Ceasca de cultura

Categorie: Viata

  • Manifestul „Copiii uitați ai României: un apel pentru adevăr și reparație” cere înființarea unei comisii de cercetare a abuzurilor copiilor instituționalizați

    Mai multe asociatii si ONG-uri din sfera implicarii civice au semnat astazi la Bucuresti MANIFESTUL intitulat Copiii uitati ai Romaniei. Un apel pentru adevar si reparatie, pentru investigarea abuzurilor asupra copiilor abandonati in perioada 1966 – 1997. Demersul a fost initiat de Asociatia A.R.T. Fusion, sub umbrela Papercuts, alaturi de Muzeul Abandonului. Lansarea manifestului marcheaza punctul culminant al proiectului Horror Vacui, un eveniment teatral durational unic, desfasurat la Galeria Galateca din Bucuresti intre 15 si 22 februarie.

    Printre primii semnatari se numara organizatii care au contribuit la documentarea si umanizarea sistemului de protectie a copilului, precum Muzeul Abandonului, Centrul de Resurse Juridice (CRJ), Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) si Hope and Homes for Children Romania. Acestora li s-au alaturat in calitate de parteneri si Justice Initiative, initiatori ai unei miscari pan-europene ce are ca scop oprirea, recunoasterea si prevenirea abuzurilor asupra copiilor din Europa.  

    Prin acest manifest, initiatorii solicita autoritatilor romane asumarea formarii unei comisii de cercetare a abuzurilor asupra copiilor institutionalizati. Aceasta ar urma modelul Comisiei pentru Studierea Holocaustului si al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Obiectivul acestei comisii este documentarea si recunoasterea oficiala a responsabilitatilor statului roman. Aceasta comisie ar trebui sa includa istorici, sociologi, experti in protectia copilului, jurnalisti si supravietuitori ai sistemului.
    Se estimeaza ca in perioada 1966 – 1997, aproximativ o jumatate de milion de copii au fost abandonati in institutii de stat. Generatii intregi au crescut in conditii inumane, intr-un sistem care a inlocuit afectiunea cu indiferenta, iar protectia cu abuzul. Investigatiile IICCMER au relevat ca, intre 1967 si 1990, aproximativ 15.000 de copii au murit in camine-spital din cauze prevenibile, precum malnutritia sau pneumonia. Rata mortalitatii in aceste centre atingea uneori 80%, ceea ce echivaleaza cu o condamnare la moarte sistematica prin neglijenta.
    „Numarul exact al copiilor care au suferit tratamente neomenoase in institutii statului ramane necunoscut, iar arhivele sunt in mare parte inaccesibile. Muzeul Abandonului aduce la lumina povesti niciodata rostite, ale celor care nu au putut sa-si strige singuri durerea, suferinta si abandonul. O facem pentru ca noi, ca societate, sa intelegem ca este esential sa ne asumam  responsabilitatea pentru abuzurile pe care le-au indurat acesti copii si pentru a ajunge la momentul recunoasterii oficiale a suferintei victimelor. Pe cei din trecut nu-i mai putem ajuta, dar putem sa-i salvam pe cei care inca sufera azi…si sunt multi.”, a declarat Oana Dragulinescu, fondator Muzeul Abandonului.
    Oana Dragulinescu, Muzeul Abandonului

    Acest demers este aliniat cu apelul Consiliului Europei pentru recunoasterea abuzurilor asupra copiilor in institutii. Raportul Abuzul asupra copiilor in institutii din Europa (nr. 15889/05.01.2024), aprobat prin Rezolutia nr. 2533/2024 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, invita statele membre sa implementeze mecanisme pentru scuze publice, masuri reparatorii si memorializare a victimelor.

    „In ultimii 10 ani, la Centrul de Resurse Juridice am incercat sa atragem atentia asupra nerespectarii drepturilor omului, in special pentru adultii si copiii cu dizabilitati intelectuale, de invatare si psiho-sociale, folosind arta pentru a ajunge la sufletul oamenilor. Din pacate, subiectul ramane actual, deoarece inca mai avem copii inchisi in sisteme de protectie speciala, desi statul roman si-a asumat in fata Comisiei Europene inchiderea acestora pana la sfarsitul anului 2024. De asemenea, inca exista centre care functioneaza fara licenta legala, lasand in urma victime care nu au primit inca dreptatea cuvenita.” – spune Georgiana Pascu, Senior Program Manager Centrul de Resurse Juridice (CRJ).
    Georgiana Pascu, CRJ
    Horror Vacui, cel mai lung eveniment teatral din lume, organizat de Asociatia A.R.T. Fusion sub umbrela Papercuts, la Galeria Galateca din Bucuresti (15-22 februarie), reuneste 505 actori si speakeri care performeaza timp de 7 zile fara oprire, aducand la suprafata marturii despre abandonul copiilor din Romania. Bazat pe sute de marturii despre abandon, multe dintre ele colectate de Muzeul Abandonului in ultimii patru ani, proiectul readuce in atentie trauma colectiva a unei societati care inca ezita sa-si priveasca trecutul in fata.
    „Felicit societatea civila, pentru ca justitia de tranzitie nu poate fi realizata de noi singuri. Alaturi de provocarile institutiilor statului, care pot fi uneori mai lente in reactii, avem nevoie de sprijinul societatii civile, fie ca vorbim despre persoane fizice sau organizatii non-guvernamentale. Este important sa generam o emotie publica si sa constientizam, deoarece multi oameni inca nu sunt pe deplin informati despre aceste situatii, iar regimul comunist considera asemenea cheltuieli drept mai putin utile.” – spune Dan Mihai Talnaru, Director General Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER).
    Dan Mihai Talnaru, IICCMER
    „Dincolo de dimensiunea performativa, Horror Vacui are ca scop initierea unui proces de schimbare sistemica, prin promovarea acestui manifest semnat astazi. Fara memorie si adevar, nu poate exista justitie. Iar fara justitie, trauma continua sa se transmita din generatie in generatie. Ne adresam tuturor organizatiilor, institutiilor si cetatenilor responsabili: haideti sa ne unim vocile pentru ca aceste povesti sa nu mai fie ignorate”, spune Alexandru Ivanoiu, dramaturg si initiator al proiectului Horror Vacui.
    Alexandru Ivanoiu

    Papercuts este o initiativa bilaterala finantata prin Granturile SEE si Norvegiene – Fondul National Bilateral in cadrul Programului RO-CULTURA. Valoarea totala a proiectului este de 562.842 lei (113.102,24 euro) si are o durata de implementare de patru luni, in perioada octombrie 2024 – februarie 2025.

    ***

    Granturile SEE si Norvegiene reprezinta contributia Islandei, Liechtensteinului si Norvegiei la o Europa verde, competitiva si incluziva. Exista doua obiective generale: reducerea disparitatilor economice si sociale in Europa si consolidarea relatiilor bilaterale dintre tarile donatoare si 15 tari UE din Europa Centrala si de Sud si ?arile Baltice. Cele trei tari donatoare coopereaza strans cu UE prin intermediul Acordului privind Spatiul Economic European (SEE). Intre 1994 si 2014, donatorii au furnizat 3,3 miliarde EUR prin scheme consecutive de granturi. Pentru perioada 2014-2021, granturile SEE si Norvegiene se ridica la 2,8 miliarde EUR.

    ////

    Programul RO-CULTURA, finantat prin Granturile SEE 2014 – 2021, este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului si are ca obiectiv general consolidarea dezvoltarii economice si sociale prin cooperare culturala, antreprenoriat cultural si managementul patrimoniului cultural.
    Bugetul Programului este de aproximativ 34 milioane de euro.
    Mai multe detalii sunt disponibile pe www.ro-cultura.ro.

    ****

    Ne place sa spunem ca A.R.T. Fusion a luat nastere din dorinta de a face o schimbare si din pasiune pentru Teatru Forum. Mai exact, in 2005, 7 tineri motivati sa produca o schimbare in viata altor tineri, indragostiti fiind de metoda Teatru Forum, s-au reunit undeva intr-un beci din Bucuresti si au ajuns la concluzia ca au nevoie de o organizatie a lor. Nu stiau foarte multe despre ce inseamna ONG-urile in general, dar stiau sigur ca vor sa produca o schimbare in comunitatea in care traiesc, ca au descoperit metoda perfecta pentru asa ceva – Teatru Forum -, ca vor ca si alti tineri sa o descopere si ca au alaturi oameni dragi, cu pasiuni comune.
    Asa a luat nastere Asociatia A.R.T. Fusion (cu “A”, de la Atitudine, “R” de la “Realitate” si “T” de la “Transformare”) – un adevarat motor de schimbare sociala si globala, care gaseste resurse constante pentru a se alimenta cu energie – chiar si cand ai crede ca nu mai are de unde – deoarece resursa adevarata pentru orice energie de care am avea nevoie in A.R.T. Fusion este nevoia uriasa de schimbare in lume si pasiunea oamenilor care pun umarul la treaba.

    MANIFEST

    Copiii uitati ai Romaniei: un apel pentru adevar si reparatie

    Intre 1966 si 1997, in Romania s-a petrecut una dintre cele mai dureroase si ascunse tragedii sociale: abandonul a aproximativ o jumatate de milion de copii in institutii de stat. Generatii intregi au crescut in conditii inumane, intr-un sistem care a inlocuit afectiunea cu indiferenta, iar protectia cu abuzul.

