Ultimele opt zile ale Festivalului International “George Enescu” au adaugat virtuozitatii si emotiei o noua coordonata, cea a ideilor si temelor deschise spre dialog si meditatie. Publicul a avut ocazia sa sondeze viziuni, concepte si idei in marile opere prezentate, pe de o parte. Premiere pe scenele romanesti cum sunt Peter Grimes, al lui Benjamin Britten si Moise si Aron, a lui Schoenberg sau piese abordate foarte rar, cum este Jeanne d’Arc, a lui Honneger au livrat explicit in librete mari teme actuale si azi. Au putut fi apoi contemplate, pe de alta parte, idei neobisnuite sau abordari diverse in dialogurile dintre compozitori, de la Forumul International al Compozitorilor. De altfel, fiecare lucrare prezentata, in fiecare sectiune, a deschis, calea catre noi teme de dialog, intrebari si conversatii. In total, au avut loc 30 de noi concerte care au inclus 69 de lucrari, apartinand unui numar de 31 compozitori.
Muzica este a vremurilor si vremurile sunt ale muzicii, se spune. Artistii preiau energia timpurilor si o transpun in opere, iar lucrarile lor influenteaza si marcheaza publicul, care, la randul lui, influenteaza si inspira creatorii. Cercuri virtuoase ale creatiei descrise magistral de lucrarile ultimei treimi a Festivalului.
Indrazneata creatie a lui Constantin Basica, “Concert pentru dirijor si orchestra”, prima auditie, prezentata in seria Muzica Secolului XXI, pe 15 septembrie, a oferit, spre exemplu, ocazia de a imagina modul in care un ipotetic Dirjor Artificial Intelligence poate integra de la auditoriu si orchestra indicatii despre arbordare unei lucrari si gestica potrivita. Expresia absolut uimitoare a modului in care, prin tehnologie, un dirijor poate uni publicul si muzicienii. Poate o citire a ideii de lume in armonie venita din cel mai surpinzator loc, cel al inteligentei artificiale.
La aceeasi sectiune, Elegia minacciosa, a lui Dan Dediu ne-a propus paradoxul unei elegii amenintatoare, Francesco Tristano, cel care are ca vis inregistrarea integrala a lucrarilor de pian ale lui Bach, cu Island Nation Free ne-a invitat sa exploram fara complexe, programatic, sonoritatile diverse ale lumii, in timp ce Concertul de vioara, a lui Jorg Widmann a adus in atentie, sub bagheta maestrului Cristian Lupes si in interpretarea Filarmonicii din Sibiu si a lui Michael Barenboim vibratia contemporana.
In aceeasi zi, de dimineata Dan Zhu, la vioara si Gerhard Oppitz la pian au revizitat plini de subtilitate Sonata nr. 1 pentru vioara op.12, de Beethoven, dedicata lui Sallieri, prilej de meditatie despre talent, reverenta profesionala, metoda si canon. Apoi Impresiile din copilarie, ale lui Enescu au vorbit despre amintire, inocenta si reverie, deschizand drumul pentru revelatia asupra Mythen, a lui Szymanowski si Sonata in Mi bemol major, a lui Strauss.
Dupa-amiaza, la Ateneu, sub bagheta lui Gergely Madars, Orchestra Filamonica Regala din Liege, avandu-l ca solist pe rafinatul Renaud Capucon a cantat Enescu – Suita pentru orchestra nr. 2 in Do major, op.20, Bartok – Concertul pentru vioara si orchestra si Prokofiev – Simfonia a V-a in Si bemol major, op 100. Primii doi compozitori, nascuti in acelasi an, un trio de contemporani si totusi tuse diferite, desi sunetul vremurilor se simte peste tot in contururi precise, realizate splendid de tonul profund al viorii lui Capucon.
