Ceasca de cultura

Autor: omdecultură

  • Dirijorul american John Axelrod: concert Liszt / Bruch / R. Strauss / Ceaikovski la Sala Radio

    Vineri, 25 octombrie 2024 (de la 19.00), ORCHESTRA NATIONALA RADIO va evolua sub bagheta dirijorului american JOHN AXELROD, care, in 2023, a fost ales director muzical si dirijor principal al Orchestrei Nationale Elvetiene (Swiss National Orchestra) si care isi continua colaborarea –  ca dirijor principal – cu Orchestra Simfonica Bucuresti. Cu o experienta de peste un sfert de secol in dirijarea a aproape 200 de orchestre din intreaga lume, JOHN AXELROD se bucura de o bogata cariera internationala. In 2020, a primit premiul Special Achievement Award din partea International Classical Music Awards pentru activitatea sa remarcabila.

    O prezenta cu totul inedita si speciala pe scenele muzicale internationale, John Axelrod isi imparte pasiunea pentru muzica cu cea pentru gastronomie si vinuri de colectie. Cunoscut de publicul larg si datorita blogului si canalului sau de YouTube „The Conductor in the Kitchen” („Dirijorul in bucatarie”), „John Axelrod combina armonios muzica si arta culinara, impartasind retete si momente din viata sa personala. Cu un umor subtil si o abordare relaxata, John Axelrod reuseste sa creeze o legatura autentica intre el si public, atat in sala de concert, cat si in bucatarie.” – aflam din interviul acordat foarte recent de John Axelrod publicatiei online LIFE.ro

    Printre relatiile sale de lunga durata se numara colaborarile cu NDR Sinfonieorchester Hamburg (Filarmonica Elbe), Gewandhausorchester Leipzig, Filarmonica della Scala, Orchestra Sinfonica Nazionale della RAI Torino, Orchestra Teatrului La Fenice din Venetia, Orchestre de Paris, Orchestra Simfonica Radio din Danemarca, Orchestra Simfonica Radio din Praga, Orchestra Mozarteum din Salzburg. In Statele Unite, a dirijat, printre altele, Orchestra Simfonica din Chicago, Filarmonica din Los Angeles si Orchestra din Philadelphia.
    John Axelrod a absolvit in 1988 Universitatea Harvard. S-a specializat sub indrumarea lui Leonard Bernstein (in 1982), a studiat, de asemenea, la Conservatorul din Sankt Petersburg cu Ilya Musin (in 1996) si a fost indrumat de Christoph Eschenbach din 1997 pana in 2000, cand si-a facut debutul profesional ca dirijor asistent pentru „Parsifal” la Festivalul de la Bayreuth.

    John Axelrod (c) Stefano Bottesi
    Repertoriul serii de la Sala Radio reuneste mari compozitori ca LISZT (Poemul simfonic nr. 3 – Preludiile), BRUCH (Kol Nidrei pentru violoncel si orchestra), R. STRAUSS (Romanta in fa major pentru violoncel si orchestra) si CEAIKOVSKI (Simfonia nr. 4).
    In ipostaza solistica il veti aplauda pe cunoscutul violoncelist RAZVAN SUMA. Director artistic al CellEAST Festival, RAZVAN SUMA este solist concertist al Orchestrelor Radio, conferentiar dr. al Universitatii Nationale de Muzica Bucuresti si director artistic al proiectului ICon Arts Transilvania. Razvan Suma a organizat turnee nationale incepand din anul 2012. Suita de proiecte Va place Bach?, Va place Brahms?, Va place Tango?, Va place SCHU…?, Va place Beethoven? sau Va plaCello? l-a plasat in topul celor mai activi violoncelistilor romani. De asemenea, este fondator al Ansamblului PlaCello, din care mai fac parte violoncelistii ?tefan Cazacu, Ella Bokor si Mircea Marian.
    Razvan Suma (c) Adi Stoicoviciu

    Concertul va fi transmis LIVE pe calea undelor – pe toate frecventele Radio Romania Cultural si Radio Romania Muzical. De asemenea, concertul poate fi ascultat LIVE online, pe site-urile celor doua posturi de radio, si prin intermediul aplicatiei Radio Romania, disponibila pe dispozitive Android si iOS.

    Biletele sunt disponibile in sistem online pe www.bilete.ro si in Reteaua Bilete.ro. Biletele se pot achizitiona si de la casa de bilete a Salii Radio (tel. 021 314.68.00). Pentru programul casei de bilete, va rugam sa consultati site-ul oficial www.salaradio.ro – sectiunea Bilete.

  • Editorii români, despre Premiul Goncourt, în așteptarea Academiei Goncourt la București

    Astazi, 22 octombrie, de la ora 12.30, Academia Goncourt va face un anunt legat de editia din acest an a celui mai important premiu literar francez de la Bucuresti: Prix Goncourt / Premiul Goncourt. Dupa ce vor organiza ultima sedinta de jurizare, acestia vor comunica in premiera, printr-o conferinta de presa la care si-au anuntat prezenta si jurnalisti din Franta, numele cartilor din cea de-a treia etapa de selectie – cele patru romane finaliste, care se vor infrunta pentru castigarea Premiului Goncourt in 2024. Aceasta este a treia ocazie in istoria de 121 de ani ai Premiului Goncourt, cand membrii Academiei Goncourt fac acest anunt din alt loc decat Parisul.  
    La evenimentul de maine, alaturi de membrii Academiei Goncourt, vor mai fi prezenti: Excelenta Sa Domnul Nicolas Warnery, Ambasadorul Frantei in Romania, Eva Nguyen Binh – presedinte executiv al Institutului Francez din Paris, Julien Chiappone-Lucchesi – directorul Institutului Francez din Romania.

    In asteptarea evenimentului, care va avea loc la sediul din Amzei al Muzeului National al Literaturii Romane (str. Nicolae Cretulescu nr. 8), editorii romani au transmis cateva mesaje legate de importanta Premiului Goncourt in dezvoltarea pietei romanesti de carte dupa 1989.

    Denisa Comanescu, directoarea generala a Editurii Humanitas Fiction, editoarea din Romania a lui Eric-Emmanuel Schmitt si a altor autori francezi importanti, ne-a marturisit ce a insemnat aceasta distinctie literara franceza pentru ea, deopotriva ca cititoare si editoare, astazi, dar si in anii de dinaintea Revolutiei: „In anii ceausismului tarziu, valori literare precum Baudelaire si Proust, dar si Prix Goncourt din fiecare an insemnau Franta. Identificam Premiul Goncourt cu Franta. Dupa ce ne-am castigat libertatea de a calatori si de a avea acces la informatie, Premiul Goncourt a ramas un reper al calitatii literare. Ce am invatat in plus e faptul ca premiul ca atare nu trebuie sa ne ia mereu ochii, important fiind sa largim sfera lui de stralucire pentru a include romanele din selectii si, mai ales, din selectia finala. Fiindca uneori apare surpriza ca in lista finala a Goncourt-ului sa se afle un roman mai puternic decat cel premiat”.  