    Investigatiile IICCMER au descoperit ca, intre 1967 si 1990, aproximativ 15.000 de copii au murit in camine-spital in Romania, din cauze prevenibile sau tratabile, cum ar fi malnutritia sau pneumonia. Rata mortalitatii in aceste centre pentru „nerecuperabili” era cuprinsa intre 50 si peste 80%, ceea ce ne arata ca internarea intr-un camin-spital a echivalat deseori cu condamnarea la moarte intr-un sistem care extermina sistematic prin neglijenta copiii cu dizabilitati.

    Studiul „Cauze ale institutionalizarii copiilor in leagane si sectii de distrofici in Romania” elaborat de Ministerul Sanatatii, IOMC si UNICEF in 1991, arata ca in Romania existau 700 de institutii de ocrotire pentru copii, dintre care 112 erau leagane de copii si sectii de distrofici pentru grupa de varsta 0-3 ani. Numarul copiilor care au suferit tratamente neomenoase in aceste institutii nu este cunoscut iar arhivele sunt in cea mai mare parte inaccesibile.

    Aceste atrocitati au fost ignorate prea mult timp. Este momentul sa aflam adevarul! Semneaza si sustine acest demers pentru adevar si recunoastere!

    Horror Vacui, cel mai lung eveniment teatral din lume, organizat de Asociatia A.R.T. Fusion sub umbrela Papercuts, la Galeria Galateca din Bucuresti (15-22 februarie), isi propune sa aduca in prim-plan acest punct de ruptura profund din istoria Romaniei. Bazat pe sute de marturii despre abandon, multe dintre ele colectate de Muzeul Abandonului in ultimii patru ani, proiectul readuce in atentie trauma colectiva a unei societati care inca ezita sa-si priveasca trecutul in fata.

    In 21 februarie 2025, in cadrul unei conferinte de presa, vom aduna organizatiile si entitatile care au contribuit la umanizarea sistemului de protectie a copilului. Vom cere, alaturi de partenerii nostri internationali, formarea unei comisii de cercetare a abuzurilor asupra copiilor institutionalizati, similara Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului in Romania (2004) si Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (2006). Aceasta comisie trebuie sa fie alcatuita din istorici, sociologi, experti in protectia copilului si reformarea sistemului, cercetatori ai institutionalizarii, jurnalisti si supravietuitori.

    Solicitam infiintarea unei comisii de cercetare pentru a aduce la lumina realitatile ascunse si pentru a construi premisele unei recunoasteri oficiale a responsabilitatii statului roman.
    Cerem decidentilor politici asumarea trecutului si recunoasterea abuzurilor comise. Fara memorie si adevar, nu poate exista justitie. Iar fara justitie, trauma continua sa se transmita din generatie in generatie.
    Ne adresam voua, organizatii, institutii si oameni care ati fost parte din reforma acestui sistem. Haideti sa ne unim vocile pentru ca aceste povesti sa nu mai fie ignorate! Impreuna, putem cere dreptate pentru cei care nu au avut niciodata un glas.

    „In Europa, nu trebuie sa mai inchidem ochii cu privire la abuzul asupra copiilor, indiferent daca acestia au fost victime ale pradatorilor sexuali, violentei gratuite sau relelor tratamente in institutii publice, private sau religioase care ar trebui sa fie paradisuri sigure. Viitorul prea multor copii a fost spulberat fara reparatii.”

    Acest puternic mesaj inclus in Raportul nr.15889/05.01.2024 inregistrat la Consiliul Europei, intitulat „Abuzul asupra copiilor in institutii din Europa”, care este aprobat prin Rezolutia nr.2533/2024 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei. Raportul invita statele membre UE sa construiasca mecanisme pentru scuze publice, masuri reparatorii si memorializarea suferintei victimelor

  • Ziua Radioului, serbată la Muzeul Național al Literaturii Române

    Joi, 13 februarie, de la ora 16.00, sub motto-ul Radio, „ierbar de viata artificiala”, Muzeul National al Literaturii Romane invita publicul bucurestean la o discutie despre inceputurile radiofoniei de la noi si despre acele voci care au dat glas postului national de radio incepand din 1928. Evenimentul are loc la sediul din Amzei al institutiei (strada Nicolae Cretulescu nr. 8, Sala Perpessicius), avandu-i ca invitati pe: Ligia Tudurachi (Institutul de Lingvistica si Istorie Literara „Sextil Puscariu”), Roxana Patras (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iasi), Constantin Barbulescu (Facultatea de Istorie, Universitatea Babes Bolyai, Cluj-Napoca), Luana Stroe (Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti), Paul Cernat (Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti), Gilda Radulescu (Editura Casa Radio), Ligia Necula (Editura Casa Radio) si Iarina Chivu-Miron (studenta in anul al II-lea, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti).

    Exista o legatura speciala intre radio si literatura, iar scriitorii romani si-au antrenat glasurile pentru intalnirea cu microfonul din camera de emisie. Insa care erau instrumentele acestei „noi arte”? – aceasta este una dintre intrebarile la care cei sapte invitati vor incerca sa ofere raspunsuri.

    Este bine-cunoscut faptul ca expresia radiofonica avea propria ei stilistica, astfel ca, in cuvintele lui Arghezi, „instinctul vorbeste clar: nimic din ceea ce este vorbire, povestire, piesa de teatru, poezie, viata reprodusa, nu se mai potriveste ca-n vechile materiale si expresii, cu unda” (1931). Asadar un stil microfonic era pe cale de instituire, iar Arghezi nu doar ca se va autointitula „un scriitor de la radio”, dar va deveni un adevarat teoretician al radiofoniei.

    Cum ne raportam, astazi, la o astfel de intelegere a radiofoniei? Ascultatorul este deprins cu auditiile pe care le ofera audiobook-urile, dar intalnirea cu vocea lui Minulescu, sau a lui Bacovia ori Blaga nu inceteaza sa provoace reactii tusante.

    In prezent, Editura Casa Radio este casa editoriala romaneasca ce ofera publicului o impresionanta arhiva sonora a literaturii romane prin audiobook-urile pe care le publica. Intalnirea din data de 13 februarie va fi si o buna ocazie de a trece in revista cele mai recente proiecte ale editurii, deschizand totodata discutia despre modul in care materialul sonor poate deveni obiect de cercetare in sfera studiilor literare.

    Accesul publicului la eveniment este liber, in limita locurilor disponibile.

  • Bilanț Muzeul ASTRA în 2024

    In perioada 1 ianuarie –  31 decembrie 2024, Muzeul ASTRA, institutie ale carei actiuni sunt posibile prin finantarea Consiliului Judetean Sibiu, a inregistrat 476.737 beneficiari de programe culturale. In 2024, la Muzeul ASTRA, au fost organizate peste 2500 de actiuni, care au cuprins ateliere mestesugaresti, ateliere si animatii gastronomice, dar si acte artistice.

    Prima parte a anului 2024 a fost marcata de finalizarea celui mai amplu proiect de restaurare si punere in valoare a unui monument istoric din ultimii 4 ani, Restaurarea si revitalizarea monumentului istoric Casa Artelor – Centru de activitati si resurse regionale (C.A.R.R.) – CALL03-13, finantat prin Granturile SEE 2014 – 2021, programul RO-CULTURA. Dupa finalizarea santierului de restaurare si abilitare, Casa Artelor si-a deschis portile, propunand publicului vizitator un amplu si complex program cultural care pune in valoare intreg contextul cultural al acestui imobil, veritabil simbol al orasului.

    O noua expozitie, Faurind Transilvania. Oameni si mestesuguri, un nou program educational Cufarul Calator, de un extraordinar succes atat in randul scolarilor din Sibiu cat mai ales al celor din satele judetului, cinci noi trasee de explorare, patru ateliere complet dotate, adevarate spatii deschise comunitatii creative si un nou punct de comercializare a produselor artizanale contemporane.

    Autorizat, in premiera la nivelul institutiilor muzeale nationale, ca fiind Centru de evaluare si certificare a competentelor profesionale pentru trei ocupatii, specialistii abilitati ai Muzeului ASTRA au certificat aici, in cadrul celor sapte sesiuni, 39 de mesteri: opt in ocupatia Confectioner obiecte artizanale din lemn, 22 in ocupatia Muncitor constructor barne, chirpici, piatra si 9 mesteri in ocupatia Tamplar manual / artizanal. Tot in cadrul acestui proiect, Muzeul ASTRA, autorizat si ca furnizor de formare profesionala pentru specializarile Formator si Instructor / Preparator formare precum si pentru programul de perfectionare Competente Antreprenoriale, juridice si financiare, a reusit specializarea a peste 50 de specialisti muzeali, mesteri si creatori populari.

    Acest proiect vizionar a produs ecouri importante la nivel national, dar mai ales international, fiind prezentat ca model de buna practica internationala in numeroase conferinte si evenimente chiar de catre finantatorii principali, reprezentantii Mecanismului Financiar al Spatiului Economic European, de forurile decizionale norvegiene Arts and Council Norway si Riksantikvaren Nowegian Directorate for Culture, dar si de catre cei mai importanti specialisti in domeniul muzeelor in aer liber in cadrul celei de XXI-a conferinte bianuale a Asociatia Europeana a Muzeelor in aer liber sau de consortiul international CHARTER European Cultural Heritage Skills Alliance sau Comitetul European al Regiunilor.