Seara, Peter Grimes. O poveste intensa despre comunitate, preconceptii, statutul dificil al celui diferit intr-un libret de policier operatic. Considerata ca fiind una din capodoperele contemporane, lucrarea lui Benjamin Britten a fost insotita de grafica multimedia creata de Carmen Lidia Vidu, care a adaugat claritate in tesatura de idei si a completat experienta spectatorilor. Orchestra Nationala Radio si Corul Academic Radio, sub conducerea maestrilor Paul Daniel si Ciprian Tutu, au transpus forta povestii intr-o interpretare sustinuta si au dat nuante textului si subtextului.
Noaptea orasul s-a imbracat in sunetele Missei Solemnis a lui Beethoven, in interpretarea Freiburger Barockorchester si Zurcher Sing-Akademie, sub bagheta lui Rene Jacobs. “Din inima sa se intoarca in inima”, scria Beethoven, ca dedicatie, pe partitura compozitiei care a livrat promisiunea direct in sufletele spectatorilor, alaturi de prilejul de a scruta dintre cele mai profunde posibile teme: despre umanitate, credinta si raportarea la divinitate.
Ziua a doua a debutat cu acordurile viorii lui Midori si ale pianului vrajit de Jean-Yves Thibaudet, cu un repertoriu incluzand Schumann, Faure, Debussy si Enescu, intr-un dialog de mare subtilitate si profunzime. Un nou prilej de a-l regasi pe Enescu langa alti compozitori alaturi de care a creat si „caracterul romanesc” integrat perfect in sonoritatile europene ale perioadei.
La Sala Auditorium, Trio Nuova Musica Consonate au lansat noi prilejuri de conversatie cu doua auditii provocatoare, Conceptofonia, lui Serban Nichifor si Parallel musics, a Lianei Alexandra, alaturi Sonata pentru violoncel si pian, a lui Anatol Vieru.
Finalul zilei a fost in nota profunda a Recviemului lui Verdi, in interpretarea Orchestrei si Corului Maggio Musicale Fiorentine, sub bagheta maestrului Fabio Luisi. Un prilej in plus de inalta meditatie, dincolo de interpretarea propusa.
Ritmul clapelor pianului controlat cu maiestrie de Gerhard Oppitz a deschis dupa-amiaza zilei a treia. Beethoven – Sonata nr.17 in Re major, cunoscuta si drept “Der Sturm-Furtuna”, denumire care nu ii apartine autorului, dar care este legata cumva istoric de perioada in care a fost compusa si de o recomandare de a citi lucrarea shakesperiana, facuta de compozitor, intamplator, in acea perioada.
Expresiva Suita nr. 2, op 10, a lui George Enescu completeaza cadrul cu o noua incantare si o noua confirmare privind locul operei lui Enescu in randul muzicii influente europene.
De altfel, seara s-a incheiat cu acelasi gand, dupa ce orchestra florentina, Maggio Musicale a lansat provocarea unei a doua interpretari, in aceeasi editie, a Simfoniei a III a, a lui Enescu, sub bagheta maestrului Fabio Luisi. Dupa ce am avut ocazia ca in prima parte a Festivalului sa admiram claritatea si amplitudinea constructiei muzicale a lucrarii, in regalul dirijat de maestrul Vladimir Jurowski, la pupitrul Orchestrei Radiodifuziunii din Berlin, noua versiune, cu o citire in cheie italiana si calda a temelor dantesti completeaza intelegerea profilului universal al minunatei lucrari enescine. Promisiunea Pardisului, din ultima parte, invaluitoare, feerica a incheiat intr-o noua emotie seara deschisa in note de virtuozitate de Concertul nr. 1 de vioara, a lui Paganini, cu Serghey Krylov solist.
Ziua a patra s-a deschis in acordurile Simfoniei de camera pentru 12 instrumente soliste, a lui Enescu, interpretata de Orchestra Nationala din Lille, dirijata de Vlad Vizireanu, la Ateneul Roman. Despre aceasta lucrare s-a spus ca este o meditatie despre existenta si non-existenta, una dintre temele filosofice explorate de Enescu. Un nou set de idei profunde oferite spectatorului, care regaseste printre note, temele romanesti, radacinile si aspratia inalta. In interpretarea oferita, unitara, “cantecul de lebda” a lui Enescu a atins cele mai sensibile corzi interioare. Serghei Khachatryan, la vioara si Timothy Ridout, la viola au continuat cu Concertul pentru vioara si orchestra in re major – de Johannes Brahms, si Simfonia „Harold in Italia” – de Hector Berlioz.