    Magdalena Marculescu este directoarea editoriala a Grupului Editorial TREI, unde au aparut in traducere jumatate din cartile laureate cu Prix Goncourt din ultimii cinci ani si unde, in cateva saptamani va fi publicat romanul laureat cu acest prestigios premiu in 2023 (Veiller sur elle de Jean-Baptiste Andréa – Ed de l’Iconoclaste; editia in limba romana: Mereu cu gandul la ea, traducere de Mihaela Stan). Aceasta a transmis cateva marturii despre acest interes special pe care il are ca editoare pentru literatura din spatiul cultural francez: „Eu, personal, am devenit francofona intai si abia apoi, editor. Asa ca de cand ma stiu in aceasta postura am prioritizat autorii francezi. Atunci cand Premiul Goncourt a venit sa incununeze valoarea unor autoare fabuloase precum Marie Ndiaye sau Leïla Slimani, a unor scriitori inegalabili precum Pierre Lemaitre sau Jérôme Ferrari, m-am simtit, alaturi de intreaga echipa editoriala, parte dintr-un prezent frumos si plin de sens, care avea sa devina cu certitudine «istorie».
    Din 2020, premiul Goncourt «a facut casa comuna» cu Editura Trei / Pandora M: Hervé le Tellier, Mohamed Mbougar Sarr, Brigitte Giraud, Jean-Baptiste Andrea, acestia sunt laureatii din ultimii ani ai acestui cel mai important premiu literar francez, pe toti acesti autori ii puteti gasi la noi.
    Pentru mine, literatura franceza este o «chestiune de suflet», iar in bransa editoriala alegerile pe care le faci cu sufletul vor fi mereu cele mai bune    ”.

    Dan Croitoru de la Editura Polirom, coordonatorul „Bibliotecii Polirom”, colectia care l-a publicat in traducere in limba romana pe Philippe Claudel, presedintele Academiei Goncourt, a transmis cateva ganduri legate de importanta evenimentului de maine: „Ma gandesc acum mai degraba la faptul de a-i avea la Bucuresti, gratie Institutului Francez, pe unii dintre cei mai importanti scriitori francezi contemporani, membri ai juriului care acorda Premiul Goncourt, pentru a anunta cartile selectate in runda finala. Mi se pare un gest care onoreaza in mod deosebit eforturile editurilor romanesti de a face cunoscuta cititorilor romani literatura franceza contemporana”.

    Bogdan-Alexandru Stanescu, coordonatorul celui mai recent proiect editorial dedicat traducerilor din literatura universala de pe piata de carte autohtona – Anansi. World Fiction din cadrul Grupului Editorial Trei –, editorul laureatilor Goncourt din 2021 si 2020 (Mohamed Mbougar Sarr, respectiv Hervé Le Tellier), a punctat si el importanta premiului in activitatea sa profesionala: „Premiul Goncourt reprezinta, an de an, un reper pentru piata editoriala din Romania: intr-o meserie care capata din ce in ce mai pregnant aspectul de industrie, Gouncourt-ul vine sa ne reaminteasca faptul ca, dincolo de bani, tiraje enorme si baloane de sapun editoriale, lucram in continuare cu cea mai frumoasa inventie a fiintei umane – literatura. Este, pentru mine, alaturi de Booker International, cel mai credibil premiu literar si o masura constanta a evolutiei literaturii franceze in spatiul literar contemporan”.

    Despre onoarea de a avea in portofoliu carti laureate cu Premiul Goncourt a vorbit si Ana Maria Manolescu, editoare Nemira, casa editoriala care l-a publicat in traducere pe Mathias Énard, laureatul din 2015, precum si alti autori francezi care au primit aceasta distinctie literara: „Pentru orice editura este o onoare sa aiba in portofoliu un laureat al Premiului Goncourt, data fiind istoria acestei prestigioase distinctii literare si numele celor cu care e asociata inca din 1903. Un premiu cu atat mai important, cu cat nu i se acorda aceluiasi autor decat o singura data in viata (cu exceptia celebrului caz al lui Romain Gary). Editura Nemira se mandreste sa aiba in portofoliu doi laureati ai premiului acordat anual celei mai imaginative opere scrise in limba franceza: Tahar Ben Jelloun si Mathias Énard, doi autori care isi surprind cititorii cu fiecare noua aparitie editoriala”.
     
    Din Republica Moldova, Gheorghe Erizanu, directorul Editurii Cartier, editura la care a aparut recent intr-o noua traducere capodopera lui Marcel Proust, In cautarea timpului pierdut, ne-a oferit o perspectiva asupra felului in care urmareste, an de an, etapele de desfasurare ale Prix Goncourt: „Piata de carte romaneasca pare anemica sau a fost anemica la premiile Goncourt. Probabil si din cauza istoriei premiilor literare din Romania si Republica Moldova. Institutia premiilor literare romanesti este in faza incipienta. Miza premiilor noastre a fost alta. Iar mass-media romanesti, de multe ori, nici nu considera ca premiile merita sa fie in buletinul lor de stiri.
    In Franta Premiul Goncourt, care financiar are o suma simbolica, inseamna vanzari de sute de mii de exemplare. Mediile franceze sunt cu ochiul pe premiu. Goncourt a aparut ca o reactie la Premiul Academiei Franceze. Ca reactie la Premiul Goncourt a aparut Premiul Femina. Sunt premii care au creat sistemul de valori al literaturii franceze din secolele XX-XXI. Mai nou, Premiul Goncourt este si foarte divers in selectie. Posibil ca o reactie la dominarea de pe vremuri a Gallimard-ului. Dintre cei opt semifinalisti, doar Grasset-ul este nominalizat de doua ori.    ”

    Mircea Vasilescu, scriitor, eseist, publicist, coordonatorul Masterului de „Teoria si practica editarii” din cadrul Facultatii de Litere a Universitatii din Bucuresti, a remacat de asemenea importanta nu doar a Premiului Goncourt, ci si a evenimentului de la Bucuresti: „Prima data am auzit de Premiul Goncourt cand eram elev de liceu, in anii 1970, de la profesoara mea de franceza. Acum, e subiectul unui studiu de caz la cursurile masterale pe care le predau viitorilor editori. In tot acest timp, am asteptat an de an, cu pasiune, ritualul traditional al anunturilor – un adevarat reper pentru literatura lumii. Mi se pare fabulos ca anul acesta lista cartilor finaliste e anuntata la Bucuresti”.

    Ioan Cristescu, directorul Muzeului National al Literaturii Romane, institutia care gazduieste evenimentul prin care sunt anuntate public in premiera numele romanelor finaliste la editia din acest an a Premiului Goncourt, a tinut sa remarce importanta evenimentului, atat din perspectiva profesionala, cat si intima, ca iubitor de literatura: „Nu cred ca exista cititor pasionat de literatura care sa nu urmareasca anual romanele nominalizate sau laureate cu Premiul Goncourt, cum nu cred ca exista manager cultural care sa nu fie fascinat de intregul desfasurator al acestui premiu, cu toate momentele ritualice pe care Academia Goncourt le construieste in jurul cartilor.
    Sunt si cititor pasionat de literatura, cu o afinitate aparte pentru literatura franceza, dar si coordonatorul unei institutii importante care deruleaza proiecte dedicate scriitorilor si cartilor. Asa ca nu-mi ramane decat sa marturisesc faptul ca este o bucurie sa gazduim la sediul Muzeului National al Literaturii Romane o pagina care se scrie in istoria celui mai important premiu literar din Hexagon. Bucuria este cu atat mai mare cu cat, anul acesta, Institutul Francez, organizatorul evenimentului si unul dintre partenerii nostri de nadejde, serbeaza 100 de ani de la infiintare – ne bucuram sa fim parteneri in acest moment aniversar    ”.

    Prix Goncourt / Premiul Goncourt este cel mai vechi si mai important premiu literar din Franta, un reper in lumea internationala a cartilor si una dintre putinele distinctii literare care au puterea de a schimba viata unei carti. Este acordat de Academia Goncourt, prima editie a competitiei avand loc acum 121 de ani, in 1903.

    ––

    Academia Goncourt este prezenta in Romania cu sprijinul Institutului Francez din Romania si al Institutul Francez de la Paris.

