentate in prima auditie.
    Dintre compozitiile enesciene incluse in programul de la Sala Mare a Palatului amintim Poema romana op. 1, in concertul de deschidere, dirijat de Cristian Macelaru la pupitrul Filarmonicii „George Enescu” (24 august 2025, ora 20:00), Fantezia – concert pentru pian si ochestra, interpretata de Orchestra Philarmonia din Londra, sub bancheta lui Santtu-Matias Rouvali, solista pianista Alexandra Dariescu (28 august 2025, ora 20:00), Pastorala-fantezie, cu Orchestra Academiei Nationale Santa Cecilia, condusa de Daniel Harding (31 august 2025, ora 19:30), Preludiu la opera Oedipe, dirijat de marele Paavo Järvi la pupitrul Orchestrei Tonhalle din Zürich (2 septembrie 2025, ora 20:00), Simfonia concertanta in si minor pentru violoncel si orchestra op. 8 in versiunea lui Manfred Honeck, care va dirija Orchestra de Tineret Gustav Mahler, avandu-l solist Yo Kitamura, marele castigator al sectiunii de violoncel a Concursului International George Enescu de anul trecut (7 septembrie, ora 19:30), Suita nr. 2 in do major pentru orchestra op. 20, dirijata de Alain Altinoglu la pupitrul Orchestrei Simfonice Radio din Frankfurt (9 septembrie 2025, ora 20:00), Uvertura de concert pe teme in caracter popular romanesc op. 32, interpretata de Capela de Stat din Dresda, sub bagheta maestrului Daniele Gatti (11 septembrie 2025, ora 20:00), Simfonia nr. 1 in mi bemol major op. 13, cu Orchestra Filarmonicii Regale din Londra, condusa de maestrul Vasily Petrenko (12 septembrie 2025, ora 19:30), Rapsodia romana nr. 2 in re major op. 11, sub bagheta maestrul Cristian Macelaru, la pupitrul Ochestrei Nationale a Frantei (18 septembrie 2025, ora 19:30), ultima opera enesciana, Simfonia nr. 4 in mi minor, finalizata postum de Pascal Bentoiu, in interpretarea Orchestrei Filarmonice Cehe, dirijate de Petr Popelka (4 septembrie 2025, ora 20:00) si Rapsodia romana nr. 1 in la major op. 11, interpretata de Orchestra Regala Concertgebouw, la pupitrul careia se va afla indragitul dirijor Klaus Mäkelä, pe 21 septembrie 2025, ora 19:30, in concertul care va inchide editia din acest an a festivalului.
    Cristian Macelaru © Catalina Filip
    Si de aceasta data, la Bucuresti vor putea fi ascultate unele dintr cele mai importante ansambluri orchestrale ale lumii – Orchestra Regala Concertgebouw, Orchestra Nationala a Frantei, Orchestra Tonhalle din Zürich, Orchestra Academiei Nationale Santa Cecilia, Orchestra Philharmonia din Londra, Budapest Festival Orchestra, Orchestra Filarmonicii Regale din Londra, Capela de Stat din Dresda, Orchestra Simfonica Radio din Frankfurt, Orchestra Filarmonica Ceha, Orchestra Simfonica WDR din Köln – alaturi de prestigioasele orchestre din Bucuresti – Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, Orchestra Romana de Tineret, Orchestra Nationala Radio – dar si Orchestra de Tineret Gustav Mahler sau Orchestra Ukrainian Freedom, conduse de unii dintre cei mai importanti dirijori ai momentului: Cristian Macelaru, Paavo Järvi, Vasily Petrenko, Klaus Mäkelä, Daniele Gatti, Daniel Harding, Petr Popelka, Manfred Honeck, Christian Reif, Iván Fischer, Alain Altinoglu, Santtu-Matias Rouvali, Giancarlo Guerrero si dirijoarea Keri-Lynn Wilson.
    Cristian Macelaru dirijand Orchestra Nationala a Frantei in Festivalul International Georege Enescu 2023 © Petrica Tanase

    Pianistele Martha Argerich si Alexandra Dariescu, pianistii Kirill Gerstein, Rudolf Buchbinder, Alexandre Kantorow, Jean-Yves Thibaudet, Simon Trpceski, Bruce Liu, violonistii Anne-Sophie Mutter, Alexandra Conunova, Renaud Capuçon, Nemanja Radulovic, Julian Rachlin, violoncelistii Alisa Weilerstein, Gautier Capuçon, Kian Soltani, Andrei Ionita, castigator al Concursului Ceaikovski in 2015, Yo Kitamura, castigatorul Sectiunii violoncel a Concursului International George Enescu 2024, sopranele Magdalena Kožená, Rachel Willis-Sørensen, Jennifer Holloway, baritonul Iain Paterson, basul Andreas Bauer Kanabas sunt artistii de talie internationala ce vor evolua in Sala Mare a Palatului.

    Dirijorul Paavo Järvi si Orchestra Tonhalle Zürich pe scena Festivalului Enescu 2023
    Martha Argerich pe scena Festivalului Enescu 2023
    In editia din acest an a festivalului se vor regasi in program sapte opere in concert, dintre care, la Sala Palatului, sunt programate: Salome op. 54 de Richard Strauss, prezentata de Orchestra Simfonica din Köln, sub bagheta maestrului Cristian Macelaru, avandu-i drept solisti pe soprana Jennifer Holloway in rolul Salomeea, baritonul Iain Paterson in rolul Ioan, mezzosoprana Tanja Ariane Baumgartner in rolul Herodiada, regizori multimedia Nona Ciobanu si Peter Košir (1 septembrie 2025, ora 20:00); Lady Macbeth din Mtensk op. 29 de Dmitri Sostakovici, condusa de dirijorul Giancarlo Guerrero, la pupitrul Orchestrei Nationale Radio si Corului Academic Radio (dirijor cor: Ciprian Tutu), in rolurile principale aflandu-se soprana Kristine Opolais in rolul Katerina Izmailova, basul Andreas Bauer Kanabas in rolul Boris Izmailov, tenorul Nikolai Schukoff in rolul Zinoviy Izmailov, si tenorul Pavel Cernoch in rolul Serghei, regizor multimedia Carmen Lidia Vidu, in 14 septembrie 2025, ora 19:00.
    Maestrul Zubin Mehta, Presedintele de Onoare al Festivalului Enescu, la editia din 2023 a evenimentului
    Dansul contemporan revine in programul festivalului: celebra companie de dans Eva Duda din Ungaria va prezenta, alaturi de Budapest Festival Orchestra, dirijata de Iván Fischer, doua lucrari celebre semnate de Béla Bartók: baletul Mandarinul miraculos Sz. 73 si opera Castelul Printului Barba-Albastra Sz. 48, pe data de 17 septembrie, ora 20:00.
    Vor fi marcate si momente aparte prin concertele sustinute de Orchestra Ukrainian Freedom, pe 25 si 26 august 2025, de la ora 20:00, condusa de dirijoarea canadiana Keri-Lynn Wilson, care a fondat ansamblul in 2022, imediat dupa invazia Rusiei, ca initiativa de a apara mostenirea culturala a Ucrainei. Membrii orchestrei sunt muzicieni ucraineni din toate colturile lumii, care s-au alaturat demersului pentru a sustine simbolic aceasta tara, iar proiectul este rezultatul colaborarii dintre Opera Metropolitana din New York, Opera Nationala Poloneza si Ministerul Culturii din Ucraina.
    Festivalul International George Enescu 2023
    Proiectiile multimedia vor insoti cinci evenimente din acest an: concertul de deschidere a Festivalului Enescu, din 24 august 2025, operele in concert Salome op. 54 de Richard Strauss (in data de 1 septembrie) si Lady Macbeth din Mtensk op. 29 (14 septembrie), concertul sustinut de Budapest Festival Opera, dirijat de Iván Fischer, alaturi de Compania de Dans Eva Duda din Ungaria (17 septembrie) si cel de-al doilea concert al Orchestrei Nationale a Frantei, condus de Cristian Macelaru (in 19 septembrie) si vor fi semnate de Carmen Lidia Vidu, Nona Ciobanu si Peter Košir.  
    Klaus Mäkelä si ROYAL CONCERTGEBOUW ORCHESTRA pe scena Festivalului Enescu 2023
    –––––––
    Abonamentele pentru seria de concerte de la Sala Palatului se vor putea achizitiona pana la data de 14 februarie 2025, ora 24:00, urmand ca din data de 15 februarie, ora 12:00, sa poata fi cumparate bilete individuale, pentru fiecare reprezentatie.
    Pentru Seria Concertelor de la Sala Palatului exista mai multe categorii de abonamente, cu preturi ce incep de la 2350 lei.
    Biletele sunt puse in vanzare pe platforma Eventim: https://www.cts.eventim.ro/artist/festivalul-george-enescu