Muzica este liant universal, iar compozitorii sunt nemuritori, este urmatorul set de idei adaugate in dilogul saptamanii de ansamblul Les Sourds-Doues, in programul Mozartweek in Residence. In muzicalul “The Four Ties”, artistii au propus o calatorie prin diverse lumi muzicale – de la clasica, la jazz, tango, klezmer, muzica de film etc. – cu destinatia finala, Mozart. Cu umor si virtuozitate, cei patru muzicieni au facut live demonstratia ca suntem toti imersati in marea sonoritate a lumii, iar geniul lui Mozart uneste invizibil continente si oameni, continua sa uimeasca si sa cucereasca.
Seara, un episod in doua game majore, cuprinzatoare, coplesitoare. Concertul nr. 4 de pian in sol major, a lui Beethoven, cu Nelson Freire solist si Simfonia nr.1 in Re major, a lui Gustav Mahler, cu Orchestra Filarmonicii din St. Petersburg si maestrul Vassily Sinaisky la pupitru. O nota in plus la temele posibile de meditatie. Concertul lui Beethoven, dupa lansarea din 1808, a fost neglijat aproape 30 de ani si readus in atentia cuvenita de Felix Mendelsohn, care i-a repus in lumina frumusetea si structura inovatoare.
Ziua a cincea a fost dominata, aparent, de spectactolul Jeanne d’Arc, cu actrita Marion Cotillard, castigatoarea unui premiu Oscar, a numeroase premii de interpretare europene, in rol principal. Alte cinci evenimente de inalt nivel s-au petrecut pe intregul parcurs al zilei, intr-un urias puzzle muzical de idei si interpretari.
In cadrul Forumului International al Compozitorilor, muzicienii britanici Mark-Anthony Turnage, Colin Matthews, John Woolrich si Charlotte Bray au vorbit despre arta lor poetica, crezul lor artistic si modul personal de percepere a universului muzical contemporan, invitati la dialog de compozitorului si profesorul Dan Dediu. Apoi, la Sala Radio, Britten Sinfonia, sub bagheta dirijorului Andrew Gourlay si cu Vikram Sedona, la vioara, laureat al Concursului International „George Enescu” 2018 au prezentat lucrarile participantilor la forum. Reflections in time – de Charlotte Bray, Prin lumina florilor – de Ulpiu Vlad, Concert pentru vioara – de John Woolrich, o lucrare in prima auditie de Mark-Anthony Turnage si Spiralling – de Colin Matthews. Programul a permis o privire de ansamblu asupra muzicii contemporane britanice, aducand pe scena Festivalului o selectie a celor mai cunoscuti si cantati compozitori englezi in viata.
Apoi, mult asteptatul oratoriu Jeanne d’Arc au bucher, semnat de Arthur Honegger. Orchestra Nationala din Lille, sub bagheta dirijorului Alexandre Bloch, acompaniata de Corul Filarmonicii „George Enescu”, dirijat de Iosif Ion Prunner si Corul de copii al Radiodifuziunii Romane, dirijat de Razvan Rados au pus in scena un spectacol solid, un masiv de emotii, nuantate profund de delicata Marion Cotillard in rolul principal. Dincolo de celebritate, spectatorii au putut simti puterea partiturii eclectice si impresionante a lui Honegger, prestatia impecabila a muzicienilor romani mari si mici, alaturi de cei francezi, constructia sofisticata si atent condusa de Alexandre Bloch. Subiectele zilei din libretul semnat de Paul Claudel – lupta pentru o idee, libertatea de expresie si piedicile puse de sistemele politice corupte, implicarea pana la sacrificiu au marcat definitiv momentul in sufletele melomanilor.