    Parteneri: Muzeul National al Literaturii Romane, Libraria Kyralina, Carturesti, Librariile Humanitas, La Doua Bufnite, Universitatea din Bucuresti, FILIT-Iasi, Novotel
    Parteneri media: TVR Cultural, RFI Romania, Observator cultural, Dilema, Radio Romania Cultural, Radio Romania International, Radio Romania Actualitati

  • Episodul 1 din Marcel Iureș prezintă Enigmele României 2: discută despre primul asasinat politic din România Modernă

    Luna octombrie este una speciala pentru HISTORY Channel: postul TV marcheaza implinirea a 16 ani de la lansarea feed-ului localizat in Romania (pe 1 octombrie 2008). De aceea, luna aceasta a programat lansarea sezonului 2 din documentarul autohton Marcel Iures prezinta Enigmele Romaniei. Acesta are premiera marti, 22 octombrie, de la ora 21:00, la HISTORY Channel. In noul calup de trei episoade a cate 30 de minute fiecare, Marcel Iures (73 de ani) cerceteaza o noua serie de mistere si enigme fara raspuns din istoria tarii noastre.

    In primul episod, consacratul actor ne vorbeste despre primul asasinat politic din istoria Romaniei moderne: uciderea primului prim-ministru al Romaniei moderne (Barbu Catargiu), la doar 5 luni de la preluarea postului, in plina zi, in circumstante care nu au fost niciodata pe deplin elucidate. Acesta era un boier conservator, cu o viziune opusa liberalilor ce urmareau reformarea tarii.

    Suntem in iunie 1862. La scurt timp dupa ce primul-ministru paraseste o dezbatere aprinsa din Parlament, trece cu trasura pe sub clopotnita din Dealul Mitropoliei. Se aud doua focuri de arma, caii speriati o rup la goana, iar trasura nu poate fi oprita decat la poalele dealului. Unul dintre gloante il strapunge pe Barbu Catargiu in ceafa, ucigandu-l pe loc. Celebra ghicitoare din Paris, Madame Lenormand, care il avertizase in tinerete pe viitorul prim-ministru „Vei sui in varful scarii sociale, dar vei muri de o moarte violenta” avusese dreptate…

    Politia a arestat si a interogat peste 200 de suspecti, inclusiv un personaj din lumea interlopa, care se presupune ca avea o vendeta personala. Dar ancheta a stagnat, procurorul a fost demis, iar apoi insusi domnitorul Alexandru-Ioan Cuza a oprit investigatia. Dupa ani buni, se descopera ca Nicolae Bibescu, Colonel si Prefectul Politiei Bucurestiului, pare a fi asasinul, conform rapoartelor balistice si declaratiilor martorilor. Si, daca mai exista indoieli, dovada stau si ultimele cuvintele rostite de Bibescu, pe patul de moarte: „Coane Barbule, iarta-ma”.
    Marcel Iure? prezinta Enigmele Romaniei S2

    Documentarul imbina imagini uimitoare, naratiuni captivante si interviuri cu istorici si experti, pentru a crea o experienta de vizionare imersiva. Astfel, in primul episod, apar Andrei Pogacias (Doctor in Istorie militara), Sofia Marton (Profesoar universitar si Cercetator la Institutul de Studii Avansate) si Dan Antonescu (Criminolog). Pasionatii de istorie vor mai afla ca Barbu Catargiu este inhumat in satul Maia (jud. Ialomita), locul unde – in muzeul local – sunt expuse hainele insangerate pe care le-a purtat in ziua fatidica si unde acesta a avut o mosie: un castel cu 52 de camere, un parc creat de fostul director al Gradinilor Imperiale din Viena (peisagistul Wilhelm Mayer) si o biserica care acum ii gazduieste cavoul.

    Marcel Iure? prezinta Enigmele Romaniei S2

    Sezonul 2 din seria-documentar Marcel Iures prezinta Enigmele Romaniei continua pe 29 octombrie, cu al doilea episod – axat pe aparitiile OZN de pe teritoriul romanesc. Al treilea si ultimul episod este programat pe 5 noiembrie si are in centru iubirea interzisa a cantaretei Maria Tanase. Prima serie a documentarului produs pe meleaguri autohtone de HISTORY Channel a fost lansata in toamna lui 2023 si a avut 6 episoade, axate pe jaful de la Muzeul Bruckenthal, Minunea de la Maglavit, moartea lui Mihai Eminescu, iahtul Ostara, Vlad Tepes, Elisabeta Bathory si Iulia Hasdeu.

  • Noul sezon al podcastului Amintiri Gustoase debutează cu un episod dedicat ciocolatei Dubai. Cosmin Dragomir: „Disecăm la temperatură controlată produsul anului”

    * Un nou sezon al podcastului Amintiri Gustoase, parte din platforma culturala Cronicari Digitali, a debutat vineri, 18 octombrie.
    * In primul episod al noului sezon, sase invitati de marca discuta despre preparatul viral al anului: ciocolata Dubai;

    * Amintiri Gustoase este cel mai longeviv podcast gastronomic romanesc, iar noul sezon continua sa incante zecile de mii de ascultatori cu 11 episoade savuroase. Noul sezon al podcastului Amintiri Gustoase, parte din platforma culturala Cronicari Digitali, a debutat vineri, 18 octombrie, cu un prim episod in care sase invitati de marca au discutat despre unul dintre cele mai virale produse culinare din lume in ultimul an: ciocolata Dubai.
    Spre deliciul ascultatorilor pe care Cronicari Digitali i-au obisnuit, de-a lungul anilor, cu dialoguri picante si pline de fervoare, Amintiri Gustoase, cel mai longeviv podcast gastronomic romanesc, cu aparitie neintrerupta din 2020 pana acum, este si cel mai ascultat podcast gastronomic din Romania. Odata cu debutul noului sezon, reintra pe locul 1 atat la categoria „Food”, cat si la categoria „Arta”. Gastronomia este, intr-adevar, o arta, iar Amintiri Gustoase a adunat in jurul sau o intreaga comunitate, devenind platforma speciala de comunicare a pasionatilor de gastronomie.

    „Daca e viral, atunci sigur este la noi in podcast. Amintiri Gustoase, podcast realizat de Zaga Brand alaturi de istoricul culinar Cosmin Dragomir, continua sa demonstreze ca unul dintre cele mai interesante subiecte ale conversatiilor noastre ramane mancarea”, declara Silvia Teodorescu, partener in agentia de comunicare si new media.

    Virala ciocolata Dubai, „disecata” in primul episod al noului sezon Amintiri Gustoase

    Noul sezon al podcastului Amintiri Gustoase, realizat cu sprijinul Electrolux Romania si Carrefour, va avea 11 episoade. In primul dintre ele, lansat vineri, 18 octombrie, si dedicat unui supertrend in materie de dulciuri si fite, moderatorul Cosmin Dragomir abordeaza una dintre cele mai virale teme de discutie din randul pasionatilor si expertilor in gastronomie: „ciocolata Dubai”.

    Creata de Sarah Hamouda, antreprenoare britanico-egipteana si stabilita in Dubai, ciocolata a devenit virala atat la nivel mondial, fiind reinterpretata de specialistii ciocolatieri din intreaga lume, cat si in Romania, unde cofetarii au creat diferite retete, folosind ingredientele de baza ale ciocolatei Dubai, precum fisticul si cataiful.