    –––––––

    Festivalul International George Enescu este unul dintre cele mai importante evenimente de muzica clasica la nivel international, organizat incepand cu 1958. Cea de-a XXVII-a editie a festivalului are loc intre 24 august si 21 septembrie 2025 si va marca 70 de ani de la moartea marelui compozitor si muzician George Enescu. Tema editiei din acest an este „Aniversari / Celebrations”, iar in programul festivalului se vor regasi peste 95 de concerte sustinute de peste 4.000 dintre cei mai renumiti artisti ai lumii, ce vor aduce in prim-plan atat mostenirea artistica a lui Enescu, cat si impactul sau profund asupra muzicii clasice universale.

    Festivalul International George Enescu este un eveniment desfasurat sub Inaltul Patronaj al Presedintelui Romaniei.

    Festivalul International George Enescu 2023
    Proiect cultural finantat de Guvernul Romaniei prin Ministerul Culturii.
    Organizator: ARTEXIM

    Co-organizator: Fundatia ArtProduction
    Co-producatori: Societatea Romana de Radiodifuziune, Societatea Romana de Televiziune, Primaria Municipiului Bucuresti prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucuresti
    Parteneri principali: Rompetrol – KMG International Romania, BRD – Groupe Société Générale, JTI – Immersive Experience: partener de inovatie, Lexus: partener de mobilitate
    Parteneri: Purcari, One United Properties, Mobexpert, Nazzuro Aqua, L’OR, Althaus, Fundatia Liliana si Peter Ilica, Senia Music
    Partener de monitorizare: mediaTRUST

  • Soprana Leontina Văduva a deschis Turneul Național Bella Voce, Bella Musica cu un concert emoționant la Ateneul Român, în prezenţa Mariei Ciobanu

    Soprana Leontina Vaduva si pianistul Catalin Raducanu au inceput luni, 3 februarie, Turneul National Bella voce, Bella musica, la Ateneul Roman din Bucuresti, in fata unei sali arhipline. Concertul a capatat o incarcatura emotionala aparte prin prezenta in public a legendei muzicii populare romanesti, Maria Ciobanu, mama sopranei. Sub cupola istorica a Ateneului, artista a oferit un recital exceptional, iar conexiunea speciala dintre cei doi muzicieni si public s-a transformat in bucurie atat pe scena cat si in sala.
    Aplauzele prelungite ale spectatorilor i-au convins pe cei doi artisti sa ofere ca bis indragita melodie Pana cand nu te iubeam, intr-o interpretare care a ridicat intreaga sala in picioare.

    Leontina Vaduva si Maria Ciobanu in culise la Ateneul Roman – februarie 2025
    Turneul continua astazi (4 februarie) la Iasi, unde cei doi artisti vor incanta publicul la Palatul Culturii. Calatoria muzicala va ajunge apoi la Deva, pe 6 februarie, unde melomanii se vor putea bucura de un concert cu intrare libera la Sala Pro Arte, iar pe 7 februarie, Brasovul va gazdui ultimul concert al turneului la Apollonia Popular.
    Acest turneu ofera o rara oportunitate de a fi martorii unei intalniri perfecte intre virtuozitatea tanarului pianist Catalin Raducanu si vocea exceptionala a Leontinei Vaduva, intr-un program care promite sa ramana in memoria culturala a fiecarui oras vizitat.

    Iasi, 4 februarie, ora 19:00, Palatul Culturii: https://www.bilet.ro/eveniment/concert-la-palat-bella-voce-bella-musica-leontina-vaduva-si-catalin-raducanu-15119

    Deva, 6 februarie, ora 19:00, Sala Pro Arte: Intrarea este libera
    Brasov, 7 februarie, ora 19:00, Apollonia Popular (Fostul Cinema Popular): Bilete Turneului National Bella voce, Bella musica | Concert | BILET.ro
    Cei doi muzicieni nu sunt la prima intalnire artistica, ei au sustinut in 2024 trei recitaluri impreuna la Lausanne, Paris si Bucuresti, in cadrul proiectului Turnee de poveste… pretutindeni.
    Bella voce, Bella musica este un turneu Pro Contemporania 20 din seria Turnee de poveste.
    ITINERAR TURNEU NATIONAL IARNA

    Bucuresti, Ateneul Roman – luni, 3 februarie, ora 19:00
    Iasi, Palatul Culturii – marti, 4 februarie, ora 19:00
    Deva, Sala Pro Arte – joi, 6 februarie, ora 19:00
    Brasov, Apollonia Popular (fostul cinema Popular) – vineri, 7 februarie, ora 19:00

    https://www.youtube.com/watch?v=OG8ohuIy0BY

    Detalii pe site: https://turneedepoveste.ro/bellavocebellamusica/

    Evenimentul a fost prezentat in avanpremiera internationala in noiembrie 2024 in contextul proiectului Turnee de poveste pretutindeni:

    24 noiembrie – Lausanne, Christ Church (Eglise Anglicane)
    26 noiembrie – Paris, Salle Colonne
    4 decembrie – Bucuresti, Ateneul Roman (impreuna cu Ruxandra Donose & Sergiu Tuhutiu si Teodora Gheorghiu, Sorin Coliban & Diana Ionescu)

    Program muzical:
    Gioachino Rossini – La danza
    Fernando Obradors – El vito
    Giuseppe Verdi – Stornello
    Kurt Weill – Speak Low, Stay Well
    Joseph Kosma – Et puis après…
    Edith Piaf – Padam, Padam, Mon Dieu, Non, je ne regrette rien, Milord, La foule, Hymne à l’amour
    Henry Malineanu – Nu se poate
    Maria Tanase – Cantec de leagan, Cine iubeste si lasa, Tulnicu, Butelcuta mea, Sanie cu zurgalai