Mai tarziu, la Teatrul Excelsior, spectacolul Scrisori si muzica (Briefe & Music), Din corespondenta dintre Leopold si Wolfgang Amadeus Mozart (1779 – 1782) a dezvaluit ganduri din intimitatea compozitorului, idei de luat si cantarit, in citirea dedicatului mozartian Rolando Villazon, acompaniat de violonistul Emmanuel Tjeknavorian si pianistul Maximilian Kromer.
Orchestra Filarmonica din St. Petersburg, sub bagheta dirijorului roman Christian Badea, alaturi de Corul Academic al Radiofuziunii Romane, dirijat de Ciprian Tutu, si violonistul Vadim Repin au continuat apoi cu Poemul simfonic „Isis” – de George Enescu (finalizat postum de Pascal Bentoiu, dupa schitele autorului), Concertul nr. 1 in la minor pentru vioara si orchestra – de Dimitri Sostakovici si Simfonia a IX-a in mi minor, „Din lumea noua” – de Antonin Dvorak. O prestatie impresionanta, plina de nuante, cu un contur sonor frumos adaptat fiecarei piese propuse, purtatoare a unor mituri, povesti si simboluri. Isis s-a revarsat plina de seductie, vioara lui Vadim Repin a desenat cu claritate tumultul personal, pasajele intunecate si suferinta, Concertul de vioara fiind compus in perioada in care Sostakovich era persecutat de Stalin pentru originea lui, ca in final lumea noua sa isi prezinte sunetul amplu al promisiunilor.
La Barocca, ansamblul italian specializat pe interpretari de muzica baroca au incheiat ziua cu „Aci, Galatea si Polifemo”, compusa ca muzica pentru festivitati de nunta de Georg Friedrich Handel. Sub bagheta dirijorului Ruben Jais, soprana Roberta Mameli, mezzosoprana Sonia Prina si basul Luigi de Donato au completat intensitatea zilei cu arii vivace, tonuri idilice, furtuni ale geloziei intunecate.
Ziua a sasea a oferit, printre altele, o viziune muzicala a compozitorului Max Richter, care a reimaginat contemporan Anotimpurile lui Vivaldi, cu sprijinul Annei Tifu la vioara, oferind in “Reimagining Vivaldi” prilejuri de uimire si bucurie, dantelarii contemporane. A urmat Cantecul particulelor neutrino, “auzit” si compus de Nicola Piovani, figurat de Orchestra Filarmonicii Banatul din Timisoara, cu sprijinul lui Ybai Chen la violoncel, laureat al Concursului International George Enescu, editia 2018. In final, Suita Fellini, tot a maestrului Piovani, auditoriul a fost purtat prin marile momente ale cineastului italian, aducand in atentie tot universul de personaje, drame, comicul si grotescul, delicatetea si grandoarea, conturand din muzica, aproape fizic, scene memorabile.
Camerata Salzburg a preluat apoi sonoritatea zilei, revenind la parfumul clasic al lui Mozart Week in Residence, cu arii din “Nunta lui Figaro”, interpretate de Mojca Erdmann si neobositul Rolando Villazon. Au urmat Simfonia concertanta pentru vioara, viola si orchestra in mi bemol major, cu Akiko Suwanai la vioara si Timothy Ridout la viola. Spectacolul s-a incheiat cu Mozart – Simfonia nr.35 “Haffner”.
A urmat spectacolul Moise si Aron, opera semnata de Arnold Schoenberg. O noua premiera absoluta in Festival, va ramane un eveniment de referinta, o montare in concert memorabila, purtand semnatura Orchestrei Filarmonicii “George Enescu”, dirijata de maestrul Lothar Zagrosek, Corul Filarmonicii George Enescu, pregatit de maestrul Iosif Ion Prunner si cu sprijinul Vocal Consort Berlin. Constructia pregatita a integrat firesc distributia internationala, cap de afis fiind expresivii Robert Hayward (Moise) si John Daszak (Aron). Arhitectura multimedia, asigurata de Nona Ciobanu si Peter Kosir a dat cadrul perfect pentru a contura puterea povestii, moderand subtil disputa de inceput de lume, intre Gand si Cuvant.