    Ana Consulea, Flavian Dobre, Dorian Lungu, Alina Muntele, Romulus Oprica si Adriana Sohodoleanu si-au pus sortul de invitati si i-au lamurit pe ascultatori daca ciocolata Dubai face toti banii sau e o capcana pentru victimele modei.
    „Incepem colectia de toamna-iarna de interviuri, discutii si suete gastronomice cu un episod atipic, dedicat unui preparat. Ciocolata Dubai a pus lumea pe jar si creste vertiginos glicemia intregii planete. Disecam la temperatura controlata produsul anului in gastronomia de masa si aflam de la specialisti care e treaba cu acest desert. Ne-am dori o analiza temeinica, dar fara pretentii de exhaustivitate, a unui fenomen de neignorat. Asadar, am intors ciocolata Dubai pe toate partile si am vorbit cu antreprenori, sociologi, ciocolatieri, gastronomi si bloggeri despre acest subiect. Unii l-au gustat prima data special pentru acest episod, altii il comercializeaza de ceva timp, altii refuza sa-l gateasca”, ne spune Cosmin Dragomir, in primul episod din noul sezon al podcastului Amintiri Gustoase.
    Cosmin Dragomir
    100.000 de ascultatori unici si sute de creatori de continut implicati

    Podcastul Amintiri Gustoase a insemnat, de-a lungul anilor, peste 350 de creatori de continut implicati, peste 80 de episoade si tot atatia invitati de top din gastronomie, chefs, creatori de continut, antropologi si multi alti specialisti, 100.000 de ascultatori unici si 150.000 de descarcari si un reach organic pe social media de peste trei milioane.
    In plus, cele mai frumoase povesti si retete care ne-au imbiat savuros sub umbrela Amintiri Gustoase au condus la aparitia a doua carti: „Amintiri Gustoase de care ne este dor si pofta” si „Mese festive”.

    Urmariti podcastul pe https://podcasts.apple.com/ro/podcast/amintiri-gustoase/id1685319504 si pe https://open.spotify.com/show/3RjumVtvhXlIrf9exYo334.
    Amintiri Gustoase, locul 1 la categoria Arta
    Amintiri Gustoase, locul 1 la categoria Food

  • Fundația Conservation Carpathia vă invită la o expoziție despre plantele străine invazive la Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” din București

    Fundatia Conservation Carpathia, in colaborare cu Gradina Botanica „Dimitrie Brandza” a Universitatii din Bucuresti, a organizat sambata, 19 octombrie, o conferinta dialog despre plantele straine invazive si impactul acestora asupra ecosistemelor. Evenimentul a reunit specialisti din domeniu si a atras un public numeros, interesat de modul in care aceste specii problematice afecteaza ecosistemele locale. Totodata la Gradina Botanica din Bucuresti a fost vernisata si o expozitie dedicata plantelor straine invazive, care va fi deschisa publicului pana in data de 17 noiembrie.

    Discutiile au fost conduse de prof. univ. dr. Paulina Anastasiu, coordonatoarea Gradinii Botanice, si dr. Oliviu Pop, biolog la Fundatia Conservation Carpathia, care au evidentiat necesitatea unei actiuni colective pentru combaterea raspandirii acestor plante straine invazive. Pentru a creste gradul de constientizare privind plantele straine invazive, Fundatia Conservation Carpathia a lansat si o campanie de informare. Detalii: https://www.carpathia.org/ro/plante-straine-invazive/

    Oliviu Pop – Plante straine invazive
    Impactul plantelor straine invazive asupra biodiversitatii Romaniei
    Romania se confrunta cu peste 130 de specii de plante straine straine invazive sau cu potential invaziv, care perturba echilibrul ecologic si afecteaza comunitatile locale. Printre cele mai problematice specii identificate de Fundatia Conservation Carpathia in aria de proiect, situata in sud-estul Muntilor Fagaras, se numara troscotul japonez, bunghisorul american si slabanogul himalaian, napul porcesc, marita-ma mama, sanzienele de gradina (sanziene canadiene), slabanogul cu flori mici si crinul portocaliu, care au fost prezentate pe larg in cadrul discutiilor.
    „Sunt acele specii de plante care nu sunt native intr-un ecosistem, adica nu sunt specifice locului, mai exact continentului, bioregiunii, insulei, dar ajung acolo accidental sau ca urmare a activitatii oamenilor. Li se mai spune specii straine, alogene, exotice sau non-native. Plantele straine invazive reprezinta o amenintare serioasa la adresa biodiversitatii, iar prevenirea raspandirii lor este cruciala pentru protejarea ecosistemelor naturale,” a subliniat dr. Oliviu Pop.
    Dialog Plante straine invazive
    Actiuni concrete pentru protectia naturii
    Incepand din 2020, Fundatia Conservation Carpathia a desfasurat interventii ecologice de eliminare a acestor specii invazive pe o lungime de 157 de kilometri de-a lungul vailor raurilor din sud-estul Muntilor Fagaras. Metodele folosite sunt prietenoase cu mediul, evitand utilizarea substantelor chimice, iar scopul este reducerea extinderii plantelor invazive cu cel putin 50%.
    Ce putem face?

    Pentru a preveni si a controla raspandirea plantelor straine invazive, sunt necesare urmatoarele actiuni:
    * Prevenirea introducerii speciilor straine cu potential invaziv in gradini si natura. Plantati in gradini specii native sau specii ornamentale care nu au potential invaziv. (albastrele, craite, maces, paducel, soc etc.)
    * Limitarea extinderii speciilor deja instalate.
    * Informati-va despre potentialul acestor specii de plante si despre cum le puteti combate, daca deja le aveti in gradini. Nu aruncati in natura resturile vegetale provenite din gradini.
    * Potrivit studiilor, in Romania au fost identificate pana acum 396 de specii de plante straine invazive sau cu potential invaziv.

    „Fun Facts” care au captat atentia vizitatorilor
    Informatii surprinzatoare au adus un plus de interes in randul participantilor. Printre ele, faptul ca troscotul japonez poate creste prin asfalt si ciment din cauza rizomilor sai extrem de rezistenti, iar sanzienele canadiene, vandute frecvent in florarii, sunt o specie invaziva. O singura planta de slabanog cu flori mici poate produce pana la 10.000 de seminte.
    Expozitia despre plantele straine invazive continua timp de o luna

    Publicul este invitat sa cunoasca si sa recunoasca o selectie de plante straine invazive, care afecteaza in special zona Muntilor Fagaras, aria de proiect a Fundatiei Conservation Carpathia, sa invete despre impactul pe care acestea il au asupra mediului, dar si cum pot fi combatute. „Plantele straine invazive, o expozitie neinvadatoare” este amenajata pana pe 17 noiembrie si poate fi vazuta pe aleea centrala a Gradinii Botanice „Dimitrie Brandza”, Bucuresti.

    ***

    Fundatia Conservation Carpathia este cel mai mare proiect de conservare a naturii din Europa, care contribuie la refacerea ecosistemelor naturale din Muntii Carpati, in beneficiul biodiversitatii si a comunitatilor locale. Din 2009, fundatia romaneasca a salvat de la exploatare peste 27.000 de hectare de paduri si pasuni alpine in sud-estul Carpatilor Meridionali, achizitionandu-le cu scop de conservare, a plantat peste 4 milioane de puieti pe 1.991 de hectare afectate de taieri, a creat o zona de 78.000 de hectare pe care nu se desfasoara vanatoare sportiva si de trofee.
    Fundatia contribuie la bunastarea comunitatilor din vecinatatea padurilor protejate prin proiecte sociale, de educatie si de dezvoltare de afaceri verzi, iar viziunea pe termen lung este crearea Parcului National Muntii Fagaras.

    Activitatea Fundatiei Conservation Carpathia este recunoscuta la nivel national si international, recent organizatia primind trofeul BAMBI, cel mai important premiu media din Germania, pentru categoria „Planeta Noastra”. Din 1948, BAMBI premiaza personalitati si organizatii care se remarca prin activitate si au un impact deosebit.