    Leontina Vaduva si Catalin Raducanu la Ateneul Roman (c) Virgil Oprina

    Producator: Pro Contemporania
    Partener de traditie: JTI
    Partener: The Culture Club
    Sponsori: ORKLA FOODS, Grand Hotel Continental, Aqua Carpatica, Domeniile Samburesti
    Parteneri culturali nationali: Institutul Cultural Roman, Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti, Centrul National de Arta Tinerimea Romana
    Parteneri culturali: Filarmonica George Enescu din Bucuresti, Ateneul National Iasi, Palatul Culturii Iasi, Centrul Cultural Dragan Muntean Deva, Primaria Municipiului Deva, Colegiul National Decebal din Deva, Asociatia Culturala Dobondi Art, Centrul Cultural Apollonia Brasov, Asociatia pentru comunicare, transparenta si arta ACTA

    Leontina Vaduva in concert la Ateneul Roman (c) Virgil Oprina

    Dupa studii la Conservatorul din Bucuresti, sub indrumarea profesoarei Arta Florescu, soprana Leontina Vaduva a debutat pe plan international in 1986 la Teatrul Capitole din Toulouse in Manon de Jules Massenet. Rolul, devenit una dintre cele mai dragi carti de vizita, a purtat-o spre debutul londonez de la Royal Opera House Covent Garden, etapa care i-a adus prestigiosul premiu Lawrence Olivier (1988). Cu o cariera internationala desfasurata la inalt nivel artistic pe mari scene lirice ale lumii ca Opera „Bastille” si „Theatre des Champs Elyseses” din Paris, „Covent Garden” din Londra, „Teatro alla Scala” din Milano, „Staatsoper” din Viena, „Metropolitan” din New York, Leontina Vaduva si-a castigat un loc binemeritat in galeria marilor voci ale liricii internationale, impunandu-se prin performante remarcabile.
    Stabilita in Franta, tara care a adoptat-o de la bun inceput, si care i-a acordat in 1999 titlul de Chevalier des Arts et des Lettres, iar cativa ani mai tarziu, pe cel de Officier des Arts et des Lettres, Leontina Vaduva a devenit rapid una dintre cele mai bune ambasadoare ale repertoriului francez interpretand magistral rolurile Micaëla, Antonia, Julieta si Mireille pe cele mai importante scene ale lumii. Rolul debuturilor in Statele Unite ale Americii (San Francisco, 1996, Metropolitan Opera, New York, 2000) a fost Mimi din „Boema” lui Puccini. Printre dirijorii cu care a colaborat de-a lungul timpului se numara James Conlon, Sir Colin Davis, Alain Lombard, Sir Charles Mackerras, Zubin Mehta, Riccardo Muti, Kent Nagano, Antonio Pappano, Michel Plasson si Carlo Rizzi.

    Catalin Raducanu este absolvent al colegiului National de Arte „Dinu Lipatti” si al Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti, la aceasta din urma finalizandu-si studiile de licenta, master si doctorat in muzica clasica la sectia pian principal.
    A castigat numeroase concursuri nationale si internationale, avand ocazia sa sustina recitaluri solo in Ungaria, Franta, Italia. A participat la cursuri de maiestrie sustinute de Gabriel Amiras, Cristian Beldi, Imre Rohmann, Tunde Kurucz si multi altii. Este un pianist versatil care pe langa ipostazele solistice si camerale concretizeaza proiecte artistice in calitate de pianist improvizator in formule solo, de duo sau in grupuri muzicale mai ample. A participat ca interpret la pian si tambal si in proiecte interdisciplinare precum La steaua… Cuvinte, necuvinte si Aplauze pentru poet… pe scena. In anul 2024 a facut parte din proiectul Aplauze pentru poet pe scena… in Italia, care a avut rolul de a duce poezia romaneasca in mijlocul celei mai mari comunitati de romani din afara tarii. Din anul 2022 este pianistul grupului Violoncellissimo condus de Marin Cazacu, cu care a realizat turneul national anual Clasic la puterea a treia – Violoncellissimo, dar si mai multe concerte in strainatate.
    Din 2023 este protagonistul proiectului artistic national si international intitulat Un artist, un pian si un tambal – clasic, jazz, folclor.
    A sustinut recitaluri solo si de muzica de camera in Italia, Franta, Elvetia, Marea Britanie, Spania, Ungaria, Cehia si nu numai.
    In prezent este lector universitar la UNMB.

  • Karina Jianu, Ștefan Iancu, Ana Toda, Dragoș Prundeanu și Alexia Galeș – tinerii actori din cel mai nou film pentru adolescenți: Hoții de subiecte!

    Karina Jianu, Stefan Iancu, Ana Toda, Dragos Prundeanu si Alexia Gales sunt protagonistii celui mai nou film pentru adolescenti: HOTII DE SUBIECTE. Personajele lor pun la cale, de voie, de nevoie, un plan pentru a gasi si publica subiectele de la BAC inaintea desfasurarii examenului. Filmul de debut al regizorului Tudor Petremarin va ajunge in toate cinematografele din 25 martie, distribuit de T.R.I.B.E Films.

    Karina Jianu („Ana – Mi-ai fost scrisa in ADN”) joaca rolul lui Sofi, o adolescenta sensibila, dar independenta, muncitoare si puternica. Pasionata de programare si foarte studioasa, Sofi tocmai a fost acceptata la o facultate din Elvetia. Nu vrea ca mama ei (Maria Obretin) sa vanda casa pentru a sustine costurile scolarizarii, fiindca locul are o insemnatate emotionala enorma: aici a trait cele mai frumoase momente impreuna cu tatal ei (Serban Pavlu). Atunci cand colegii ei de liceu Alex (Stefan Iancu) si Amalia (Ana Toda) vor s-o atraga intr-o schema banoasa: vanzarea online a  subiectelor la BAC, isi coopteaza cel mai bun prieten – Tomita (Dragos Prundeanu) – care vine cu un plan salvator: un site pe care vor posta o culegere de sfaturi pentru BAC, accesibila doar celor care platesc 20 de euro si carora li se promite ca vor gasi acolo subiectele cu 24 de ore inainte de examen.
    Karina Jianu este absolventa a U.N.A.T.C. I.L. Caragiale Bucuresti, la clasa prof. George Ivascu, promotia 2024. A jucat, inca din facultate, in piese de teatru precum „Double Fiesta” (r. Andrea Gavriliu), „Iubiri senile” (r. Michele Modesto Casarin) sau „Dreptate pentru un criminal”, dar si in scurtmetraje  „Blocada” (2021, r. Eusebio Treimii), „Noaptea de vineri a Milenei” (2022, r. Petra Torsan) sau „Sunny” (2024, r. Andreea Parfenov). Rolul Sofi din „Hotii de subiecte” marcheaza debutul ei in lungmetraj.