Les Talents Liriques, sub bagheta maestrului Christophe Rousset, au sculptat apoi in imaterialul noptii, sonoritati baroce, cu Iulius Caesar in Egipt, opera lui Haendel. Partitura dificila, din nou, sustinuta cu aplomb de contratenorul Christopher Lowerey si soprana Karina Gauvin, alaturi de intreaga distributie de artisti lirici.
Ziua a saptea. Penultima zi din editia 2019 a Festivalului International George Enescu s-a deschis asezat, invaluitor cu recitalul pianistului francez Francois-Frederic Guy. Piese pentru pian – de J. Brahms, Sonata nr. 1 in fa diez minor pentru pian – de G. Enescu, Preludii, Caietul II – de C. Debussy.
Apoi, La Sala Radio, seria Muzica secolului XXI, in interpretarea Orchestrei Simfonice Bucuresti, sub bagheta dirijorului Nicolae Moldoveanu a propus o trecere in revista a directiilor din componistica actuala, cu exemple din Franta, Chile, Suedia si Romania. Bachiana – de Cornel Taranu, „Vaste champ temporel à vivre joyeusement” – de Eric Montalbetti, „Atacama” concert pentru vioara si orchestra – de Marco Perez-Ramirez, „Ich denke Dein…” – de Rolf Martinsson. Compozitorii straini invititati au dialogat ulterior in cadrul Forumului International al Compozitorilor, de la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti despre modul in care compun, despre sursele de inspiratie, disiciplina necesara compozitorului si despre devenirea lor. Discutia moderata de compozitorul si profesorul Dan Dediu a oferit o privire in laboratorul de creatie si a condus catre micile secrete ale fiecaruia.
Inspiratia si delicatetea, concentrarea si sunetele prefecte au preluat scena la Ateneu, unde pianista Mitsuko Uchida, in dublu rol de dirijor si solist, alaturi de Orchestra de Camera Mahler, au intrepretat Concertul nr. 19 pentru pian si orchestra in fa major – de W.A. Mozart, „Metamorphosen” – Studiu pentru 23 de instrumente cu coarde soliste – de R. Strauss si Concertul nr. 20 pentru pian si orchestra in re minor – de W.A. Mozart. Una dintre cele mai apreciate muziciene ale momentului, o legenda a pianului la nivel mondial, prezenta in premiera la Bucuresti, a oferit melomanilor dozajul perfect, o citire plina de sensibilitate, personala, speciala a celor trei compozitii.
O alta vedeta incontesabila a scenelor clasice, Orchestra Regala Concertgebouw din Amsterdam cu maestrul Cristian Macelaru la pupitru si-a demonstrat in continuare virtuozitatea, constructia ansamblului aproape de perfectiune, pe Scena Salii Palatului. Poemul simfonic „Don Quijote” – de Richard Strauss, cu Ken Hakii – la viola si Truls Mork – la violoncel a evidentiat o parte din atu-urile orchestrei “de aur”-sunetul rotund, armonia perfecta, timbrul catifelat al instrumentelor de coarde.
A urmat Simfonia a III-a in mi bemol major de L.v. Beethoven, care a fost cu adevarat eroica. O lucrare binecunoscuta oricarui meloman, de la cel ocazional si incepator, la cel sofisticat, propusa intr-o varianta de o frumusete absoluta, cu o multitudine de nuante tulburatoare.
Ultima reprezentatie a zilei, opera in concert „Agrippina”, G.F. Handel a readus pe scena Festivalului ansamblul Les Talens Lyriques, sub bagheta dirijorului Christophe Rousset. Melomanii au fost din nou cuceriti de virtuozitatea solistilor si cuprinsi in itele unor idei, despre masinatiunile politice de palat care au dus la instalarea lui Nero ca imparat, uneori prea actuale.