  • Fundația Conservation Carpathia lansează albumul „Întâlniri memorabile prin Munții Făgăraș”

    Albumul bilingv „Intalniri memorabile prin Muntii Fagaras”, proiect al Fundatiei Conservation Carpathia, a fost lansat odata cu vernisajul expozitiei cu acelasi nume, la Muzeul Satului Dimitrie Gusti din Bucuresti. Volumul spune povestea unei calatorii prin Muntii Fagaras care porneste din satele presarate in jurul muntilor si surprinde intalnirile cu oamenii care duc mai departe traditii si mestesuguri, dar si cu oamenii care au ales sa si implineasca destinul cu al muntelui. Calatorul este purtat mai departe pe potecile Fagarasilor, prin padurile virgine, pe creste si vai, unde intalneste fauna salbatica, inclusiv specii disparute pana de curand care au revenit dupa mari eforturi, cum sunt zimbrii si castorii.
    „Intalnirile memorabile prin Muntii Fagaras” sunt surprinse de 25 fotografi romani, membri Forona – Asociatia Fotografilor de Natura din Romania, ce imortalizeaza in 140 de fotografii unicitatea Muntilor Fagaras si viata acestora, un loc care intr o zi ar putea deveni parc national.
    La finalul fiecarui album se gaseste un set de carti postale cu instantanee din aceasta lume partial necunoscuta, cititorii avand pretextul sa le ofere mai departe ca o invitatie spre noi intalniri prin Muntii Fagaras.
    Lansare album Intalniri memorabile Fundatia Conservation Carpathia
    Volumul este tiparit intr o editie limitata de 2.000 de exemplare la editura Curtea Veche si va fi distribuit gratuit in proiecte care au ca scop promovarea Muntilor Fagaras, dar si in comunitatile din jurul acestora, biblioteci, institutii de cultura, case de oaspeti si pensiuni.
    Acest album a fost realizat in cadrul proiectului „Crearea unei zone de natura salbatica in sudul Muntilor Carpati Romania”, cu sprijinul financiar al Comisiei Europene, prin Programul LIFE Nature.
    Lansare album Intalniri memorabile Fundatia Conservation Carpathia
    Tezaur Uman Viu, in comunitatea din Muntii Fagaras

    Oamenii care traiesc si muncesc in Muntii Fagaras sunt cheia ariilor protejate, aici fiind 28 de localitati cu o conexiune importanta cu masivul muntos, printre putinele locuri nefragmentate de pe continent. Fundatia Conservation Carpathia, organizatie nonguvernamentala de mediu romaneasca, are ca misiune crearea celui mai mare parc national acoperit de paduri salbatice din Europa Centrala in Muntii Fagaras, o zona unde biodiversitatea sa prospere, care sa ofere totodata oportunitati de dezvoltare durabila comunitatilor, pastrand in acelasi timp traditiile si cultura locala.
    „Albumul «Intalniri memorabile prin Muntii Fagaras» este un moment de bucurie si de constientizare a frumusetii si a conexiunilor pe care viata o are in Muntii Fagaras. Imaginile sunt marturia unei mosteniri unice pe care o avem in Muntii Fagaras, iar povestile arata legatura speciala dintre natura si oameni in peisajul acestor munti. Oamenii si munca lor, animalele salbatice, padurile virgine reprezinta o mostenire valoroasa de care ne putem bucura absolut toti, multe generatii de a randul, iar un parc national le ar asigura continuitatea”, a declarat Victoria Donos, director comunicare Fundatia Conservation Carpathia.
    Albumul include povestile unor oameni care pastreaza traditii romanesti vii, cum ar fi Angela Lungociu, care administreaza valtorile din Lisa si care a primit titlul onorific Tezaur Uman Viu, acordat celor care pastreaza si transmit, prin talent si efort, un element de patrimoniu cultural imaterial, in forma si cu mijloacele traditionale nealterate. Povestile din album includ si marturiile unui opincar tanar care duce mestesugul mai departe, ale unei bibliotecare care are obiceiul de a tine sezatori pentru copii in Avrig, ale unei femei rapsod cu cantece mostenite din parinti, ale unui primar care protejeaza fagii seculari din preajma comunitatii sale, ale producatorilor locali, dar si ale antreprenorilor care au pus in miscare afaceri sustenabile in satele lor.

    Vlad Dumitrescu semneaza fotografiile oamenilor din comunitate, iar curatorul imaginilor este Dan Dinu, regizorul documentarului apreciat „Romania Salbatica”.

    Natura si fauna din Muntii Fagaras, responsabilitate nationala
    Lansare album Intalniri memorabile Fundatia Conservation Carpathia
    „Romania inca are paduri virgine pe care este esential sa le protejam. Noi nu avem cum sa fim ingineri mai buni decat padurea, este cel mai mare generator de mediu. Lemnul reprezinta doar 30% din functia padurii, restul reprezinta functii de protectie pentru noi care ne sustin pe termen lung”, a declarat Mihai Zotta, director conservare Fundatia Conservation Carpathia.
    Lansare album Intalniri memorabile Fundatia Conservation Carpathia
    Natura salbatica dispare in toata lumea intr un ritm alarmant. Mai putin de 2% din suprafata Europei este inca in starea sa initiala. Muntii Carpatii, care gazduiesc lupi, rasi si ursi bruni, reprezinta una dintre ultimele intinderi salbatice de pe continent. Mai mult, sunt acoperiti de unele dintre cele mai intinse paduri salbatice din Europa, cu cel mai mare procent de paduri virgine care adapostesc inca un numar impresionat de specii.
    In Muntii Fagaras exista 7.000 de hectare de paduri virgine. Peste 1.100 din padurile protejate acum de Fundatia Conservation Carpathia au fost incluse in Catalogul National al padurilor virgine si cvasi virgine, dar nu este de ajuns pentru a le asigura perpetuitatea.
    Dupa aproape 15 ani de eforturi de conservare, peste 27.000 hectare de paduri si pasuni alpine din Muntii Fagaras, Piatra Craiului si Leaota sunt protejate de Fundatia Conservation Carpathia. De indata ce statul roman va crea Parcul National Muntii Fagaras, asumandu si responsabilitatea sa protejeze in perpetuitate aceste paduri si pasuni alpine, Fundatia ii va dona proprietatile sale.

    Expozitia „Intalniri memorabile prin Muntii Fagaras” poate fi vizitata la Muzeul Satului Dimitrie Gusti, din Bucuresti, in holul central al muzeului, pana la 1 noiembrie 2024.

  • Nasty, în selecția Festivalului de Film de la Roma

    Documentarul romanesc NASTY (regia Tudor Giurgiu, Cristian Pascariu, Tudor D. Popescu) despre viata si cariera tenismenului Ilie Nastase, a fost inclus in selectia Rome Film Festival, care va avea loc intre 16 – 28 octombrie in capitala Italiei. Ajuns la cea de-a 19-a editie, festivalul celebreaza cele mai noi productii internationale si tinerele voci ale cinematografului european. Printre vedetele invitate la aceasta editie se numara regizorul american Francis Ford Coppola sau actorii Johnny Depp si Viggo Mortensen.
    Regizorii Tudor Giurgiu si Cristian Pascariu vor zbura la Roma pentru eveniment si se vor intalni cu publicul in 21 si 22 octombrie pentru cele doua proiectii ale filmului. Lor li se vor alatura legendarul manager ATP si promotor al tenisului Vittorio Selmi, dar si unul dintre cei mai importanti jurnalisti sportivi din Italia, Ubaldo Scanagatta. Selmi si Scanagatta apar in NASTY, unde vorbesc despre anii de glorie ai tenismenului roman.
    Filmul va fi distribuit pe ecranele italiene de catre Fandango Distribution.
    Cristian Pascariu
    Tudor Giurgiu
    Anul acesta, peste 40.000 de spectatori au vazut NASTY in cinematografele din Romania, inainte ca documentarul sa poata fi vizionat online, pe platforma MAX. Productia, in care apar nume precum Rafael Nadal, Björn Borg, Jimmy Connors, Nadia Comaneci sau Boris Becker, a fost inclusa si in selectia oficiala a Festivalului de la Cannes. Ilie Nastase si regizorii filmului au fost indelung aplaudati pe croazeta in luna mai.
    NASTY este produs de Libra Films si HDR Evolution in co-productie cu HBO si Televiziunea Romana. Prezentat de Fundatia Ion Tiriac, Banca Transilvania, Dedeman, Superbet, cu sprijinul Mastercard. Filmul este realizat cu sprijinul Guvernului Romaniei, LIDL, Vodafone, Henkel Romania, CEC Bank, Regina Maria, HelpNet, Initative Media. Distribuit de Transilvania Film.
    Ilie Nastase – Nasty