    Stefan Iancu („Ana – Mi-ai fost scrisa in ADN”, „Vlad”) este Alex, cel mai popular baiat din liceu. Are o relatie deschisa cu Amalia (Ana Toda), o fata „de bani gata” pentru care vrea sa faca rost de subiectele la BAC si sustine ca tatal sau (Andrei Aradits) care lucreaza la Ministerul Educatiei i-ar putea facilita accesul. Crede ca daca ar putea face rost de bani din vanzarea de subiecte ar fi liber sa-si faca un studio de inregistrari unde sa creeze muzica pe care iubeste si sa aiba grija de fratele sau mai mic, Edi. O place pe Sofi (Karina Jianu), dar relatia cu Amalia ii asigura un sprijin financiar.
    Stefan Iancu a debutat in cinematografie la patru ani, impartind platoul de filmare cu actori precum Oscar Isaac in “PU-239” sau Abraham F. Murray in “The Day of the Siege 1683”. A aparut in mai multe productii romanesti, precum „Amintiri din Epoca de Aur 2” (2009), „Nasa” (2011, r. Virgil Nicolaescu, Jesus del Cerro),  „Kira Kiralina” (2014, r. Dan Pita), „Un pas in urma serafimilor” (2017, r. Daniel Sandu) – pentru care a primit Premiul Gopo pentru „Tanara Speranta’ in 2018, „Libertate” (2023, r. Tudor Giurgiu), precum si in serialele „Vlad”  si „Ana – Mi-ai fost scrisa in ADN”. A jucat in serialul britanic „Killing Eve” rolul Felix, pentru care a obtinut in 2020 premiul „Best Newcomer” la „Subtitle Talent Festival”, precum si in alte productii internationale precum „Walking with the Enemy” (2013, r. Mark Schmidt”), „Watcher” (2022, r. Chloe Okuno).

    Absolvent U.N.A.T.C. „I.L. Caragiale” Bucuresti, Stefan Iancu are si o bogata activitate teatrala. A debutat pe scena teatrului Metropolis in regia lui Victor Ioan Frunza inca inainte de terminarea liceului. In prezent, joaca in spectacolele „La cativa oameni distanta de tine” si „Repetitie pentru o lume mai buna”, ambele in regia lui Radu Afrim, la Teatrul National „I.L. Caragiale” Bucuresti, precum si in spectacolul „Fiul”, regizat de Cristi Juncu,  la Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiesti,  acolo unde este si angajat. In curand, va aparea in spectacolul „Club 27” de Catalina Mihai la Teatrul Metropolis.

    Ana Toda joaca rolul Amaliei, „fata populara” a liceului, fiica unui senator sever (Adrian Vancica). Desi are duce o viata privilegiata, spre deosebire de multi dintre colegii ei, cel mai mult isi doreste toata atentia tatalui, mereu ocupat, asa ca se straduieste sa fie in centrul atentiei tuturor. Fiindca are o retea extinsa de cunostinte interesate sa cumpere subiectele la BAC, isi convinge colegii implicati in planul de sustragere a acestora sa stranga toti banii convertiti in bitcoin, intr-un cont bancar offshore. Considera ca relatia cu tatal sau depinde doar de BAC si are nevoie de o nota buna.
    Ana Toda (26 de ani) este absolventa a Facultatii de Teatru de la Universitatea Hyperion, Bucuresti, si a masteratului  „Arta interpretarii caracterelor dramatice” la Facultatea de Litere si Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu. A jucat in numeroase spectacole la Teatrul National „Radu Stanca” Sibiu, la Teatrul Dramaturgilor Romani si este actrita la Teatrul „Ion Creanga” din Bucuresti. A absolvit cursurile de actorie de film ale Ivanei Chubbuck. A mai jucat in scurtmetraje precum „Averse de ploi, cer variabil" al Dakotei Tutunaru si „The Glitter Sister" in regia lui Norbert Boda. Vocea ei se poate auzi in productiile Teatrului Postnational Interfonic infiintat de Vlaicu Golcea, o platforma online dedicata teatrului sonor si vizual, postmodernist. „Hotii de Subiecte” reprezinta debutul ei cinematografic.

    Dragos Prundeanu este Tomita, cel mai bun prieten al lui Sofi (Karina Jianu), care se alaturi planului pentru ca vrea sa-i fie alaturi, fiind foarte priceput la tot ce tine de online. El se va ocupa de continutul site-ului facut de Sofo si de promovarea pe Twitch si YouTube, in comunitatea sa de gameri, unde este un influencer foarte apreciat. Nu are nicio miza financiara in aceasta poveste, nici problema acasa, ba chiar mama lui (Anca Androne) il sprijina mult. Atitudinea sa atrage simpatia unei colege (Alexia Gales), dispusa sa-i ajute intr-un punct critic.

    Dragos Prundeanu (19 ani) este student la East 15, Acting School, University of Essex, Marea Britanie. Pasionat de actorie inca de mic, acesta a jucat in spectacolele scolii si teatrului „Victory of Art” timp de 6 ani si a participat in numeroase proiecte, atat pe scena, cat si in fata camerelor de filmare.

    Alexia Gales o interpreteaza pe Luci, fata care exceleaza la studii si activitati extracuriculare. Pasionata de teatru si arta, Luci trece deseori neobservata, mai ales de Tomita, baiatul pe care-l place. Dupa ce afla pe ascuns de planul in care e implicat, propune o solutie salvatoare, folosindu-se de faptul ca face meditatii cu profesorul de Romana, Nutu (Alex Zob).
    Alexia Gales are 21 de ani si este studenta in ultimul an la SNSPA (Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative). Alexia urmeaza cursuri de dans contemporan si canto in Bucuresti. De la 18 ani s-a implicat in proiecte de actorie si performance in Germania. Danseaza in videoclipuri muzicale si Popping si Waving antrenata de artistul Youngung Sebastian Kim. A participat in 2023 si 2024 la spectacolele rezidentei ROOTS AND ROUTES EXPERIENCE in Koln, sub directia artistica a coregrafelor Sophie Laffont si Antigone Atkun, si repeta pentru “DIE SCHONE SUSANNE” spectacol inclus in programul CHEMNITZ EUROPEAN CAPITAL OF CULTURE 2025. Interesata de cercetarea impactului asupra nationalitatii si istoriei asupra indivizilor, a regizat un scurtmetraj experimental docu-drama, la aniversarea a 35 de ani de la Revolutie, cu sprijinul unui producator muzical britanic.

    HOTII DE SUBIECTE, primul lungmetraj de fictiune al regizorului Tudor Petremarin, are la baza un scenariu scris de Mihai Manescu si Tudor Petremarin. Alexandru Dobre semneaza imaginea, iar montajul a fost realizat de Letitia Stefanescu, Valentin Veselovski si Tudor Petremarin.

    Cristian Marin este scenograful filmului. Sub indrumarea acestuia, Catalin Manea a realizat decorul si Bianca Andronache costumele. De machiaj si coafura s-au ocupat Simina Bradeanu, respectiv Elisabeta Manole. Sound Design: David Marin; Mixaj sunet: Florin Tabacaru; Muzica: Florin Mura.
    Adela Boboc si Claudiu Boboc au fost manageri de productie.
    Coproducatori: Alexandru Dobre, Catalina Marin, Razvan Marin. Casting: Horatiu Bob, Elena Bob.

    Produs de Fulg Media, filmul HOTII DE SUBIECTE a fost realizat cu sprijinul:: Vodafone Romania, Kaufland Romania, Maspex Romania, Hochland Romania, Publicis Groupe Romania, UniCredit Romania, Hyllan Pharma, Pladis Romania, Lays Romania, Optimum Media Direction, Wavemaker, Media Investment, McCann-Erickson, Mediacom, Tymbark, Bucovina, DentoCare.
    Multumiri: Dacin Sara

    Mai multe detalii pe site-ul www.hotiidesubiecte.ro

  • Bilanț Muzeul ASTRA în 2024

    In perioada 1 ianuarie –  31 decembrie 2024, Muzeul ASTRA, institutie ale carei actiuni sunt posibile prin finantarea Consiliului Judetean Sibiu, a inregistrat 476.737 beneficiari de programe culturale. In 2024, la Muzeul ASTRA, au fost organizate peste 2500 de actiuni, care au cuprins ateliere mestesugaresti, ateliere si animatii gastronomice, dar si acte artistice.