    Evenimentul cu cea mai mare vizibilitate internationala din anul 2024 a fost prilejuit de gazduirea in premiera la Sibiu a Conferintei anuale si a Adunarii generale NEMO Reteaua Organizatiilor Muzeale Europene in perioada 10-12 noiembrie 2024, la care au participat peste 250 de specialisti din muzee si cultura, din 40 de tari si a avut ca tema principala „Putem vorbi? Muzeele in fata polarizarii” explorand astfel modul in care muzeele pot sa incurajeze dialogul, sa promoveze intelegerea, sa uneasca comunitatile si sa intareasca democratiile, crescand vizibilitatea si amplificand impactul muzeelor din intreaga Europa.

    Cresterea vizibilitatii nationale si internationale a colectiilor si actiunilor culturale a cuprins in anul 2024 numeroase alte proiecte pornind de la organizarea scolilor de vara si a workshopurilor cu participare internationala, pana la participarea la Salon du Patrimoine Culturel: les metiers d`art et du patrimoine la Paris, organizarea de expozitii (Masks of the World, la African Heritage House, National Museum of Kenya in capitala Nairobi, Calatori in lumea muntelui – incursiune in universul pastoral, la Accademia di Romania, la Roma, Italia) sau itinerarea unei expozitii deosebit de valoroase si de mare succes Camasa. Eleganta vesmantului la Muzeul de Arta si Traditii Populare al Universitatii Autonome din Madrid, Spania, considerata de ICR Madrid evenimentul anului pentru intreaga activitate a institutului.

    Pentru ca Muzeul ASTRA este un muzeu al comunitatii, un muzeu obisnuit sa creeze punti intre patrimoniu si oameni, sa aduca publicul mai aproape de comunitatile rurale sursa de patrimoniu, ne-am straduit si in acest an sa extindem si sa intensificam implicarea pentru cunoasterea si protejarea patrimoniului dincolo de granitele muzeului prin campanii de cercetare care au insumat 237 de zile si au implicat 25 de muzeografi si personal de specialitate. Am continuat si implicarea in comunitatile locale, sprijinirea mesterilor populari si micilor producatorilor de la sate in prezentarea si comercializarea produselor traditionale, dezvoltarea logisticii de sustinere pentru aceste comunitati.
    Toate acestea au fost puse in practica, cu succes, in cadrul programelor Targului de tara, Targului comunitatilor rurale, Targul Creatorilor Populari, sau a celor de interpretare si mediere a patrimoniului multietnic prin intermediul programelor Anima ASTRA si Calea Minoritatilor etnice, iar un deosebit impact asupra publicului, prin varietatea mijloacelor de expresie culturala si varietatea comunitatilor implicate, l-a avut vedeta sezonului estival, ASTRA Multicultural, un festival amplu menit sa promoveze, prin mijloace diverse, multiculturalitatea si diversitatea de expresie culturala a tuturor etniilor din spatiul romanesc.

    Una dintre componentele de baza ale Muzeului ASTRA a fost, este si va ramane cea educationala, publicul nostru de baza fiind familia tanara cu copii. Ca dovada, in 2024 nu mai putin de 31.192 de persoane au participat la activitatile de educatie muzeala si interpretare patrimoniu: ateliere cu o tematica diversa si un format atractiv, spectacole de teatru interactive, trasee de tip quiz si treasure hunt. Actiunile noastre s-au concretizat in 27 de parteneriate consistente cu unitati din invatamantul primar si gimnazial, reusind sa inspire cadrele didactice, sa starneasca curiozitatea copiilor fata de colectiile muzeului, educandu-ne astfel publicul viitorului si contribuind la bunastarea comunitatii noastre prin cresterea calitatii actului educational. Activitatile educationale prin proiecte de educatie prin cultura in mediul rural, cu aproape 800 de beneficiari.

    ASTRA Rock Festival este programul cultural care a adus publicului o noua provocare in contextul viitoarei modernizari a scenei de pe lacul din Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului, o infrastructura care va deveni functionala in urmatorii ani si va genera un nou capitol in dezvoltarea ofertei culturale unice, ca si concept, in Romania. ASTRA Rock este festivalul in care mesterii traditionali si iubitorii muzicii rock au fost prezenti in premiera in acelasi cadru, in acelasi timp, sustinandu-se si potentandu-se reciproc, tansformand intreg muzeul intr-o scena interactiva, in care vizitatorii pot cunoaste atelierele mestesugaresti traditionale, in asteptarea prestatiilor live ale artistilor preferati din festival, dar in acelasi timp si o oportunitate perfecta pentru mesteri de a-si prezenta produsele unei alte categorii de public.

    Programul Memoria secreta a obiectelor este un demers de mediere culturala, menit sa puna in valoare patrimoniul material expus in Muzeul in aer liber si patrimoniul imaterial din spatiul romanesc, stabilind multiple conexiuni intre generatii si noi perspective asupra lumii satului, cu insertii de instalatii artistice, text, video si sound design, lumini. Circuitul a fost completat in acest an cu alte doua expozitii-atelier: Calatori in lumea muntelui (Stana din muntele Puru si sectorul Pastorit), Aleea cu povesti (instalatie de texte, ilustratii si obiecte), precum si alte interventii, completari si ateliere in expozitiile existente: Soarele din farfurie (incursiune in ceramica de Horezu), Pamantul si oamenii Galesoaiei (readucand in atentia publicului destinul complicat al comunitatii stramutate din Galesoaia in cadrul celor doua gospodarii de olari), Intre ceie casa si ceie lume (in colaborare cu Muzeului Satului Maramuresean din Sighetul Marmatiei si comunitatea din Sapanta) si Masca si Dubla fata (tinutul legendar al gospodariei din Nereju si obiceiul Chiparusului) si prin organizarea expozitiei Calatori in lumea muntelui –incursiune in universul pastoral la Roma.

    Am accesat si in acest an, atat din surse nationale cat si europene, fonduri nerambursabile consistente care ne-au permis demararea celei mai ample actiuni de punere in siguranta a monumentelor din Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului. Proiectul Restaurarea monumentelor etnografice din Muzeul ASTRA. Viitorul sustenabil al valorilor patrimoniale din Romania isi propune restaurarea riguroasa a 14 monumente etnografice, precum si lucrari de amenajare peisagistica si realizarea unor sisteme de drenaj. Monumentele din cadrul Muzeului in aer liber incluse in acest proiect provin din cele mai importante zone etnografice ale Romaniei (Marginimea Sibiului, Valea Tarnavelor, Bran, Tara Oltului, Nordul Olteniei, Maramures, Tara Zarandului sau zona Muntiilor Apuseni), acoperind astfel o diversitate arhitecturala cu un grad de unicitate ridicat atat in peisajul montan, submontan si de podis, cat si tabloul general al arhitecturii vernaculare europene. Perioada de constructie a monumentelor propuse spre restaurare incepe din secolul al XVII-lea si ajunge pana in prima jumatate a secolului al XX-lea. In momentul de fata, aceste obiective muzeale sunt inchise, inaccesibile vizitatorilor, din cauza starii de conservare precare si necesitau interventii urgente de restaurare. Valoarea totala a proiectului este de 7.809.939,64 lei din care finantarea nerambursabila din partea Institutului National al Patrimoniului este de 7.099.945,13 lei, iar contributia proprie a Complexului National Muzeal ASTRA in suma de 709.994,51 lei este asigurata de Consiliul Judetean Sibiu.

    De asemenea, in cadrul Centrului ASTRA pentru Patrimoniu, au fost conservate nu mai putin de 11.433 obiecte (inclusiv tratament criogenie), fiind efectuate 4 interventii restaurari monumente, 3 interventii reconstructii monumente, 554 obiecte restaurate din patrimoniul Muzeului ASTRA, 171 tratamente conservare preventiva la monumente, 81 investigatii biologice si 16 investigatii chimice.

    „Intr-o abordare strategica ne-am concentrat o buna parte din activitate si spre pregatirea documentatiilor (studii tehnice de specialitate, studii de fezabilitate) necesare accesarii viitoarelor finantari nerambursabile, atat pentru dezvoltarea de programe cultural-educationale, cat si pentru infrastructura culturala si eficientizarea energetica si functionala a celor existente, urmarind reducerea costurilor de functionare si a impactului asupra mediului. Trebuie sa venim cu elemente de noutate si noi asta ne-am propus pentru anul 2025. Noi, ca muzeu, trebuie sa fim mai prezenti in comunitate. In 2025 ne gandim ca in perioada de caldura din luna iulie sa prelungim programul de functionare in muzeu pana la ora 22. Anul acesta ne vom concentra foarte mult pe partea de conservare si restaurare a monumentelor din Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului. 2025 va fi anul patrimoniului cultural! Aceeasi daruire, aceeasi dragoste de cultura! La noi, la Muzeul ASTRA, cultura se traieste si demonstram cum cultura poate sa stea la baza societatii.”, a declarat Ciprian Stefan, manager Muzeul ASTRA.

    BACKGROUND INFO
    – Buget total: prevazut = 31.066,40 mii lei / realizat = 37.071,20 mii lei
    din care:
    – Buget propriu: prevazut = 6.500 mii lei / realizat = 10.613,60 mii lei
    – Buget alocat de Consiliul Judetean Sibiu: prevazut = 21.914,20 mii lei / realizat = 25.225,40 mii lei
    – Buget prefinantare program RO-Cultura: prevazut = 2.652,20 mii lei/ realizat = 1.232,20 mii lei
    – Bugetul investit pentru realizarea planului minimal: = 5.200 mii lei

    Cheltuieli pe beneficiar (subventie + venituri – cheltuieli de capital) / nr. de beneficiari: 60,76 lei

    Actiunile Muzeului ASTRA sunt posibile cu finantarea Consiliului Judetean Sibiu.