  • O nouă traducere din opera lui Ahmet Altan, unul dintre cei mai importanți scriitori turci ai momentului

    La inceputul acestei luni, o noua traducere din opera bine-cunoscutului scriitor si jurnalist turc Ahmet Altan a ajuns in librariile fizice si online din intreaga tara. Este vorba despre romanul Dragoste in vremea revoltelor, cel de-al doilea volum al Cvartetului Otoman, tetralogie care demonstreaza ca mai degraba continuitatea, iar nu sincopele au definit istoria autocratiei turce din ultimul secol. Intretesand aventuri amoroase zbuciumate, intrigi politice, lupte pentru putere si revolte sociale, Dragostea in zilele revoltelor ofera un tablou puternic si viu al crizei Imperiului Otoman de la inceputul secolului XX. Cartea a aparut in editie romaneasca la Editura Trei, sub umbrela cunoscutului proiect de traduceri din literatura universala ANANSI. WORLD FICTION.

    „Romanul trebuie citit ca o continuare a romanului Ca o rana de sabie, pentru ca aici, alaturi de Hikmet Bey, se regasesc personajele din primul volum plasate intr-un nou context istoric, esential pentru evolutia ulterioara a natiunii turce. La inceputul anului 1909, sultanul inca domneste peste Imperiul Otoman, in timp ce unionistii, membri ai Societatii Uniune si Progres, care au reusit sa impuna instaurarea Constitutiei din 1876, se lupta sa-si puna in aplicare programul de modernizare a institutiilor si a societatii. Odata instalata anarhia in randurile armatei infiltrate de mullahi devotati sultanului, care manipuleaza populatia in numele legii Sari’a, izbucneste o contrarevolutie, care va duce in final la detronarea si exilarea sultanului.
    Cartea, scrisa la mai bine de un secol de la evenimentele povestite, traseaza numeroase paralele intre istoria Turciei de la inceputul secolului XX si contemporaneitate, iar rememorarea detronarii lui Abdul Hamid al II-lea, ultimul sultan cu autoritate absoluta, poate constitui un exemplu si un impuls pentru contemporani; profund convins de puterea sa nelimitata, de ordin divin, un tiran poate afla ca nu este vesnic si ca imperiile, chiar seculare, se prabusesc intr-o zi, desi uneori supravietuiesc in mentalul unor personalitati accentuate.
    In timp ce traduceam acest roman monumental, cu multa curiozitate si adeseori cu sufletul la gura, am inteles perfect similitudinea dintre cele doua epoci, aflate la un secol distanta, si mi s-au dezvaluit multe dintre secretele unei puteri discretionare. Am evadat intr-o lume surprinsa de autor cu atata eruditie, gratie si empatie, incat, patrunzand in Istanbulul insangerat al lui Altan, am fost coplesita de o imensa emotie    ”, ne-a declarat Madalina Ghiu, traducatoarea cartii.  

    Publicat in Turcia in 2001, romanul Dragostea in vremea revoltelor a fost tradus cu succes in intreaga lume, multe dintre editiile straine ale cartii aparand mai ales dupa arestarea din 2016 a scriitorului.
    Cartea s-a bucurat de cronici apreciative in cele mai importante publicatii, fiind comparata adesea cu o saga ce aminteste de Razboi si pace: „Intregul roman radiaza frumusete deplina” (CriticaLetterraria), „Un roman de atmosfera, hipnotic si trist“ (Asian Review of Books), „Un thriller ambitios si inteligent despre dragoste si razboi“ (Kirkus Reviews).

    Intretesand aventuri amoroase zbuciumate, intrigi politice, lupte pentru putere si revolte sociale, Dragostea in zilele revoltelor ofera un tablou puternic si viu al crizei Imperiului Otoman de la inceputul secolului XX.

    Ahmet Altan (n. 1950) este astazi unul dintre cei mai cititi prozatori turci, dar si un jurnalist redutabil. A fost adus in fata instantei de cel putin 100 de ori din cauza opiniilor sale politice incomode si a stilului sau direct. Este cunoscut ca unul dintre primii intelectuali turci care au recunoscut ca ceea ce Imperiul Otoman a facut populatiei armene se califica drept genocid. In 2016, in urma puciului esuat din Turcia, Altan a fost judecat si condamnat pentru ca ar fi transmis „mesaje subliminale“ pucistilor in timpul unei emisiuni televizate.
    In spatele gratiilor, in celula sa de patru metri, Ahmet Altan si-a gasit salvarea in scris. Volumul sau de memorii Nu voi mai vedea lumea niciodata – una dintre cele sase carti cu care a debutat proiectul ANANSI. WORLD FICTION (traducere de Andrei Covaciu) – a fost scos din inchisoare, bucata cu bucata, de avocatul sau. Tot in timpul detentiei, Ahmet Altan a scris romanul Doamna Hayat, un elogiu adus libertatii, iubirii, literaturii (editia in limba aparand sub semnatura Madalinei Ghiu).  
    Desi condamnat la inchisoare pe viata, in aprilie 2021, Curtea Suprema de Apel a Turciei a dispus eliberarea lui. In februarie 2024, Ahmet Altan a fost condamnat din nou la inchisoare. Intreaga corespondenta ii este monitorizata si cenzurata. De la debutul sau din 1982, Altan a publicat mai multe romane si volume de eseuri. In afara de traducerile amintite, la Editura Trei, sub umbrela Anansi, a mai aparut in traducere romanul Ca o rana de sabie (cu care debuteaza ciclul Cvartetul otoman, traducere de Luminita Munteanu).

    In prezent, Ahmet Altan traieste la Istanbul, iar autoritatile turce ii interzic in continuare sa paraseasca tara.

  • Gabriela Adameșteanu citește întreg romanul său, „Dimineață pierdută”, la Radio România Cultural

    Unul dintre romanele emblematice ale literaturii romane contemporane, „Dimineata pierduta”, a Gabrielei Adamesteanu, va fi citit in intregime de autoare, in premiera absoluta, la Radio Romania Cultural. Cu aceasta lectura-eveniment, care va fi difuzata curand in foileton, on-air si online, postul de radio national lanseaza o noua provocare pentru cititori si autori deopotriva: aceea de a asculta carti importante si a le cunoaste altfel, pentru ca lectura autorului releva intotdeauna noi si noi nuante, accente si sentimente, care pot sa nu fie sesizate de cititor la simpla lectura pe hartie. Vor urma alte importante romane contemporane, transpuse in intregime radiofonic, cu vocile autorilor lor.

    In aceasta perioada, Gabriela Adamesteanu realizeaza inregistrarile in studioul Radio Romania Cultural, urmand ca, la finalizarea acestora, sa fie comunicate datele exacte de difuzare. Autoarea a primit cu emotie aceasta invitatie:
    „Am fost foarte bucuroasa, pe de o parte, pentru ca chiar daca eu am beneficiat de magistralul spectacol facut de Catalina Buzoianu si de o pleiada de actori extraordinari, totusi textul este altceva. Si, daca nu ar fi fost Catalina cu scenariul ei care a prins toate punctele nodale ale cartii, as fi fost foarte reticenta, fiindca, teoretic, aveam ideea sau prejudecata, nu stiu, ca un scriitor nu trebuie sa-si lase textul masacrat de un spectacol. Deci m-am bucurat foarte mult ca va fi textul meu integral, dar, odata cu bucuria, am simtit si o foarte mare indoiala ca el va rezista la lectura’’, a spus Gabriela Adamesteanu.
    Gabriela Adamesteanu @Gala RRC 2024

    Despre „Dimineata pierduta”, prima carte care va fi difuzata in intregime, Monica Lovinescu spunea ca este „un Razboi fara pace al romanilor”. Acoperind 100 de ani de istorie, romanul a fascinat deopotriva generatii de cititori romani si straini, fiind tradus in mai multe limbi, inclusiv la prestigioasa editura franceza Gallimard.