    Prima parte a anului 2024 a fost marcata de finalizarea celui mai amplu proiect de restaurare si punere in valoare a unui monument istoric din ultimii 4 ani, Restaurarea si revitalizarea monumentului istoric Casa Artelor – Centru de activitati si resurse regionale (C.A.R.R.) – CALL03-13, finantat prin Granturile SEE 2014 – 2021, programul RO-CULTURA. Dupa finalizarea santierului de restaurare si abilitare, Casa Artelor si-a deschis portile, propunand publicului vizitator un amplu si complex program cultural care pune in valoare intreg contextul cultural al acestui imobil, veritabil simbol al orasului.

    O noua expozitie, Faurind Transilvania. Oameni si mestesuguri, un nou program educational Cufarul Calator, de un extraordinar succes atat in randul scolarilor din Sibiu cat mai ales al celor din satele judetului, cinci noi trasee de explorare, patru ateliere complet dotate, adevarate spatii deschise comunitatii creative si un nou punct de comercializare a produselor artizanale contemporane.

    Autorizat, in premiera la nivelul institutiilor muzeale nationale, ca fiind Centru de evaluare si certificare a competentelor profesionale pentru trei ocupatii, specialistii abilitati ai Muzeului ASTRA au certificat aici, in cadrul celor sapte sesiuni, 39 de mesteri: opt in ocupatia Confectioner obiecte artizanale din lemn, 22 in ocupatia Muncitor constructor barne, chirpici, piatra si 9 mesteri in ocupatia Tamplar manual / artizanal. Tot in cadrul acestui proiect, Muzeul ASTRA, autorizat si ca furnizor de formare profesionala pentru specializarile Formator si Instructor / Preparator formare precum si pentru programul de perfectionare Competente Antreprenoriale, juridice si financiare, a reusit specializarea a peste 50 de specialisti muzeali, mesteri si creatori populari.

    Acest proiect vizionar a produs ecouri importante la nivel national, dar mai ales international, fiind prezentat ca model de buna practica internationala in numeroase conferinte si evenimente chiar de catre finantatorii principali, reprezentantii Mecanismului Financiar al Spatiului Economic European, de forurile decizionale norvegiene Arts and Council Norway si Riksantikvaren Nowegian Directorate for Culture, dar si de catre cei mai importanti specialisti in domeniul muzeelor in aer liber in cadrul celei de XXI-a conferinte bianuale a Asociatia Europeana a Muzeelor in aer liber sau de consortiul international CHARTER European Cultural Heritage Skills Alliance sau Comitetul European al Regiunilor.

    Evenimentul cu cea mai mare vizibilitate internationala din anul 2024 a fost prilejuit de gazduirea in premiera la Sibiu a Conferintei anuale si a Adunarii generale NEMO Reteaua Organizatiilor Muzeale Europene in perioada 10-12 noiembrie 2024, la care au participat peste 250 de specialisti din muzee si cultura, din 40 de tari si a avut ca tema principala „Putem vorbi? Muzeele in fata polarizarii” explorand astfel modul in care muzeele pot sa incurajeze dialogul, sa promoveze intelegerea, sa uneasca comunitatile si sa intareasca democratiile, crescand vizibilitatea si amplificand impactul muzeelor din intreaga Europa.

    Cresterea vizibilitatii nationale si internationale a colectiilor si actiunilor culturale a cuprins in anul 2024 numeroase alte proiecte pornind de la organizarea scolilor de vara si a workshopurilor cu participare internationala, pana la participarea la Salon du Patrimoine Culturel: les metiers d`art et du patrimoine la Paris, organizarea de expozitii (Masks of the World, la African Heritage House, National Museum of Kenya in capitala Nairobi, Calatori in lumea muntelui – incursiune in universul pastoral, la Accademia di Romania, la Roma, Italia) sau itinerarea unei expozitii deosebit de valoroase si de mare succes Camasa. Eleganta vesmantului la Muzeul de Arta si Traditii Populare al Universitatii Autonome din Madrid, Spania, considerata de ICR Madrid evenimentul anului pentru intreaga activitate a institutului.

    Pentru ca Muzeul ASTRA este un muzeu al comunitatii, un muzeu obisnuit sa creeze punti intre patrimoniu si oameni, sa aduca publicul mai aproape de comunitatile rurale sursa de patrimoniu, ne-am straduit si in acest an sa extindem si sa intensificam implicarea pentru cunoasterea si protejarea patrimoniului dincolo de granitele muzeului prin campanii de cercetare care au insumat 237 de zile si au implicat 25 de muzeografi si personal de specialitate. Am continuat si implicarea in comunitatile locale, sprijinirea mesterilor populari si micilor producatorilor de la sate in prezentarea si comercializarea produselor traditionale, dezvoltarea logisticii de sustinere pentru aceste comunitati.
    Toate acestea au fost puse in practica, cu succes, in cadrul programelor Targului de tara, Targului comunitatilor rurale, Targul Creatorilor Populari, sau a celor de interpretare si mediere a patrimoniului multietnic prin intermediul programelor Anima ASTRA si Calea Minoritatilor etnice, iar un deosebit impact asupra publicului, prin varietatea mijloacelor de expresie culturala si varietatea comunitatilor implicate, l-a avut vedeta sezonului estival, ASTRA Multicultural, un festival amplu menit sa promoveze, prin mijloace diverse, multiculturalitatea si diversitatea de expresie culturala a tuturor etniilor din spatiul romanesc.

    Una dintre componentele de baza ale Muzeului ASTRA a fost, este si va ramane cea educationala, publicul nostru de baza fiind familia tanara cu copii. Ca dovada, in 2024 nu mai putin de 31.192 de persoane au participat la activitatile de educatie muzeala si interpretare patrimoniu: ateliere cu o tematica diversa si un format atractiv, spectacole de teatru interactive, trasee de tip quiz si treasure hunt. Actiunile noastre s-au concretizat in 27 de parteneriate consistente cu unitati din invatamantul primar si gimnazial, reusind sa inspire cadrele didactice, sa starneasca curiozitatea copiilor fata de colectiile muzeului, educandu-ne astfel publicul viitorului si contribuind la bunastarea comunitatii noastre prin cresterea calitatii actului educational. Activitatile educationale prin proiecte de educatie prin cultura in mediul rural, cu aproape 800 de beneficiari.

    ASTRA Rock Festival este programul cultural care a adus publicului o noua provocare in contextul viitoarei modernizari a scenei de pe lacul din Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului, o infrastructura care va deveni functionala in urmatorii ani si va genera un nou capitol in dezvoltarea ofertei culturale unice, ca si concept, in Romania. ASTRA Rock este festivalul in care mesterii traditionali si iubitorii muzicii rock au fost prezenti in premiera in acelasi cadru, in acelasi timp, sustinandu-se si potentandu-se reciproc, tansformand intreg muzeul intr-o scena interactiva, in care vizitatorii pot cunoaste atelierele mestesugaresti traditionale, in asteptarea prestatiilor live ale artistilor preferati din festival, dar in acelasi timp si o oportunitate perfecta pentru mesteri de a-si prezenta produsele unei alte categorii de public.