Gong final. Ziua a opta a celei de a treia perioade de festival a inceput cu o experienta coplesitoare, oferita de Sven Helbig, compozitorul, interpret la instrumente electronice si proiectii video, alaturi de Vocal Consort Berlin si Orchestra de Camera Radio. Compozitia „I Eat the Sun and Drink the Rain” – zece piese pentru cor si instrumente electronice este o experienta totala, imersiva care combina sonoritatea vocii umane, armoniile ca din alta lume cu sunete si lumina.
La Sala Radio, un alt concert de marca, sub semnatura maestrului Krzysztof Penderecki, prezent la spectacol, alaturi de Corul Academic Radio, pregatit de maestrul Ciprian Tutu si Orchestra Nationala a Radiodifuziunii Romane- Simfonia a VIII-a, “Cantecele efemerului”. Masiv, complex, cu mii de intricatii sonore, spectacolul a beneficiat de contributia sopranei Erika Grimaldi, a mezzosopranei Anna Lubanska si a baritonului Thomas Bauer.
Don Giovanni, de Mozart, in interpretarea Orchestrei de Camera din Basel a combinat apoi opera giocossa cu interpretarea seriossa, intr-o montare in concert, dinamica, rotunda, cursiva, sustinuta de vocile artistilor lirici Luca Pisaroni – Don Giovanni (bas-bariton), Sylvia Schwartz – Donna Anna (soprana), Olga Bezsmertna – Donna Elvira (soprana), Patrick Grahl – Don Ottavio (tenor), Giulia Semenzato – Zerlina (soprana), Alex Esposito – Leporello (bariton) si David Soar – Comandorul, Masetto (bas-bariton).
Marele final a fost semnat de Orchestra Regala Concertgebow, din Amsterdam care si-a prezentat in intreaga spledoare puterea, subtilitatea, rafinamentul, nuantarea, intelegerea profunda a textului muzical si extraordinara flexibilitate. Sub bagheta lui Tugan Sokhiev, olandezii au oferit o lectie de “actorie”muzicala, schimband cu usurinta registrul pieselor abordate si transformand miraculos sonoritati si registre. Programul a inceput cu Brahms – Variatiuni pe o tema de Haydn op. 56, ceea ce a permis asezarea unei prime trepte clasice peste care atmosfera Uverturii de concert in la major pe teme populare romanesti op. 32 a lui George Enescu s-a asezat cu finete si firesc. Seara, concertul si Festivalul s-au incheiat in acordurile lui Ceaikovski, Simfonia I in sol minor op. 13, „Visuri de iarna”.
Lumea in armonie, construita pe emotie, virtuozitate si idee, s-a desavarsit.
Despre Festivalul International George Enescu
Ajuns la cea de-a XXIV-a editie, Festivalul International George Enescu se va desfasura in perioada 31 august-22 septembrie 2019. In salile de concerte din Bucuresti, vor urca pe scena peste 2.500 dintre cei mai valorosi muzicieni ai lumii, avand 50 de nationalitati si vor fi prezentate 84 de concerte si recitaluri. Editia din acest an a festivalului totalizeaza 34 de prezente in premiera in Romania: 25 de artisti, printre care Marion Cotillard, Kirill Petrenko, Mitsuko Uchida si noua dintre cele mai bine cotate orchestre din lume.
Editia 2019 a Festivalului Enescu isi asteapta publicul la Sala Mare a Palatului, Ateneul Roman, Sala Radio si la Sala Mica a Palatului la concerte si recitaluri grupate in jurul a sase mari sectiuni: „Mari orchestre ale lumii”, „Concertele de la miezul noptii”, „Recitaluri si concerte camerale”, „Muzica secolului XXI”, „Mozart Week in Residence” si „Forumul International al Compozitorilor”. De asemenea, vor avea loc concerte si evenimente in Piata Festivalului, conferinte, lansari de discuri si de carte, spectacole extraordinare.
Pentru mai multe detalii: https://www.festivalenescu.ro/