    Romanul a fost dramatizat si pus in scena de Catalina Buzoianu, la Teatrul Bulandra (decembrie 1986), intr-un spectacol devenit clasic, cu Tamara Buciuceanu, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Rodica Tapalaga, Irina Petrescu, Marcel Iures s.a.
    „Lectura este ca un supliment natural pe care romanii si-l pot prescrie singuri, avand convingerea efectelor benefice. Suntem incantati ca doamna Gabriela Adamesteanu a acceptat sa citeasca integral pentru publicul nostru «Dimineata pierduta», un roman de referinta al literaturii noastre contemporane. Ascultatorii Radio Romania Cultural vor avea placerea de a urmari in foileton si on demand, atunci cand vor dori, o carte esentiala, in lectura autoarei sale, o scriitoare a carei forta si sensibilitate sunt imposibil de masurat.”, spune Radu Croitoru, manager RRC.
    In luna martie a anului 2024, la Gala Premiilor Radio Romania Cultural, in cadrul unei ceremonii desfasurata la Teatrul Odeon, Gabriela Adamesteanu a primit, in ovatiile publicului, Premiul de Excelenta.

    „Gabriela Adamesteanu este creatoarea unui univers fictional complex, locuit de personaje memorabile, cum e celebra Vica Delca, din «Dimineata pierduta», sau Letitia Branea, al carei destin este urmarit in mai multe romane. Un auz extrem de sensibil la limbaj si o privire capabila sa atraga in naratiune detalii semnificative pentru constructia atmosferei se impletesc cu observatia psihologica rafinata si capacitatea de a construi structuri narative solide, calitati care au impus-o pe Gabriela Adamesteanu, inca de la primele carti, drept una dintre autoarele noastre cele mai importante. Citita si recitita azi, de generatii diferite de cititori, tradusa in peste 15 limbi, literatura ei trece cu brio proba timpului si ii asigura autoarei locul printre prozatorii nostri canonici.”, s-a spus in motivatia premiului.

    Reactiile emotionante primite de la ascultatori dupa decernarea acestui premiu au determinat echipa Radio Romania Cultural sa ia decizia de a incepe aceste lecturi-eveniment cu o carte a Gabrielei Adamesteanu.

    Amanunte pe www.radioromaniacultural.ro.

  • Scurtmetrajul francez A Very Twisted Tale a câștigat Marele Trofeu Animest.19

    Competitia romaneasca a fost castigata de Fracti, regizat de Lavinia Petrache. Ambele filme vor fi inscrise pe lista de filme eligibile la Oscaruri. La editia dedicata de Animest povestilor urbane, aproape 16.000 de iubitori si creatori de animatie s-au bucurat de proiectiile, evenimentele speciale si intalnirile cu autorii filmelor incluse in programul celor 10 zile de festival.

    A Very Twisted Tale, productia franceza semnata de Catherine Buffat si Jean-Luc Gréco, a cucerit Trofeul Animest la cea de-a 19-a editie a festivalului, in valoare de 2500 de euro, oferit de ICR. Marele premiu, acordat in cadrul ceremoniei organizate la Cinema Elvire Popesco pe 12 octombrie, inscrie scurtmetrajul castigator pe lista de filme eligibile la Oscaruri, votata de membrii Academiei Americane de Film. Animest este singurul festival de film din Romania care propune filme pentru Oscar, inca din 2017.
    Juriul format din celebrul animator Jonathan Hodgson (Marea Britanie) si producatoarele Claudia Cazzato (Italia) si Clara Marquardt (Franta) a fost impresionat de scurtmetrajul A Very Twisted Tale intr-un mod care „ne-a lasat fara cuvinte. Un film unic, rar si curios, care nu seamana cu nimic din ce am mai vazut pana acum”, oferindu-i astfel marele premiu. A fost acordata si o Mentiune speciala pentru co-productia Belgia-Franta-Olanda regizata de Nicolas Keppens, Beautiful Men, un film sensibil despre vulnerabilitate si masculinitate, narat intr-o maniera delicata si poetica.
    Jonathan Hugdson la Masterclass @ Cervantws (c) Claudiu Popescu
    Aceiasi jurati au analizat si filmele selectionate in competitia dedicata scurtmetrajelor internationale realizate de studenti. Premiul sectiunii a fost acordat scurtmetrajului Bunnyhood (r. Mansi Maheshwari), pentru ca este „o plimbare haotica si viscerala, plina de groaza, umor si tandrete, prin cele mai groaznice cosmaruri adolescentine”. O Mentiune speciala a fost oferita filmului german Carrotica (r. Daniel Sterlin-Altman), care a putut fi vizionat si in cadrul evenimentului special Erotica – The Night of Erotic Animation.
    Percebes movie still (Anidoc winner)
    Percebes, regizat de Alexandra Ramires si Laura Gonçalves, a cucerit cu peisajul urban din Algarve si povestea de viata a crustaceului special care da numele filmului, scoica-ratusca, premiul Anidoc, cel mai bun documentar animat. Mentiunea speciala a acestei sectiuni a fost oferita scurtmetrajului studentesc Clarkii (r. Leticia Van Neerven), o mica lectie in stop-cadru despre birocratie.
    Incepand de anul acesta, pe langa castigatorul marelui premiu la Competitia de scurtmetraj, Animest trimite pe lista de filme eligibile la Oscaruri si castigatorul Competitiei romanesti. Anul acesta scurtmetrajul romanesc castigator al sectiunii, premiu in valoare de 1000 de euro, oferit de ICR, este Fracti, regizat de Lavinia Petrache, o poveste despre un sfarsit de lume imaginar intr-o lume utopica aflata in cer. 
    Fracti (r. Lavinia Petrache)
    Regizorul Pierre-Luc Granjon (Franta), producatoarea Orsolya Sipos (Ungaria) si artistul si sunetistul Andrea Martignoni (Italia) sunt cei 3 care au jurizat Competitia romaneasca si au fost impresionati de „stilul cu totul deosebit si ritmul armonios creat ciclic, prin intermediul unor bucle care conduc la parti abstracte impresionante”. In cadrul Competitiei romanesti au mai fost acordate si doua mentiuni speciale pentru Count to Ten (r. Andreia Dobrota), respectiv Paradis murdar (r. Alina Gheorghe), un film dezvoltat in cadrul programelor SYAA si Pitch, please!, ambele eforturi ale organizatorilor Animest de a dezvolta animatia autohtona.
    Acelasi juriu a fost responsabil de deciza castigatorului sectiunii de lungmetraj. Premiul a ajuns la productia ungureasca Pelikan Blue, regizata de László Csáki, o poveste plasata in timp dupa caderea Corintei de Fier, cand calatoriile in afara Ungariei devin posibile si mirajul Europei de Vest ii atrage pe aventurieri, al caror elan este insa oprit de pretul prohibitiv al biletelor de tren. Decizia juratilor a fost dictata de „originalitatea subiectului, imaginile uimitoare si designul fabulos al personajelor”. Premiul a fost ridicat de Máté Horesnyi, storyboard artist al filmului, invitat special la Animest.19. 
    Máté Horesnyi – storyboard artist Pelikan Blue (c) Larisa Balta
    In cadrul aceleiasi sectiuni a fost acordata si o Mentiune speciala lungmetrajului Sultana’s Dream (r. Isabel Herguera), descris de juriu ca fiind „un film convingator, cu mai multe straturi narative si diferite tehnici de animatie prin care obtine un stil vizual artistic exceptional”, premiu ridicat de producatorul spaniol Mariano Barratech. Tot Pelikan Blue a cucerit si inimile celor din Juriul Adolescentilor, format din Ilinca Popa, Alesia Iancau si Marta Cretu, care au decis sa-i ofere Premiul Adolescentilor la Animest.
    Fresh Frames – proiectie adolescen?i (c) Larisa Balta
    Regizorul japonez si co-fondatorul companiei de productie animata STUDIO4°C Koji Morimoto, cantareata si compozitoarea romana MidoriStars (Izabella Alda) si Omu Gnom (Daniel Secatureanu), MC activist si om de radio (reprezentantul Radio Guerrilla) au alcatuit la aceasta editie juriul Animusic. „O poveste foarte detaliata, o reprezentare excelenta a vibe-ului melodiei. Puternic, dur, sfasietor.” a fost concluzia lor dupa vizionarea Late Nights (r. Charles Bigeast), pe care l-au recompensat cu Premiul pentru cel mai bun videoclip muzical animat. Doua Mentiuni speciale au fost oferite productiilor Rabbits Have Red Eyes (r. Lee Yonsun, Choi Jiwon) din Coreea si Ye kou si kuo (r. Lola Lefèvre) din Franta.
    Juriul Animusic (c) Larisa Balta
    In sectiunea dedicata productiilor VR, juriul format din specialistii Dilmana Yordanova, Marius Hodea si Alex Cioaca au ales sa premieze The Imaginary Friend (r. Steye Hallema) pentru faptul ca reuseste sa fie „o experienta interactiva cu un puternic impact emotional. Proiectul are o abordare unica, imbina fantezia si realitatea pentru a crea o naratiune convingatoare provocatoare.”. Mentiunea speciala pentru un film VR a ajuns la co-productia Franta-Germania Emperor (r. Marion Burger, Ilan J. Cohen).
    Asa cum deja au obisnuit publicul, Premiul pentru cel mai bun scurtmetraj pentru copii a fost oferit de cei mai tineri si mai critici dintre spectatori. Iulia Maria Dragan, Rares Rustin si Andrada-Gabriela Gheorghe au desemnat filmul Noodles au naturel, in regia lui Matteo Salanave Piazza, castigator al sectiunii Minimest, oferit anul acesta de Banda ASAP.
    Finalistii Pitch, please! (c) Claudiu Popescu