  • KOPP – Noua cafenea din Cotroceni inspirată de filmul Liceenii de Nicolae Corjos

    Un nou loc de intalnire si nostalgie urbana s-a deschis sambata, 1 februarie 2025, in inima cartierului Cotroceni! Situata pe strada Dr. Lister 12, KOPP este cafeneaua care aduce in prezent atmosfera si emotia filmului cult Liceenii, pentru toti cei care vor sa se bucure de o cafea de calitate intr-un spatiu incarcat de istorie. Situata la parterul casei in care a locuit intre 1971 si 2022 Nicolae Corjos, regizorul filmului „Liceenii”, si unde, intre 1971 si 1976, a trait compozitorul si profesorul universitar Victor Iusceanu, KOPP este mai mult decat o cafenea – este o experienta cinematografica. De la decorul camerei speciale, inspirate din anii ’80, la proiectii cu secvente iconice si un meniu creativ cu o selectie speciala de cafea, creata de Bugan Coffee Lab, renumita micro-prajitorie premiata la nivel international, KOPP promite sa devina un hotspot pentru toata familia.

    „Ne-am dorit sa cream un spatiu unde generatiile noi sa descopere farmecul acestui film si sa isi creeze propriile amintiri. KOPP este un omagiu adus cinematografiei romanesti si tuturor celor care au crescut cu povestea lui Mihai si Dana”, spune Oxana Corjos, fiica regretatului regizor.
    Kopp Liceenii
    Deschiderea a avut loc in prezenta unor personalitati marcante ale culturii romane: Oana Sarbu, indragita actrita din "Liceenii", Irina Margareta Nistor, critic de film, Teodora Mares, actrita emblematica, in special pentru rolul din filmul Declaratie de dragoste (1985), in care a jucat alaturi de Adrian Paduraru, film regizat tot de Nicolae Corjos.
    Kopp – Oana Sirbu Liceenii
    Kopp Liceenii

    Sunteti asteptati in fiecare zi sa descoperiti KOPP – locul unde nostalgia se impleteste cu aromele fine ale cafelei de specialitate, intr-unul dintre cele mai frumoase cartiere ale Bucurestiului.

        
    Filmele Liceenii (1986) si Declaratie de dragoste (1985) in regia lui Nicolae Corjos au marcat mijlocul anilor 80 prin recorduri de popularitate, aducand culoare si entuziasm intr-o perioada in care cenusiul marca viata de zi cu zi.
        
    Cei care, liceeni, studenti sau proaspat absolventi fiind, au fost adusi in lumina reflectoarelor la mijlocul anilor 80 de regizorul Nicolae Corjos – respectiv Oana Sarbu, Teodora Mares, Stefan Banica, Mihai Constantin, Tudor Petrut, Adrian Paduraru – i-au transmis recunostinta la aniversarea de 85 de ani.

    Nicolae Corjos s-a nascut la Hotin (Romania, astazi in Ucraina), pe 22 mai 1935 si a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica in 1956. De-a lungul bogatei sale activitati artistice, polarizate de lumea filmului, a infiintat studioul de cinematografie al Conservatorului in anul 1966, activand ca profesor de arta cinematografica pana in 1972. Timp de peste un deceniu, incepand din 1981, a fost regizor de film documentar la Studioul „Alexandru Sahia”, perioada in care a realizat 50 de filme documentare, printre care Manastirea Vacaresti (1989), Sergiu Celibidache (1991), Concursul International „George Enescu” (1992) etc. si a fost membru al Consiliului National al Audiovizualului intre 1995 si 2001. Nicolae Corjos a devenit doctor in muzica in 2000 cu teza „Arta muzicii – componenta si aureola a audiovizualului” si a fost profesor universitar la Universitatea „Hyperion” din 1990 pana in 2009.

        
    Nicolae Corjos a fost membru al Uniunii Cineastilor din Romania (UCIN).
        
    Activitatea in cinematografie a inceput-o ca regizor secund al filmelor Dacii (1967), Ciprian Porumbescu (1973), Nemuritorii (1974), Toate pinzele sus (serial TV, 1977), Contele Ory (1978, in colaborare cu Jacques Trehouta).
        
    Filmografia lui Nicolae Corjos cuprinde lung metrajele Ora zero (1979), Alo, aterizeaza strabunica!... (1981), Padurea nebuna (1982), Declaratie de dragoste (1985), Liceenii (1986), Extemporal la dirigentie (1988), Un studio in cautarea unei vedete (1988), Liceenii Rock’n’Roll (1991).
        
    Filmele Declaratie de dragoste si Liceenii au devenit un fenomen cinematografic al anilor 80 si s-au bucurat de o popularitate extraordinara in deceniile ce au urmat. Televiziunile din Romania au difuzat aceste filme de zeci de ori, generatii de cinefili revazandu-le cu placere in perioade succesive, ca pe un document artistic al emotiilor si relatiilor sociale specifice varstei adolescentei, asa cum aratau ele in anii 80, in Romania, si asa cum au ramas si vor ramane ele in profunzime in continuare, indiferent de probele la care sunt ele supuse de istoria recenta.
        
    Nicolae Corjos a incetat din viata in 27 februarie 2022, documentarele si filmele lui artistice ruland in continuare pe toate canalele de televiziune romanesti si pe mai mult platforme de streaming.
    Kopp Liceenii Oana Sirbu Liceenii
    Kopp Liceenii Irina Margareta Nistor la Kopp
    Kopp Liceenii

  • Fii gazda permanentă a Făgăraș Fest: Concurs pentru locația festivalului emblematic al Munților Făgăraș

    Fagaras Fest, festivalul care aduna an de an iubitorii de natura si traditie din toata tara, deschide un nou capitol. Dupa cinci editii itinerante, festivalul se pregateste sa isi gaseasca un „acasa” permanent, iar primariile din zonele de la poalele Muntilor Fagaras sunt invitate sa aplice pentru a deveni gazde ale acestui eveniment emblematic. Intre 13 ianuarie si 26 ianuarie, autoritatile locale pot depune proiecte pentru a oferi locul perfect unde Fagaras Fest se va desfasura an de an.

    De la debutul sau, Fagaras Fest a devenit un simbol al regiunii, aducand impreuna mii de oameni din toata tara pentru a celebra frumusetea naturii si cultura locala. In 2024, festivalul a reunit 7.000 de participanti, 750 de turisti au luat parte la tururi ghidate si 30 de mestesugari si producatori locali au avut standuri in cadrul Fagaras Fest. Impactul economic al festivalului in zona a fost de peste 350.000 de euro in 2024, iar succesul sau este dovedit nu doar prin numarul mare de vizitatori, ci si prin sprijinul acordat micilor afaceri locale.

    Anul 2025 marcheaza un moment de stabilitate pentru festival, care isi va gasi „acasa” intr-o locatie permanenta. Astfel, Fagaras Fest va continua sa promoveze principii esentiale pentru dezvoltarea sustenabila a regiunii: conservarea naturii, sprijinirea comunitatilor locale, promovarea micilor producatori si pastrarea traditiilor. Festivalul va aduce un plus de vizibilitate regiunii si va contribui la cresterea turismului local.
    Care sunt comunitatile care pot aplica?

    Concursul se adreseaza primariilor din unitatile administrativ-teritoriale aflate la poalele Muntilor Fagaras. Acestea sunt:


    Arges: Nucsoara, Arefu, Rucar, Leresti, Dragoslavele, Stoenesti, Dambovicioara , Albestii de Muscel, Valea Mare Pravat, Bradulet. Bughea de Sus.
    Brasov: Harseni, Recea, Sinca, Lisa, Ucea, Sambata de Sus, Vistea, Dragus, Sinca Noua, Victoria.
    Sibiu: Porumbacu de Jos, Avrig, Cartisoara, Arpasu de Jos, Turnu Rosu, Racovita, Carta, Talmaciu.
    Valcea: Caineni, Perisani, Salatrucu, Boisoara, Boita, Titesti.

    Cum pot aplica primariile pentru a deveni gazda festivalului?

    Termenul limita pentru depunerea aplicatiilor este 26 ianuarie 2025, iar criteriile de selectie sunt detaliate in regulamentul concursului. Printre acestea se numara justificarea necesitatii organizarii festivalului in locatia propusa, calitatea locatiei (inclusiv activitatile in aer liber care pot fi organizate in zona sau care deja exista, peisajele si atractiile naturale), utilitatile disponibile, accesibilitatea locatiei si facilitatile de cazare.

    Procesul de depunere a proiectelor:
    Proiectele se depun prin completarea tuturor rubricilor obligatorii ce fac parte din aplicatia (formularul) disponibil la urmatorul link:
    https://bit.ly/FagarasFestConsursLocatie

    Criterii de evaluare:

    1. Justificarea, necesitatea si oportunitatea organizarii festivalului in locatia propusa (15 puncte)
    2. Calitatea locatiei (30 puncte):

    – Tipuri de activitati in aer liber care pot fi organizate (drumetii, trasee bicicleta, observarea naturii), peisaje si atractii naturale – 10 puncte
    – Zone umbrite, arbori sau alte facilitati ale locatiei – 5 puncte
    – Utilitati (apa potabila, canalizare, curent electric, iluminat) – 15 puncte

    3. Accesul la locatie si zonele de parcare (20 puncte)
    4. Unitati de cazare in zona (7,5 puncte)
    5. Camping existent in zona sau posibilitatea de a amenaja un spatiu de campare (7,5 puncte)

    6. Parteneri implicati in organizarea festivalului (10 puncte)

    In 2024, Fagaras Fest a sarbatorit cea de-a cincea editie, marcand totodata incheierea proiectului „Crearea unei zone de natura salbatica in sudul muntilor Carpati, Romania”, LIFE18 NAT/RO/00108, care a sustinut finantarea festivalului. Pana in acest an, festivalul a fost itinerant, desfasurandu-se pe rand in Leresti, Nucsoara, Valea Avrigului, Porumbacu de Sus si Sebesu de Sus. Incepand cu 2025, Fagaras Fest isi va stabili un loc permanent, iar acest moment reprezinta alegerea cu mare atentie a locatiei care va gazdui festivalul an de an.