    Programul Memoria secreta a obiectelor este un demers de mediere culturala, menit sa puna in valoare patrimoniul material expus in Muzeul in aer liber si patrimoniul imaterial din spatiul romanesc, stabilind multiple conexiuni intre generatii si noi perspective asupra lumii satului, cu insertii de instalatii artistice, text, video si sound design, lumini. Circuitul a fost completat in acest an cu alte doua expozitii-atelier: Calatori in lumea muntelui (Stana din muntele Puru si sectorul Pastorit), Aleea cu povesti (instalatie de texte, ilustratii si obiecte), precum si alte interventii, completari si ateliere in expozitiile existente: Soarele din farfurie (incursiune in ceramica de Horezu), Pamantul si oamenii Galesoaiei (readucand in atentia publicului destinul complicat al comunitatii stramutate din Galesoaia in cadrul celor doua gospodarii de olari), Intre ceie casa si ceie lume (in colaborare cu Muzeului Satului Maramuresean din Sighetul Marmatiei si comunitatea din Sapanta) si Masca si Dubla fata (tinutul legendar al gospodariei din Nereju si obiceiul Chiparusului) si prin organizarea expozitiei Calatori in lumea muntelui –incursiune in universul pastoral la Roma.

    Am accesat si in acest an, atat din surse nationale cat si europene, fonduri nerambursabile consistente care ne-au permis demararea celei mai ample actiuni de punere in siguranta a monumentelor din Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului. Proiectul Restaurarea monumentelor etnografice din Muzeul ASTRA. Viitorul sustenabil al valorilor patrimoniale din Romania isi propune restaurarea riguroasa a 14 monumente etnografice, precum si lucrari de amenajare peisagistica si realizarea unor sisteme de drenaj. Monumentele din cadrul Muzeului in aer liber incluse in acest proiect provin din cele mai importante zone etnografice ale Romaniei (Marginimea Sibiului, Valea Tarnavelor, Bran, Tara Oltului, Nordul Olteniei, Maramures, Tara Zarandului sau zona Muntiilor Apuseni), acoperind astfel o diversitate arhitecturala cu un grad de unicitate ridicat atat in peisajul montan, submontan si de podis, cat si tabloul general al arhitecturii vernaculare europene. Perioada de constructie a monumentelor propuse spre restaurare incepe din secolul al XVII-lea si ajunge pana in prima jumatate a secolului al XX-lea. In momentul de fata, aceste obiective muzeale sunt inchise, inaccesibile vizitatorilor, din cauza starii de conservare precare si necesitau interventii urgente de restaurare. Valoarea totala a proiectului este de 7.809.939,64 lei din care finantarea nerambursabila din partea Institutului National al Patrimoniului este de 7.099.945,13 lei, iar contributia proprie a Complexului National Muzeal ASTRA in suma de 709.994,51 lei este asigurata de Consiliul Judetean Sibiu.

    De asemenea, in cadrul Centrului ASTRA pentru Patrimoniu, au fost conservate nu mai putin de 11.433 obiecte (inclusiv tratament criogenie), fiind efectuate 4 interventii restaurari monumente, 3 interventii reconstructii monumente, 554 obiecte restaurate din patrimoniul Muzeului ASTRA, 171 tratamente conservare preventiva la monumente, 81 investigatii biologice si 16 investigatii chimice.

    „Intr-o abordare strategica ne-am concentrat o buna parte din activitate si spre pregatirea documentatiilor (studii tehnice de specialitate, studii de fezabilitate) necesare accesarii viitoarelor finantari nerambursabile, atat pentru dezvoltarea de programe cultural-educationale, cat si pentru infrastructura culturala si eficientizarea energetica si functionala a celor existente, urmarind reducerea costurilor de functionare si a impactului asupra mediului. Trebuie sa venim cu elemente de noutate si noi asta ne-am propus pentru anul 2025. Noi, ca muzeu, trebuie sa fim mai prezenti in comunitate. In 2025 ne gandim ca in perioada de caldura din luna iulie sa prelungim programul de functionare in muzeu pana la ora 22. Anul acesta ne vom concentra foarte mult pe partea de conservare si restaurare a monumentelor din Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului. 2025 va fi anul patrimoniului cultural! Aceeasi daruire, aceeasi dragoste de cultura! La noi, la Muzeul ASTRA, cultura se traieste si demonstram cum cultura poate sa stea la baza societatii.”, a declarat Ciprian Stefan, manager Muzeul ASTRA.

    BACKGROUND INFO
    – Buget total: prevazut = 31.066,40 mii lei / realizat = 37.071,20 mii lei
    din care:
    – Buget propriu: prevazut = 6.500 mii lei / realizat = 10.613,60 mii lei
    – Buget alocat de Consiliul Judetean Sibiu: prevazut = 21.914,20 mii lei / realizat = 25.225,40 mii lei
    – Buget prefinantare program RO-Cultura: prevazut = 2.652,20 mii lei/ realizat = 1.232,20 mii lei
    – Bugetul investit pentru realizarea planului minimal: = 5.200 mii lei

    Cheltuieli pe beneficiar (subventie + venituri – cheltuieli de capital) / nr. de beneficiari: 60,76 lei

    Actiunile Muzeului ASTRA sunt posibile cu finantarea Consiliului Judetean Sibiu.

  • KOPP – Noua cafenea din Cotroceni inspirată de filmul Liceenii de Nicolae Corjos

    Un nou loc de intalnire si nostalgie urbana s-a deschis sambata, 1 februarie 2025, in inima cartierului Cotroceni! Situata pe strada Dr. Lister 12, KOPP este cafeneaua care aduce in prezent atmosfera si emotia filmului cult Liceenii, pentru toti cei care vor sa se bucure de o cafea de calitate intr-un spatiu incarcat de istorie. Situata la parterul casei in care a locuit intre 1971 si 2022 Nicolae Corjos, regizorul filmului „Liceenii”, si unde, intre 1971 si 1976, a trait compozitorul si profesorul universitar Victor Iusceanu, KOPP este mai mult decat o cafenea – este o experienta cinematografica. De la decorul camerei speciale, inspirate din anii ’80, la proiectii cu secvente iconice si un meniu creativ cu o selectie speciala de cafea, creata de Bugan Coffee Lab, renumita micro-prajitorie premiata la nivel international, KOPP promite sa devina un hotspot pentru toata familia.

    „Ne-am dorit sa cream un spatiu unde generatiile noi sa descopere farmecul acestui film si sa isi creeze propriile amintiri. KOPP este un omagiu adus cinematografiei romanesti si tuturor celor care au crescut cu povestea lui Mihai si Dana”, spune Oxana Corjos, fiica regretatului regizor.
    Kopp Liceenii
    Deschiderea a avut loc in prezenta unor personalitati marcante ale culturii romane: Oana Sarbu, indragita actrita din "Liceenii", Irina Margareta Nistor, critic de film, Teodora Mares, actrita emblematica, in special pentru rolul din filmul Declaratie de dragoste (1985), in care a jucat alaturi de Adrian Paduraru, film regizat tot de Nicolae Corjos.
    Kopp – Oana Sirbu Liceenii
    Kopp Liceenii

    Sunteti asteptati in fiecare zi sa descoperiti KOPP – locul unde nostalgia se impleteste cu aromele fine ale cafelei de specialitate, intr-unul dintre cele mai frumoase cartiere ale Bucurestiului.

        
    Filmele Liceenii (1986) si Declaratie de dragoste (1985) in regia lui Nicolae Corjos au marcat mijlocul anilor 80 prin recorduri de popularitate, aducand culoare si entuziasm intr-o perioada in care cenusiul marca viata de zi cu zi.
        