    In programul Pitch, please!, care ii ajuta pe cineastii aflati la inceputul aventurii lor in lumea filmului de animatie sa isi dezvolte productiile aflate in faza incipienta, au fost oferite anul acesta cinci premii: Animation Festivals Network Prize – The Refuge (r. Ioana Nicoara); Rise & Shine Award – I was born under this tree (r. Mihaela Mindru), Sound Post-production Award oferit de Raza Studio – Garden and a Void (r. Ana Iutes), BlackSea Workshop Award – As I Look Out The Window (r. Agata Tabacu) si On the Balcony of a House (r. Anna Florea). Cei trei specialisti in fata carora participantii si-au sustinut pitch-urile la aceasta editie au fost Ornela Cop (Croatia), Sebastian Zsemlye (Romania) si Clara Marquardt (Franta).

    Prima editie a concursului de scenarii de seriale de animatie, Toon Scripts, organizat de Animest in colaborare cu PRO TV, a fost jurizat de Ivana Sujová (Slovacia, scenarista si directoare a Festivalului International de Animatie Fest Anca), Claudia Cazzato (Italia, programatoare de festival la VOID Animation Film Festival) si Gabriela Iacob (Romania, Head of Scripted Content Development la PRO TV, membra a comitetului de selectie la Cinema Pendent L’Alternativa Barcelona). Acestia au apreciat ca toate proiectele finaliste „au prezentat povesti diverse, spuse cu multa inima si onestitate, fapt pe care-l consideram foarte curajos”. Marele castigator, care va beneficia de un contract pentru dezvoltarea unui episod pilot si a unui bible de serial, sub indrumarea unor producatori TV si creatori de animatie cu experienta, este proiectul propus de Filip Columbeanu, SAMCA. Acesta, „promite o lume vibranta cu personaje pline de culoare, vorbeste despre cultura locala, dar are si un farmec universal de necontestat”, conform celor 3 jurati.
    Mihai Mitrica @ Animest.19 (c) Claudiu Popescu
    Trofeele Animest.19 (c) Larisa Balta
    Modelul trofeului Animest.19 a fost creat special pentru festival de artista Cristina Milea, din piele de cafea, un material complet ecologic. „Acest trofeu intruchipeaza armonia dintre natura si stilul de viata urban. Creat special pentru festivalul de animatie Animest, cu o tematica urbana, trofeul reflecta energia dinamica a orasului si spiritul modern al cinematografiei de animatie. Cu modele inspirate din peisajele urbane si estetica contemporana, trofeul celebreaza fuziunea dintre tehnologie, sustenabilitate si atmosfera vibranta a festivalului.” a spus Cristina Milea.

    Animest.19 – Urban Frames a adus in cele 6 locatii de festival aproape 16.000 de spectatori si a avut toate evenimentele speciale (Trippy Animation Night, Erotica, Animusic Night, Creepy Animation Night) sold-out. A adus in salile de cinema peste 350 de filme de scurt si lungmetraj din intreaga lume, grupate in 90 de proiectii, precum si mai bine de 150 de invitati din industria filmului de animatie care au participat la intalnirea cu publicul bucurestean, fie la sesiunile de Q&A organizate la finalul proiectiilor. Printre masterclass-urile care au atras cel mai mare numar de participanti s-au numarat cele sustinute de regizorul japonez Koji Morimoto, regizorul francez Pierre-Luc Granjon si reprezentantul Adult Swim, Mark Taynton.

    Editia cu numarul 20 se va desfasura in perioada 3 – 12 octombrie 2025.
    Mark Taynton la Showcase Adult Swim (c) Claudiu Popescu
    Masterclass Mark Taynton – Adul Swim @ Cervantes (c) Claudiu Popescu
    Masterclass Koji Morimoto (c) Larisa Balta
    Live performance Matze & Robert OBERT (c) Larisa Balta
    Ligia Soare & Filip Manisor la Gala de Inchidere (c) Larisa Balta
    Ligia Soare la Gala de Inchidere (c) Larisa Balta
    Creepy Animation Night @ Sala Luceafarul (c) Larisa Balta
    Meet the Authors (c) Claudiu Popescu
    Pitch-urile TOON SCRIPTS @ Cervantes (c) Claudiu Popescu
    Proiectie accesibilizata – The Inventor @ Elvire Popesco (c) Mihai Smeu
    Proiectie Competi?ie @ Eforie (c) Claudiu Popescu
    Public proiectie accesibilizata – The Inventor @ Elvire Popesco (c) Mihai Smeu
    Publicul Animest la Cinemateca Eforie (c) Larisa Balta
    Romanian party @ RAM (c) Mihai Smeu
    ***
    Festivalul Animest este un proiect al Asociatiei Animest, cofinantat de Programul MEDIA al Uniunii Europene si de Administratia Fondului Cultural National.
    Parteneri institutionali: Institutul Cultural Roman, Dacin Sara, Institutul Francez si Ambasada Frantei, Instituto Cervantes, Institutul Italian de Cultura din Bucuresti, Forumul Cultural Austriac, Institutul Listz – Centrul Cultural Maghiar, Centrul Ceh, Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica „I.L. Caragiale”, Animation Festival Network, IZANAGI – Japanese Film Festival
    Parteneri: Groupama, Mini, Aqua Carpatica, Samburesti, Alai, Ana Pan, MyAirBridge, Kafune, Ogilvy