    In continuare, Fundatia Conservation Carpathia, in calitate de organizator al festivalului, isi asuma toate cheltuielile organizatorice si logistice care tin de desfasurarea festivalului.

    Evaluarea proiectelor
    Proiectele vor fi evaluate de un juriu format din 3 membri specializati in organizarea de evenimente. Pentru a intra in concurs, fiecare proiect trebuie sa obtina cel putin 70 de puncte, conform criteriilor de evaluare. Cele mai bune proiecte vor face parte din lista scurta si vor intra in etapa finala, unde se va verifica locatia.
    Etapele concursului:

    • 13 ianuarie: Publicarea concursului
    • 26 ianuarie: Termenul limita de aplicare
    • 27-28 ianuarie: Evaluarea proiectelor
    • 29 ianuarie: Anuntarea listei preliminare
    • 30-31 ianuarie: Vizite in teren
    • 4 februarie: Anuntarea castigatorilor

    Fundatia Conservation Carpathia este cel mai mare proiect de conservare a naturii din Europa, care contribuie la refacerea ecosistemelor naturale din Muntii Carpati, in beneficiul biodiversitatii si a comunitatilor locale. Din 2009, fundatia romaneasca a salvat de la exploatare peste 27.000 de hectare de paduri si pasuni alpine in sud-estul Carpatilor Meridionali, achizitionandu-le cu scop de conservare, a plantat peste 4 milioane de puieti pe 1.991 de hectare afectate de taieri, a creat o zona de 78.000 de hectare pe care nu se desfasoara vanatoare sportiva si de trofee.
    Fundatia contribuie la bunastarea comunitatilor din vecinatatea padurilor protejate prin proiecte sociale, de educatie si de dezvoltare de afaceri verzi, iar viziunea pe termen lung este crearea Parcului National Muntii Fagaras.
    Activitatea Fundatiei Conservation Carpathia este recunoscuta la nivel national si international, recent organizatia primind trofeul BAMBI, cel mai important premiu media din Germania, pentru categoria „Planeta Noastra”. Din 1948, BAMBI premiaza personalitati si organizatii care se remarca prin activitate si au un impact deosebit.

  • De Ziua Culturii Naționale, Radio România Cultural a invitat pentru prima dată la teatru o adolescentă din Vâlcea

    Prin acest gest simbolic, singurul post national de radio dedicat exclusiv artelor indeamna oamenii si institutiile sa faciliteze accesul la cultura al semenilor. Lelia Barbu are 15 ani, locuieste in comuna Pietrari, la 30 de kilometri de Ramnicu Valcea, si nu a fost niciodata la teatru. Lelia a a vazut pentru prima data un spectacol dramatic in preajma Zilei Culturii Nationale, la invitatia Radio Romania Cultural. Ea a fost insotita de jurnalistul Dan Vasiliu, care i-a oferit adolescentei o experienta culturala de o zi, care a inclus o vizita la Muzeul National de Arta, un film si spectacolul „Tatal”, de la Teatrul Bulandra, cu Victor Rebengiuc in rolul principal.
    „In generatia noastra cand zici ca ai fost la teatru, se gaseste cineva care sa zica – mamaie, ai fost la teatru – dar chiar daca teatrul pare ceva pentru oameni de peste 20 de ani mi se pare foarte interesant sa te duci la teatru. E o experienta pe care trebuie sa o ai macar o data in viata”, a spus adolescenta.
    Lelia Barbu
    Radio Romania Cultural a invitat-o pe Lelia la teatru in dorinta de a afla mai multe despre cum se raporteaza tinerele generatii la cultura, ce asteptari si dorinte au si ce sentimente incearca o adolescenta de 15 ani cand vede pentru prima data un spectacol la teatru.
    Lelia Barbu si Dan Vasiliu
    „Alaturi de Lelia am putut retrai emotia unui adolescent care merge pentru prima data la teatru. Eu sper ca am plantat o samanta care va creste si se va inmulti si nu va ramane doar o experienta pe care sa o ai o data in viata, ci una de care sa te poti bucura cat mai des. E important sa le oferim tinerilor ori de cate ori putem astfel de experiente, pentru ca astfel le putem deschide niste usi care vor fi benefice pentru intreaga societate”, spune Dan Vasiliu.
    Despre experienta ei culturala se veti afla in emisiunile de actualitate ale Radio Romania Cultural pe parcursul zilei de 15 ianuarie.
    Lelia Barbu
    „De Ziua Culturii Nationale, am ales sa facem un gest simbolic, acela de a duce pentru prima data la teatru un om care nu a trait niciodata aceasta experienta. Convingerea mea este ca acest gest mic poate fi multiplicat la nivel national de catre toti cei care pot facilita legatura dintre oameni si arta, fie ca este vorba despre oameni obisnuiti sau institutii. Va indemn pe toti sa faceti acest gest si va asigur ca impactul asupra voastra si a lumii in care traim va fi unul cu rost”, declara managerul Radio Romania Cultural, Radu Croitoru.
    De Ziua Culturii Nationale, tinerii vor fi personaje principale la Radio Romania Cultural, care va transmite, in direct, „Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2024”, miercuri, 15 ianuarie 2025,  de la ora 16.00, din Sala „Perpessicius” a Muzeului National al Literaturii Romane din Bucuresti. Va fi un eveniment multiart care ii va avea ca invitati speciali pe Mike Godoroja & Blue Spirit.
    „Gala Tinerilor Scriitori s-a nascut odata cu Ziua Culturii Nationale. M-am gandit atunci ca singurul fel in care cultura noastra poate fi cu adevarat celebrata este acela de a acorda tinerilor talentati  sansa la o reala recunoastere si la mai multa vizibilitate. Pe atunci poezia contemporana era mai putin prizata decat acum, cand dupa ani de lecturi publice de amploare, unele difuzate de Radio Romania Cultural, a ajuns sa aiba  publicul ei constant si entuziast. Cu anii, tinerii care s-au bucurat de aprecierea unor jurii foarte riguroase au confirmat pe deplin. Cartile lor sunt in biblioteci. Si iata, cum este cazul Ritei Chirian anul acesta, ea a primit premiu atunci cand a intrat in competitie pe cand avea sub 35 de ani si se intoarce acum pentru a ridica si marele premiu acordat celor consacrati. O mare bucurie si inca o confirmare!”, a spus Dan Mircea Cipariu, amfitrionul galei.
    Lelia Barbu si Dan Vasiliu

  • Concursul anual de retete si workshopul de cooking „Amintiri Gustoase” au devenit o traditie in lumea iubitorilor de gastronomie din Romania

    * O data pe an, peste 1.000 de creatii digitale, postate in social media in mai putin de o luna, marcheaza pasiunea pentru gastronomia romaneasca;
    * Podcastul Amintiri Gustoase reuneste anual comunitatea iubitorilor de mancare romaneasca in cadrul unei competitii online de retete si al workshopului de cooking dedicat top 100 gastro lovers din Romania;
    * Din juriul si echipele de cooking conduse de chef Liviu Lambrino au facut parte influenceri, antropologi si istorici culinari, iar la finalul editiei, castigatorii au primit cele peste 300 de premii puse in joc. In fiecare an, cel putin 1.000 de creatii digitale postate in social media in mai putin de o luna marcheaza pasiunea comunitatii „Amintiri Gustoase” pentru gastronomia romaneasca.

    Anul acesta, competitia „Diversitate in gusturi si bucate. Repetitie de Craciun”, dedicata iubitorilor de gastronomie dornici sa impartaseasca cele mai reusite retete, a adunat in jurul ei peste 300 de participanti si 1.200 de postari si story-uri pe Instagram si s-a incheiat sambata, 14 decembrie, cu cea de-a patra editie a workshopului de cooking.
    Amintiri Gustoase (c) Alexandra Todica

    Podcastul „Amintiri Gustoase” este mai mult decat un podcast si a adunat in jurul sau o adevarata comunitate, care participa, anual, la competitia online de retete si la workshopul de cooking dedicat top 100 iubitori de gastronomie din Romania.