    Cei care, liceeni, studenti sau proaspat absolventi fiind, au fost adusi in lumina reflectoarelor la mijlocul anilor 80 de regizorul Nicolae Corjos – respectiv Oana Sarbu, Teodora Mares, Stefan Banica, Mihai Constantin, Tudor Petrut, Adrian Paduraru – i-au transmis recunostinta la aniversarea de 85 de ani.

    Nicolae Corjos s-a nascut la Hotin (Romania, astazi in Ucraina), pe 22 mai 1935 si a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica in 1956. De-a lungul bogatei sale activitati artistice, polarizate de lumea filmului, a infiintat studioul de cinematografie al Conservatorului in anul 1966, activand ca profesor de arta cinematografica pana in 1972. Timp de peste un deceniu, incepand din 1981, a fost regizor de film documentar la Studioul „Alexandru Sahia”, perioada in care a realizat 50 de filme documentare, printre care Manastirea Vacaresti (1989), Sergiu Celibidache (1991), Concursul International „George Enescu” (1992) etc. si a fost membru al Consiliului National al Audiovizualului intre 1995 si 2001. Nicolae Corjos a devenit doctor in muzica in 2000 cu teza „Arta muzicii – componenta si aureola a audiovizualului” si a fost profesor universitar la Universitatea „Hyperion” din 1990 pana in 2009.

        
    Nicolae Corjos a fost membru al Uniunii Cineastilor din Romania (UCIN).
        
    Activitatea in cinematografie a inceput-o ca regizor secund al filmelor Dacii (1967), Ciprian Porumbescu (1973), Nemuritorii (1974), Toate pinzele sus (serial TV, 1977), Contele Ory (1978, in colaborare cu Jacques Trehouta).
        
    Filmografia lui Nicolae Corjos cuprinde lung metrajele Ora zero (1979), Alo, aterizeaza strabunica!... (1981), Padurea nebuna (1982), Declaratie de dragoste (1985), Liceenii (1986), Extemporal la dirigentie (1988), Un studio in cautarea unei vedete (1988), Liceenii Rock’n’Roll (1991).
        
    Filmele Declaratie de dragoste si Liceenii au devenit un fenomen cinematografic al anilor 80 si s-au bucurat de o popularitate extraordinara in deceniile ce au urmat. Televiziunile din Romania au difuzat aceste filme de zeci de ori, generatii de cinefili revazandu-le cu placere in perioade succesive, ca pe un document artistic al emotiilor si relatiilor sociale specifice varstei adolescentei, asa cum aratau ele in anii 80, in Romania, si asa cum au ramas si vor ramane ele in profunzime in continuare, indiferent de probele la care sunt ele supuse de istoria recenta.
        
    Nicolae Corjos a incetat din viata in 27 februarie 2022, documentarele si filmele lui artistice ruland in continuare pe toate canalele de televiziune romanesti si pe mai mult platforme de streaming.
    Kopp Liceenii Oana Sirbu Liceenii
    Kopp Liceenii Irina Margareta Nistor la Kopp
    Kopp Liceenii

  • În luna îndrăgostiților, Simfonia nr. 4 – Romantica (A. Bruckner), la Sala Radio

    In luna dedicata indragostitilor, va invitam la Sala Radio sa ascultati una dintre cele mai cunoscute partituri ale compozitorului austriac ANTON BRUCKNER: Simfonia nr. 4 – Romantica. Vineri, 7 februarie 2025 (19.00), lucrarea va fi interpretata de ORCHESTRA NATIONALA RADIO, sub bagheta unui invitat special: tanarul dirijor DMITRY MATVIENKO, care in 2021 a fost dublu castigator la „Malko Competition for Young Conductors” (Danemarca), unde a primit premiul intai si premiul publicului.
    Stagiunea 2024/25 marcheaza si inceputul mandatului sau de dirijor principal al Orchestrei Simfonice din Aarhus (Danemarca). In ultimele stagiuni, a dirijat orchestre prestigioase, printre care Orchestra del Teatro Carlo Felice – Genova, Orchestre Philarmonique de Monte-Carlo, Orchestra Teatro Comunale di Bologna, Orchestra Teatro Regio -Torino, Orchestra Nationala a Rusiei, Orchestra Simfonica Nationala Daneza, Orchestra del Teatro La Fenice – Venetia, Iceland Symphony Orchestra, Orchestra del Teatro Lirico di Cagliari, Orchestre national de Lille, Dallas Symphony, Orchestra Sinfonica Nazionale RAI Torino, Atlanta Symphony, Tokyo Symphony.

    Dmitry Matvienko (c) Daniil Rabovsky

    Al doilea invitat special al serii este GEORGE COSMIN BANICA, din 2008 unul dintre concert-maestrii apreciatei Orchestre Tonhalle din Zürich si laureat al mai multor importante competitii internationale. Acesta va interpreta ca solist celebrul Concert pentru vioara si orchestra semnat de MENDELSSOHN.
    George Cosmin Banica, castigator al Concursurilor „George Enescu”, „Tibor Varga” si „Jeunesses Musicales”, s-a aflat sub indrumarea unora dintre cei mai importanti reprezentanti ai scolii violonistice romanesti. Nascut in Bucuresti, a inceput studiul viorii la Liceul de Muzica „Dinu Lipatti”. La varsta de 16 ani, il cunoaste pe maestrul Stefan Gheorghiu, cel care avea sa devina profesorul si mentorul sau si care, pe parcursul urmatorilor 16 ani, va avea o influenta covarsitoare in formarea sa violonistica, artistica si umana.

    Dupa absolvirea Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti, este admis la Hochschule für Musik din Köln, unde are privilegiul sa studieze cu profesoara Mihaela Martin. Cei doi ani petrecuti acolo reprezinta o perioada determinanta pentru devenirea sa ulterioara, in care intra in contact cu o noua abordare si viziune asupra interpretarii muzicale.

    Dupa terminarea studiilor de master a revenit in Romania si, timp de trei ani, a fost membru al Filarmonicii „George Enescu”. In calitate de solist, a cantat in compania Orchestrei Tonhalle din Zürich, Filarmonicii „George Enescu”, Orchestrei Nationale Radio si ansamblului Sinfonie Orchester Basel, iar in cadrul stagiunii camerale a Tonhalle Zürich a concertat alaturi de Radu Lupu, Christian Tetzlaff, Julia Fischer, Olli Mustonen etc.

    George Cosmin Banica (c) Raquel Pascal Pena

    Concertul va fi transmis LIVE pe calea undelor – pe toate frecventele Radio Romania Cultural si Radio Romania Muzical. De asemenea, concertul poate fi ascultat LIVE online (pe site-urile celor doua posturi de radio) si prin intermediul aplicatiei Radio Romania, disponibila pe dispozitive Android si iOS.

    Biletele sunt disponibile in sistem online pe www.bilete.ro si in Reteaua Bilete.ro. Biletele se pot achizitiona si de la casa de bilete a Salii Radio (tel. 021 314.68.00). Pentru programul casei de bilete, va rugam sa consultati site-ul oficial www.salaradio.ro – sectiunea Bilete.