    Chef Liviu Lambrino (c) Alexandra Todica
    Din juriul condus de chef Liviu Lambrino au facut parte, in acest an, maestrii in bucatarie si antreprenorii culinari Alina Saftulescu, Marius Tudosiei si Teodor Frolu, istoricul gastronomic si moderatorul podcastului Amintiri Gustoase, Cosmin Dragomir, expertii in gastronomie Adriana Sohodoleanu, Corina Dima si Adrian Petrechescu, influencerii de food Alina Muntele, Andreea Juganaru, Ciprian Muntele, Corina Dima, Dana Burlacu-Visternicu, Daniela Niculi, Laura Laurentiu si Marian Ciufu, storytellerii Adrian Dan si Cristian Teodorescu, precum si jurnalistii Carmen Filote Ionescu, Diana Popescu si Dragos Vasile, Maria Tufan, Nicoleta Radacina si Oana Vasiliu.
    (c) Raluca Puiu
    Workshopul de cooking, o repetitie de Craciun ca la carte
    Alina Muntele, Alina Saftulescu, Marius Tudosiei si Karácsony József au coordonat cele patru echipe care au realizat, in timpul workshopului, mai multe preparate festive, perfecte pentru o repetitie de Craciun. Conceptul si designul preparatelor realizate i-au apartinut lui chef Liviu Lambrino. Participantii s-au strans apoi la o masa mare, cu mancarurile delicioase gatite chiar de ei, ca intr-o adevarata familie a iubitorilor de gastronomie.
    (c) Raluca Puiu
    Workshopul de cooking, powered by Lidl Romania si Electrolux Romania, s-a desfasurat si in acest an la Vinalia – Conacul din Ceptura, sambata, 14 decembrie, si a fost sprijinit de Matache Macelaru’, Raftul Bunicii, Fairy Romania, Alexandrion, AQUA Carpatica, Domeniile Samburesti, Artesana, Eco-destinatia Tara Hategului, Magazinul Cumsecade, Bacania Veche si Ivan Pescar. 
    (c) Raluca Puiu
    Partenerul media al evenimentului a fost Radio Kibut, care a pregatit un playlist special pentru ziua workshopului, purtand ascultatorii pe note muzicale catre o atmosfera plina de savoare.

    In plus, cele mai bune retete adunate de „Amintiri Gustoase” sunt transpuse, in fiecare an, in carti de bucate ce reprezinta adevarate bijuterii de colectie pentru pasionatii de gastronomie. Cele mai frumoase povesti si retete din anii trecuti au condus deja la aparitia a doua carti: „Amintiri Gustoase de care ne este dor si pofta” si „Mese festive”, iar competitia din acest an nu va fi o exceptie.

    Urmariti si podcastul Amintiri Gustoase pe https://podcasts.apple.com/ro/podcast/amintiri-gustoase/id1685319504 si pe https://open.spotify.com/show/3RjumVtvhXlIrf9exYo334.
    (c) Raluca Puiu
    Workshopul de cooking (c) Catalin Mihai
    Workshopul de cooking (c) Catalin Mihai

  • A Network of Care la final. Care sunt rezultatele proiectului cultural implementat la Spitalul Marie Curie din București

    * A Network of Care este un proiect cultural implementat de Asociatia Culturala Eastwards Prospectus alaturi de Spitalul Marie Curie din Bucuresti si Daruieste Viata.
    * Proiectul si-a propus sa imbunatateasca calitatea vietii pacientilor din Spitalul Marie Curie din Bucuresti si sa contribuie la procesul lor de vindecare si recuperare.* Peste 50 de copii cu varste cuprinse intre 4 si 18 ani au participat la activitati desfasurate in cadrul proiectului in perioada septembrie – noiembrie 2024
    * Proiectul este co-finantat de AFCN si implementat de Asociatia Culturala Eastwards Prospectus in parteneriat cu Spitalul Marie Curie din Bucuresti si Daruieste Viata.

    Asociatia Culturala Eastwards Prospectus, in parteneriat cu Spitalul Marie Curie din Bucuresti si Daruieste Viata, anunta finalizarea proiectului A Network of Care. In cadrul proiectului, 50 de pacienti internati au participat alaturi de ingrijitorii lor la sase ateliere sustinute de trei artisti, au vizionat cinci filme si s-au bucurat de cartea de colorat realizata cu ajutorul a zece artisti si artiste din Romania.

    Atelier Diana Draghici (c) Adi Bulboaca

    Descrierea activitatilor:

    * Rezidenta artistica: Artista Diana Draghici, selectata prin apel deschis in luna august a acestui an, si-a desfasurat rezidenta in perioada octombrie – noiembrie 2024. Propunerea Dianei a constat intr-un proiect artistic multidirectional, elaborat cu sprijinul echipei Daruieste Viata, in care au fost implicati activ micutii pacienti, parintii si cadrele medicale. Rezidenta a fost structurata pe trei planuri: ateliere de joc artistic in creta colorata pe panze de mari dimensiuni, cu copii din ambele spitale, ateliere tematice in spatiile comune de joaca, cum ar fi cel de Polaroid tinut alaturi de fotograful Adi Bulboaca sau atelierele saptamanale de colaj si lucrul individual in salon.
    * Ateliere artistice: La invitatia asociatiei Eastwards Prospectus, artista Roxana Morar a sustinut doua ateliere de modelaj in lut. Artista le-a propus copiilor care au participat la cele doua ateliere sa modeleze obiecte inspirate de elemente din natura, precum florile sau frunzele.
    * Proiectii de film: Peste 20 de copii au vizionat cinci filme in sala de cinema din noua cladire a Spitalului Marie Curie. Selectia a fost realizata in functie de varsta copiilor, prin colaborarea celor doua asociatii implicate in proiect: Eastwards Prospectus si Daruieste Viata. Cele cinci filme au fost: Vulpea si Iepurasul salveaza padurea (2024), Castelul Craitei (2023), Horia (2023), Thabo si cazul rinocerului (2023), Nina si secretul ariciului (2023). Filmele au fost proiectate cu ajutorul distribuitorilor Bad Unicorn, August Film si Cay Films.

    * Carte de colorat: Zece artisti din Romania au fost comisionati pentru a contribui cu cate doua desene la cartea de colorat dedicata pacientilor internati la Spitalul Marie Curie. Numele celor zece artisti sunt: Carine Arnakis, Dona Arnakis, Lucian Barbu, Roberta Curca, Daniel Florea, Agnes Keszeg, Ana Kun, Lea Rasovszky, Sorina Vazelina si Iulia Toma.

    Atelier Diana Draghici (c) Horatiu Damian Sultanoiu

    „Suntem bucurosi ca am putut contribui cu un strop de speranta si de bine in vietile copiilor internati la Spitalul Marie Curie. Colaborarea cu Daruieste Viata a fost esentiala in a intelege nevoile pacientilor si ale ingrijitorilor lor si implementarea cu succes a tuturor activitatilor planificate. Ne propunem sa extindem seria de proiecte artistice si culturale desfasurate in spitale si sa realizam, impreuna, o retea de sprijin a carei prima veriga deja am construit-o prin proiectul A Network of Care.” – spune Andrei Breahna, Presedinte al Asociatiei Culturale Eastwards Prospectus.
    Atelier Diana Draghici (c) Horatiu Damian Sultanoiu

    „Spitalul construit la Marie Curie, cu sprijinul a peste 350.000 de persoane fizice si peste 8.000 de companii, aduce multiple premiere in Romania: de la modul in care a fost construit, la facilitatile oferite copiilor, parintilor si cadrelor medicale. Proiectul «A network of care» este o alta premiera pentru pacientii-copii din Romania si, speram noi, sa nu ramanem doar la o singura editie” – Carmen Uscatu, fondatoare Daruieste Viata
    Atelier Polaroid (c) Adi Bulboaca

    „Unul dintre cele mai importante aspecte pentru copiii internati, in special pentru cei care sunt internati pe termen lung, este modul in care isi petrec timpul in spital. Dezideratul nostru a fost sa gandim spatii si activitati care sa le permita, chiar si pentru scurt timp, sa uite ca sunt in Spital si sa-si poata trai copilaria. Ne bucura ca proiectul «A network of care» a reusit sa ofere acest lucru.” – Oana Gheorghiu, fondatoare Daruieste Viata
    Atelier Roxana Morar (c) Adi Bulboaca

    A Network of Care este un proiect cultural co-finantat de Administratia Fondului Cultural National. Proiectul nu reprezinta in mod necesar pozitia Administratiei Fondului Cultural National. AFCN nu este responsabila de continutul proiectului sau de modul in care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt in intregime responsabilitatea beneficiarului finantarii.

    –

    Asociatia Culturala Eastwards Prospectus

    Infiintata de peste sapte ani, Asociatia Culturala Eastwards Prospectus (ACEP), promoveaza, prin proiecte culturale sau educative, arta contemporana la nivel national si international. Prin seria de programe ACCELERATOR, ACEP sustine artistii emergenti in drumul si dezvoltarea carierelor lor oferindu-le oportunitati de invatare inspirate din abordarea si practicile locale si din strainatate. De asemenea, ACEP si-a propus sa intensifice proiectele de formare si dezvoltare a publicurilor prin actiuni organizate in Bucuresti si in tara, online si offline, in care publicul intelege, se regaseste si se conecteaza cu arta contemporana.

    ACEP a atras fonduri pentru productia de lucrari de arta; a organizat peste 30 de expozitii offline si online; a coordonat o interventie urbana a artistei Tania Mouraud, desfasurata simultan in 9 orase; a sustinut participarea artistilor in cadrul unor targuri internationale de arta si a dezvoltat proiecte pentru copii si angajatii din companii interesati de arta contemporana. Astfel, prin programele implementate de ACEP, arta contribuie la dezvoltarea individuala si colectiva – facand ceea ce a facut dintotdeauna – a catalizat evolutia societatii.
    Atelier Roxana Morar (c) Adi Bulboaca

    Spitalul Marie S. Curie din Bucuresti

    Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii Marie S. Curie din Bucuresti este unul dintre cele mai mari spitale de copii din tara, tratand anual peste 20.000 de pacienti cu varste cuprinse intre 0 – 18 ani. Desi este localizat in capitala Romaniei, Spitalul Marie Curie are adresabilitate nationala, peste 50% din pacienti venind aici din intreaga tara.

    Daruieste Viata

    De mai bine de 12 ani, Daruieste Viata construieste si reconstruieste sectii, spitale, sperante, investind peste 76 mil. euro in sistemul medical din Romania, fonduri stranse exclusiv din donatii si sponsorizari. Peste 500.000 donatori persoane fizice si peste 10.000 de parteneri corporate s-au alaturat proiectelor Asociatiei. Daruieste Viata a oferit sprijin bolnavilor de cancer in relatia cu autoritatile, a modernizat mai multe sectii de oncologie adulti si copii din tara (Brasov, Timisoara, Cluj, Bucuresti) si a demarat cel mai mare proiect de implicare sociala din ultimii ani: constructia Spitalului de Copii de la Marie Curie (initiativa #NoiFacemUnSpital). Spitalul a fost finalizat si dat in folosinta incepand cu aprilie 2024. Aici se trateaza copiii internati la Spitalul Marie Curie, in sectiile de: oncologie, neurochirurgie, chirurgie, terapie intensiva. De asemenea, blocul operator cu 5 sali de operatie este complet functional. Proiectul continua cu o a doua cladire pentru a crea aici Primul Campus Medical Pediatric din Romania si a le oferi acces tuturor copiilor la conditii moderne de tratament.
    Daruieste Viata s-a implicat activ si in perioada pandemiei de coronavirus, ridicand doua unitati modulare de triaj la Sibiu si la Bucuresti, Spitalul Modular 1 Elias pentru pacientii cu COVID-19 (o investitie de aprox. 2.6 mil euro), Spitalul Modular 2 Piatra Neamt (o investitie de aprox. 2.7 mil euro) si sprijinind cu echipamente de protectie si echipamente medicale peste 140 de unitati de ingrijire, din 102 orase. In total, Daruieste Viata, cu sprijinul donatorilor si sponsorilor, a distribuit 17 tone de echipamente de protectie in toata tara.

  • Gala BookLand, un reper pentru excelență în educație și revitalizarea învățământului la sat

    Dupa 14 ani dedicati tinerilor din Romania, Asociatia BookLand a organizat la finalul lunii noiembrie 2024 prima editie a Galei BookLand. Evenimentul a impletit armonios arta, caritatea si excelenta in educatie, prin acordarea celor mai mari 3 burse educationale oferite vreodata in Romania. Acesta a fost gazduit de Teatrul National „I.L.Caragiale” din Bucuresti (Sala Studio) si a prilejuit si celebrarea proiectelor cu real impact pe care BookLand le-a derulat in mediul rural, acolo unde asociatia a renovat & modernizat 80 de scoli si gradinite in numai 4 ani, si unde acum construieste primul sau Campus Preuniversitar Profesional in Sistem Dual. Totul pentru o Romanie mai prospera si mai educata, in care tinerii sa aiba parte de acces la educatie de calitate, meserii cerute pe piata muncii si un nivel de trai mai bun.

    Alaturi de sponsori, ambasadori, colaboratori, cadre didactice, parinti si elevi, Asociatia BookLand a imprimat evenimentului o atmosfera de reala sarbatoare aniversarii primilor 14 ani de activitate educationala. Ambasadorii BookLand au urcat pe scena pentru a impartasi, rand pe rand, o amintire speciala despre copilaria petrecuta la sat, dar si pentru a impartasi din talentul lor. Mesajele sau momentele artistice pregatite de ambasadorii Constantin Enceanu, Dan Puric, Luiza Zan, Doina Rusti, Cristi Puiu, Grigore Lese, Alexandru Preda, Pamfil Roata, Bogdan Tataru, Vasile Muraru & Valentina Fatu, Sergiu Mihalcea si Constantin Pasol i-au incantat pe cei peste 300 participanti. A luat cuvantul si Principele Nicolae al Romaniei, al carui discurs a subliniat importanta educatiei, in timp ce Cornel Bertea-Hanganu a vorbit despre solutiile concrete la criza de pe piata muncii si beneficiile pe care le ofera invatamantul profesional dual.
    Momentele sustinute de artisti de renume au fost completate de interventiile pline de candoare ale tinerilor – multi dintre acestia chiar din scolile rurale renovate de BookLand. Sub indrumarea Ambasadoarei BookLand si actritei Adriana Trandafir, elevii Scolii Gimnaziale din comuna Iedera de Jos, judetul Dambovita, au urcat pe scena pentru a interpreta roluri inspirate din propriile povesti de viata si experiente, atragand atentia asupra problemelor cu care se confrunta elevii de la sat: saracia, bullying-ul si discriminarea, abandonul scolar, abuzul din familie, alcoolismul sau absenta unui parinte. Un alt moment emotionant a fost cel sustinut de elevii Scolii Gimnaziale Leleasca, judetul Olt, care si-au purtat cu mandrie costumele populare, jucand pe acorduri traditionale. Doua tinere sperante au completat programul serii: Ioana Bilea si Alisia Sere, iar maestri de ceremonii si gazde au fost Ambasadorii BookLand Mihaela Tatu si Rares Florin Stoica.
    Universul rural a fost celebrat si prin tema primei expozitii caritabile organizate de BookLand: „Viata la tara”. Timp de o seara, foaierul Salii Studio a devenit un generos spatiu expozitional pentru lucrari plastice in diferite tehnici si machete realizate de elevi talentati de la 20 de scoli din toata tara. Lucrarile au putut fi achizitionate de cei prezenti prin licitatie, fondurile obtinute fiind redirectionate 50% catre construirea primului campus scolar BookLand, si 50% catre elevii/scolile care au trimis lucrarile.
    Cel mai asteptat moment al Galei BookLand a fost cel dedicat acordarii celor mai mari 3 burse educationale oferite vreodata in Romania, in valoare de 35.000 EURO fiecare. Trei elevi exceptionali de clasa a VIII-a, din mediul rural, au urcat pe scena Teatrului National din Bucuresti pentru a primi aceasta recunoastere din partea juriului si a sponsorilor: PRO TV (2 burse) si Star Assembly (1 bursa). Cei 3 bursieri – Constantin Papara, Ioana-Alexandra Avornicului si Andrada Lungu – au fost rasplatiti pentru performanta dovedita si incurajati sa-si urmeze visurile si pasiunile, caci Bursa BookLand le va asigura toate cheltuielile (transport, cazare, masa, rechizite & alte cheltuieli necesare parcursului educational) pentru urmatorii 7 ani in care isi vor continua, la oras, studiile la liceu si la facultate.
    „Investitia in educatie este una dintre cele mai valoroase investitii pe care o putem face pentru viitorul nostru, al tuturor. Copiii sunt cei care duc mai departe visurile, inovatia si progresul comunitatilor noastre, iar prin aceste burse ne dorim sa sustinem copii cu potential si sa le recunoastem talentul, efortul si munca in directia unei educatii la standarde inalte. Copii exceptionali din mediul rural, care, prin rezultatele lor remarcabile la scoala si implicarea in activitati extracurriculare, ne arata ca excelenta nu cunoaste limite geografice. Ne bucuram si ramanem impresionati nu doar de determinarea acestor copii, ci si de faptul ca, in satele Romaniei, exista profesori dedicati, parinti care isi sprijina copiii si comunitati care cred in ei. Ei sunt dovada vie ca educatia poate transforma vieti oriunde ar incepe calatoria. Ei sunt cei care ne demonstreaza ca educatia este esentiala. PRO TV este si va ramane alaturi de astfel de initiative, implicandu-se activ in sustinerea elevilor si a sistemului educational din Romania. Credem cu tarie in puterea generatiilor urmatoare de a schimba lumea, iar datoria noastra este sa ii sprijinim in acest drum.” ? Hanaan Yaseen, Strategy & Business Planning Executive, PRO TV

    „Este o onoare sa facem parte din proiectul burselor BookLand, o initiativa care demonstreaza puterea lui ‘impreuna’. Am avut privilegiul de a descoperi povesti impresionante despre rezilienta, dedicare si dorinta de a modela cu integritate si perseverenta societatea de maine. Alegerea beneficiarilor nu a fost o decizie usoara, pentru ca in fiecare candidat am regasit valori pe care BookLand si Star Assembly le impartasesc: educatie, perseverenta, responsabilitate sociala si viziune pentru un viitor mai bun. Suntem mandri sa putem investi in traiectoria unor tineri exceptionali, oferindu-le resursele necesare pentru a-si transforma visurile in realitate.” – Alina Todor, Sef Birou Formare Profesionala Star Assembly

    Alaturi de Hanaan Yaseen – Strategy & Business Planning Executive PRO TV si Alina Todor – Sef Birou Formare Profesionala Star Assembly, din juriul primei editii a Burselor BookLand au mai facut parte: Daniela Visoianu – Expert in educatie, Elena Ungureanu – Psiholog si Vicepresedinte in Biroul Executiv National al Federatiei Romane de Psihoterapie, si Ariana Popescu – Secretar General al Consiliului National al Elevilor.

    In plus, pentru ca departajarea celor 6 finalisti a fost dificila, toti copiii selectati fiind exceptionali, gratie PRO TV si urmatorii 3 clasati – Cristian Mihai Ardei, Ionela Pop si Denis Stoicescu – au fost rasplatiti cu premii. Acestia au primit cate un laptop performant, un telefon mobil si un voucher de 2.000 EURO, premii sustinute integral de PRO TV, alaturi de cate un loc in Tabara Coolturala 2025, daruit de echipa BookLand. Experienta finalistilor a fost completata a doua zi de o surpriza pusa la cale de echipa PRO TV, care a organizat un tur al studiourilor, oferindu-le prilejul sa exploreze platourile de filmare pentru cele mai cunoscute emisiuni ale postului TV si sa descopere ce presupune productia de stiri.