  • „Jaful secolului”, regizat de Teodora Ana Mihai și scris de Cristian Mungiu, prezentat la Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam

    Filmul „Jaful secolului”. „Traffic”, regizat de Teodora Ana Mihai, scris de Cristian Mungiu, si inspirat de  un caz real – spargerea comisa de un grup de romani la muzeul Kunsthal din Rotterdam, in octombrie 2012, va fi prezentat in cadrul Festivalului International de Film de la Rotterdam (IFFR), editia 54 (30 ianuarie – 9 februarie). Proiectiile vor avea loc pe 31 ianuarie, 1, 2 si 8 februarie) – primele trei proiectii beneficiind si de discutii cu publicul la care vor participa regizoarea Teodora Ana Mihai si o parte din membrii echipei olandeze.

    „Un jaf de arta intr-un muzeu din Rotterdam duce la reflectii emotionante asupra tratamentului migrantilor romani in Europa. (…)

    Imagineaza-ti ca reusesti sa furi un tablou faimos, valorand milioane de euro, dar te confrunti cu o dilema: cum il poti vinde? Acesta este subiectul celui de-al doilea film al Teodorei Ana Mihai. Inspirat vag din evenimente reale, acest hibrid – undeva intre un film de jaf si o melodrama angajata politic – scris de Cristian Mungiu, autor roman laureat cu Palme d’Or, exploreaza cum pozitia marginalizata a doi migranti romani in Belgia duce la un act disperat de rebeliune. Alternand intre Romania, Belgia si Olanda – inclusiv cateva scene spectaculoase in Rotterdam – Traffic/ Jaful secolului recunoaste precaritatea economica a muncitorilor migranti, reflectand in cele din urma asupra unui lucru mult mai profund: conditiile dezumanizante in care se regasesc oamenii odata ce ajung in Europa de Vest. Furtul acestor opere de arta nu este neaparat motivat de ratiuni financiare; este o modalitate de a se razbuna pe tratamentul abject la care sunt supusi barbatii si femeile din acest film, considerati cetateni de rang secund. Astfel, acest film care sfideaza genurile devine o reflectie emotionanta asupra ierarhiilor de putere politice, economice si culturale, examinand incercarile disperate ale indivizilor de a submina aceste mecanisme ale injustitiei.” scrie criticul de film Hugo Emmerzael, selectionerul IFFR, despre „Jaful secolului”.

    Filmul va fi prezentat si in Belgia, in cadrul Ostend Film Festival (31 ianuarie – 8 februarie). Prima proiectie va avea loc pe 5 februarie, in prezenta regizoarei Teodora Ana Mihai, iar urmatoarele proiectii pe 6, 7 si 8 februarie.  „Jaful secolului” va ajunge in cinematografele din Romania in aceasta toamna, distribuit de Forum Film.

    Teodora Ana Mihai pregateste in prezent al treilea lungmetraj din cariera, „Heysel 85”, produs de Hans Everaert and Jean-Pierre & Luc Dardenne si coprodus de Cristian Mungiu, ce se va filma in aceasta primavara in Belgia.

    Castigator al Marelui Premiu la Festivalul International de Film de la Varsovia (2024), „Jaful secolului”/ „Traffic” , cel de-al doilea lungmetraj al regizoarei Teodora Ana Mihai („La Civil”), este o coproductie Romania-Belgia-Olanda, la realizarea careia au contribuit producatori cunoscuti  din Romania (Cristian Mungiu, Tudor Reu, Vlad Radulescu) si din strainatate (Jean Pierre Dardenne, Luc Dardenne, Annemie Degryse, Jan De Clerq, Delphine Tomson, Jeroen Beker, Linda Van Der Herberg, Sean Wheelan, Kristina Börjeson), ale caror proiecte s-au bucurat de succes.
    Jaful secolului

    Actiunea filmului are loc in Tarile de Jos, unde Ginel (Ionut Niculae) si Natalia (Anamaria Vartolomei) au venit la munca. Aici se reintalnesc cu consatenii lor Ita (Rares Andrici) si Adrian (Robert Iovan), baieti de baieti care traiesc din ce castiga iubitele lor si din mici smenuri. Cand Natalia e agresata intr-un club, Ita il convinge pe Ginel ca sunt in dreptul lor sa se razbune. Satui sa fie tratati drept cetateni de mana a doua, cei trei pun la cale o lovitura. In mai putin de doua minute, sustrag tablouri in valoare de peste 20 de milioane de euro. Mai departe, insa, lucrurile se complica.

    Desi este inspirat de o poveste adevarata –  sapte tablouri de mare valoare au fost sustrase in mai putin de trei minute in 2012, printre ele fiind si  opere semnate de Matisse si Picasso, si nici pana astazi nu  se stie daca au fost arse, ascunse sau vandute pe piata neagra, desi suspectii au fost arestati cateva luni mai tarziu – filmul Jaful secolului propune o poveste fictionalizata si o perspectiva critica asupra civilizatiei vestice si asupra estului, deopotriva.

    In „Jaful secolului” Anamaria Vartolomei, Ionut  Niculae, Rares Andrici, Robert Iovan, Macrina Birladeanu, Thomas Ryckewaert si Mike Libanon interpreteaza personajele principale.
    Din distributie mai fac parte: Lucian Ifrim, Alexandru Potocean, Mirela Nicolau, Ana Ciontea, Tim Haars, Charlotte Vandermeersch, Janir Izdraila, Razvan Banica, Geo Dobre, Charlotte De Wulf, Mihai Verbitchi, Truus De Boer, Leny Brederweld, Bart Oomen, Teli Jaloch, Julian De Backer, Safak Karadeniz, Hank Botwinik, Antonia Marin, Sien Eggers, Alice Beatriz Muñoz Mihai, Alexandra Volintiru, Florin Olimp, Alina Natal, Cristian Gavril, Florentina Pana, Cristian Aceleanu, Florin Ivanciu, Ruxandra Bulgaru, Ilie Sauciuc, Gabriel Achim, Mihnea Petrescu, Andrei Radu, Florea Ciocarlia, Lore Gyzels, Mihnea Trusca, Robert Emanuel, Teodor Dragan, Robin Kupens, Sebastian Bosoi Diamandi. Directori de casting au fost Catalin Dordea si Ann Willems.
    Jaful secolului

    Pentru rolul din „Jaful Secolului”, actrita Anamaria Vartolomei a fost rasplatita cu  Premiul pentru Cea mai buna Actrita in rol principal, la Festivalul International de Film de la Tokyo (2024).  
    Marius  Panduru este directorul de imagine al filmului, iar Katharina Wartena si Robert Bitay semneaza montajul. Scenografia a fost realizata de Simona Paduretu, iar de costume s-a ocupat Margriet Procee.

    „Jaful Secolului”  este o coproductie Romania-Belgia-Olanda, realizata de Mindset Productions, Lunanime, Bastide Films, Les Films du Fleuve, Film i Väst, Filmgate Films, Avanpost Media si Mobra  Films. Distribuitor: Forum Film. Vanzari internationale: SBS INTERNATIONAL

    Filmul a fost finantat de Centrul National al Cinematografiei – Romania, VAF si CCA –  Belgia, FilmFonds Olanda si sustinut prin programul MEDIA – Creative Europe al Uniunii  Europene. 

    „Jaful secolului” este o productie realizata in colaborare cu Televiziunea Romana.
    Cu contributia: Initiative Media, Optimum Media Direction Plan & Buy, House of Media, Media Investment Communication, United Media Services, Mediacom Romania, Mindshare Media, Cinema City, Orange Romania, Sun Wave Pharma, Renault, Regina Maria, Unicredit Bank, Groupama.

    Partener media principal: KISS FM