    In cadrul Galei au fost decernate si trofeele BookLand – o serie de trofee inedite sub forma unor papusi din panusi de porumb, creatie originala. Lucrate de un mester argesean si personalizate cu diferite accente inspirate din universul indeletnicirilor rurale, trofeele au fost acordate ambasadorilor si partenerilor BookLand pentru a le rasplati implicarea in misiunea educationala.
    „Prima editie a Galei a intors in mine ?o cheita’ a amintirilor. Am retrait impreuna cu partenerii nostri primii 14 ani de reusite si… mai putin reusite. De la bun inceput, motorul nostru a fost si a ramas dragul de carte, pentru ca BookLand iubeste si pretuieste cartile. Insa, era sa ne doboare targul urban pe care l-am organizat timp de 3 ani in mall-uri, piete, parcuri… Dar nu ne-am lasat si ne-am concentrat toata atentia inspre tineri. Asa ca am continuat cu conferinte si intalniri, tabere pentru copii, renovari de scoli & gradinite – si cate povesti si lectii am strans, nu va puteti inchipui! Toata aceasta experienta, de fapt, ne-a pregatit pentru cel mai greu examen de pana acum: construirea primului nostru Campus Preuniversitar in sistem dual, in satul Vulturesti din judetul Arges. Probabil ca, pana sa invatam sa scriem acest capitol, a trebuit sa trecem prin tot ?abecedarul’… N-am fi reusit fara sa avem alaturi de noi sute de parteneri care ne impartasesc viziunea despre o Romanie rurala educata si calificata profesional. Le suntem recunoscatori pe viata.” – Mihaela Petrovan, Presedinta Asociatiei BookLand

    Printre companiile care si-au dat mana pentru a contribui la construirea primului campus BookLand, in beneficiul tinerilor de la sat, se numara: Leroy Merlin, Verbund, SAP, CEC Bank, Coca Cola HBC, Asevi, Puran Architecture & Design, Somaco Grup Prefabricate, Asa Cons, Cargill, Zentiva, Serv Class, Brico Dépôt, UniCredit, Vopseaua Oskar, Boma Prefabricate, Maxbet, Novomatic, Corteva, Timac Agro, Siniat, Kober, Teleperformance, Noventa, Stift Lux Design, Sipex, Huawei Technologies, BMI Bramac, Ferro, Mobilift, Porta Doors, European Pastry, Mediaposte Hit Mail, Linde Gaz, Turbomecanica, Viacon, Leoni, Terra Gres, Raveli, Rocas Decor, Bella Casa, Honeywell, Zahar Margaritar, Rehau, Bauelemente, Up Romania, Claritech, Fereastra Suki, Gradinariu Import Export, Intertrans Continental, Douglas, Strizo, Niko Auto Com, Hirsch Porozell, Gilcom, Ravago, Instal Impex, Savelectro, Elserv, Elvon, Eurotigla, Dolo Trans Olimp, Emerson Process Management, Eptisa, Game World, Team Montage, Menatwork, Argenta, Porsche, Mar&Pet, Schneider Electric, Bilka Steel, Danlin, Agro Concept, Purmo Group, Media Med Publicis, Pallex, Polon Alfa, Terqua, Kovostroj, Cybernet Auto Center si Stroia Product.

    In septembrie ’24 asociatia a demarat constructia primului sau Campus Preuniversitar Profesional in Sistem dual, in satul Vulturesti din judetul Arges. Incepand din 2025, cand isi va deschide portile, primii 300 de copii din satele invecinate (pe o raza de ~50km) vor studia aici, urmand ca dupa completarea tuturor claselor capacitatea maxima sa fie de peste 1.200 de elevi. Acestia vor beneficia de conditii moderne de invatare pentru toate ciclurile de invatamant: primar, gimnazial, liceal si postliceal si de toate facilitatile si dotarile pentru a face performanta: sali de clasa ?scoase in natura’, ateliere de lucru, laboratoare, biblioteca, sala de spectacole, facilitati sportive, amfiteatru in aer liber, spatii de relaxare, mini-ferma de animale, cantina, brutarie, spalatorie, livada, gradina de legume si solar. Asociatia BookLand si-a propus astfel sa revolutioneze invatamantul profesional, implementandu-l acolo unde-i sade mai bine – la sat -, deruland programe in sistem dual alaturi de agentii economici carora le va pregati teoretic si practic viitorii angajati, invatandu-i carte si meserii pe copiii din mediul rural.
    Toti cei care impartasesc viziunea BookLand despre accesul elevilor de la sat la educatie & formare profesionala se pot alatura demersului donand 2 euro lunar printr-un SMS cu textul CONSTRUIM la 8845 sau achizitionand Soricelul BookLand. In plus, companiile din mediul privat pot contribui cu bani, servicii sau materiale prin redirectionarea a 20% din impozitul pe profit/venit, conform Legii Sponsorizarii nr. 32/1994 sau Ordinului 1679/2022 prin formularul 177. Pentru cea mai trainica investitie intr-o Romanie mai buna si cu adevarat educata, a carei imagine sa fie pozitiva oriunde in lume… dar mai ales in sufletele noastre!

    De 14 ani BookLand contribuie la sublinierea importantei educatiei si dezvoltarii personale prin Intalnirile BookLand Evolution, care le faciliteaza liceenilor dialogul cu varii personalitati, prin Taberele Coolturale care le ofera copiilor un mix de activitati educationale si distractive in mijlocul naturii, dar mai ales prin Renovarea & Dotarea scolilor. „Impreuna CONSTRUIM oameni” a adus laolalta, in perioada 2020 – 2024, sute de companii din mediul privat, autoritati locale, profesori-parinti-elevi care, la indemnul BookLand, si-au dat mana pentru a contribui la modernizarea scolilor de la sat. Acest parteneriat public-privat a fost posibil datorita obiectivului comun de a reduce abandonul scolar, oferindu-le elevilor sansa la educatie de calitate in cladiri sigure si prietenoase. Rezultatul? 80 de scoli rurale renovate & echipate, 15.000 de copii anual care merg cu drag sa invete, rezultate scolare mai bune si premisele unei vieti implinite. In 2025 BookLand va inaugura primul Campus Preuniversitar Profesional in sistem Dual din mediul rural, locul in care educatia se intalneste cu dezvoltarea economica sustenabila, asigurandu-le tinerilor locuri de munca, stabilitate si un nivel de trai mai bun. Mobilizarea exemplara reusita de BookLand a fost recunoscuta printre bunele practici incurajate de Guvernul Romaniei in Raportul National Voluntar al Romaniei, prezentat la Forumul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabila (New York, 2023).

  • De 25 de ani, laureații Nobel se aud la Radio România Cultural

    De 25 de ani, Radio Romania participa la ceremoniile de decernare a premiilor Nobel din ziua de 10 decembrie, la Stockholm (Suedia) sau la Oslo (Norvegia), acolo unde se acorda premiul Nobel pentru pace. Realizatoarea Corina Negrea este singurul jurnalist roman acreditat. Pulsul evenimentelor este luat direct si in direct la Radio Romania Cultural si Radio Romania Actualitati, in perioada 5-11 decembrie 2024, in transmisiuni directe, interviuri si reportaje, on-air si online, Corina Negrea fiind corespondentul Radio Romania la tot ceea ce, anual, inseamna Saptamana Nobel la Stockholm si evenimentele asociate premiului Nobel pentru pace de la Oslo.

    In aceste doua decenii si jumatare, s-au adunat, in fonoteca Radio Romania, peste 40 de interviuri cu laureati ai premiilor Nobel, unii dintre ei avand legaturi si cu Romania – George Emil Palade, laureat al premiului pentru medicina sau fiziologie in anul 1974, Stefan Hell, laureat al premiului pentru chimie in 2014, ambii nascuti in Romania sau Gerard Mourou, premiul Nobel pentru fizica pe anul 2018, a carui cercetare este chiar principiul de functionare al laserului de mare putere de la Magurele, un interviu cu prima femeie laureata a Nobelului in stiinte economice, Elinor Ostrom (2009), precum si editii speciale ale emisiunilor de stiinta care au reflectat momente unice petrecute de-a lungul anilor in aceste momente de mare sarbatoare.

    „Prezenta mea la ceremoniile dedicate premiului Nobel este o onoare si o obligatie fata de ascultatorii romani, carora trebuie nu doar sa le transmit informatii despre laureati, dar si sa le redau, atat cat pot, atmosfera din capitalele Suediei si Norvegiei – care sunt cu adevarat speciale! Pe de alta parte, intalnirile si interviurile cu laureatii Nobel sunt un privilegiu pentru orice jurnalist din lume si nu pot decat sa sper ca interviurile si corespondentele trimise sa se ridice la exigentele ascultatorilor nostri si sa aduca un plus de informatie de calitate in aceasta perioada in care este atata nevoie de ea.
    Pentru mine, prezenta, an de an, la Stockholm si Oslo, la evenimentele asociate premiilor Nobel, este ca o gura de oxigen si am, de fiecare data, senzatia ca apartin unei comunitati profesionale extraordinare    ”, spune Corina Negrea.

    Amanunte si inregistrari ale transmisiilor pe: www.radioromaniacultural.ro.