Etichetă: festivalul enescu

Pe scurt, in cifre, a doua treime a Festivalului International „George Enescu” a insemnat 25 de spectacole, 68 de lucrari, apartinand unui numar de 38 de compozitori, de la contemporani, chiar patru prime auditii, la Beethoven, Rahmaninov, Wagner, Sostacovich, Britten, Richard Strauss, Poulenc, Grieg, Ravel, Brahms, Lutoslavki, Simanowski, Lipatti, Ligeti si, in fiecare zi, cel putin o lucrare semnata George Enescu. Pe langa extraordinara concentrare pe desavarsirea unor interpretari rafinate si personale, spectacolele au fost incarcate de emotie, poate cea mai clara dominanta a acestei perioade de Festival. Cea de-a doua treime a Festivalului a inceput cu doua interpretari memorabile, Elisabeth Leonskaja cu Imperialul lui Beethoven, alaturi de Orchestra Simfonica a Radiodifuziunii din Viena, sub bagheta maestrului Horia Andreescu si, in aceeasi zi, Yuja Wang cu Concertul nr. 3 de pian al lui Rahmaninov, alaturi de Staatskapelle Dresden, sub bagheta maestrului Myung-Wung Chung. La ambele concerte explozie de tehnica, tuse nuantate, o contopire intre artist si instrument. Diferite ca stil dar asemanatoare in stiinta de a marca auditoriul.

Intre Ateneu si Sala Palatului, obsesivele teme ale Boleroului lui Ravel de la finalul concertului orchestrei vieneze au plutit, in ziua de gratie 8 septembrie, de-asupra notelor livrate generos de dimineata, intr-un program Ravel si Enescu, de David Grimal si Stefan Simonca Oprita, care au revarsat valuri de melodie, note precise si armonii tulburatoare din Impresiile din copilarie si Andante Malinconico ale lui Enescu.

La Sala Radio, Oglinda si Teodicee, lucrarea compozitorului roman Laurentiu Ganea si-a facut debutul sub bagheta lui Jean Philipe Wurts, cu Daumants Liepins, la pian, unul dintre laureatii ultimei editii a Concursului International George Enescu. Ensemble Linea a spus povestile compuse de Raphael Cendo, Francesco Filidei, Alex Mincek cu teribila forta si expresivitate.

Bucurestiul a adormit tarziu, in acordurile operei lui Vivaldi, Giustino, frumos inlantuite de muzicienii de la Academia Bizantina in instrumente mai rare, cum sunt lauta si salterio si vocile care ne reamintesc ca oamenii au un sambure divin.

Ziua a doua. Luni a inceput pe acordurile Sonatei nr.1 pentru violoncel si pian, semnata de George Enescu. Atacul ferm al primelor masuri,  precis punctat de Plamena Mangova si ritmul, ca o bataie de inima, al violoncelului lui Alexander Kniazev au asezat rotund vibratia zilei si saptamanii. Tic-tac, tic-tac.

Au urmat Brahms, cu Sonata nr.2 pentru violoncel si pian si César Frank cu o transpunere pentru violoncel si pian a Sonatei in la minor, ambele, conversatii muzicale pline de farmec, cuceritoare in interpretarea duo-ului. Capela de stat din Dresda, la a doua reprezentatie din Festival, a deschis clasic, solid, cu Uvertura la Freischutz si apoi, alaturi de soprana americana Laura Aikin a dispus, ca intr-un tablou de sunete, aproape material, cele Sapte cantece pe versuri de Clement Marot ale lui Enescu, cu tuse fine si culoare. Brahms, Simfonia a IV-a in final, fara gres, plin, asezat, intr-o citire noua, ca o imbratisare intr-un val fin de idei cunoscute si totusi surprinzatoare.

Fortissimo la emotie, liber la lacrimi si liber la zambete in ziua a treia. Rolando Villazon a deschis dupa amiaza mai intai cu spiritul, apoi cu vocea lui clara, placuta. Cu un repertoriu acordat la personalitate, incluzand de Falla,

Federico Mompou, Revuelto, Calvo si alti autori de cantece spaniole, alaturi de Carrie Ann Matheson la pian, artistul si-a absorbit total publicul (chiar si literalmente, oferind si carand scaune) pe scena.

A urmat o noua avalansa de idei si de frumos, de la Orchestra Romana de Tineret, sub bagheta lui Michael Sanderling. Concertul romanesc de Ligeti a sunat ca o sarbatoare. Cu Nobuyuki Tsujii la pian, Concertul nr. 2 de pian al lui Rahmaninov a proiectat spre audienta mii de fire sonore, coplesitoare pornite din abordarea interesanta a interpretului si comuniunea intima orchestra-solist. In final, Cvartetul cu pian nr.1 in sol minor de Brahms in orchestratia lui Schoenberg, a permis orchestrei sa etaleze un sunet matur, plin, crescut ca o paine numai buna de degustat de iubitorii muzicii. Totul cu o bucurie si daruire sincera care au cucerit total publicul.

Noaptea s-a incheiat la Ateneu cu Marcello, Mozart si Haydn si Orchestra de camera Ion Voicu, sub bagheta lui Madalin Voicu. Mihaela Martin a subliniat cu timbrul perfect al viorii sale cumintenia splendida a structurilor mozartiene si a imbracat orasul, peste noapte cu materialul potrivit pentru visare.

Miercuri, ziua a patra, a debutat din nou cu un boom emotional lansat de asta data de sunetul viorii manuite de Maxim Vengherov interpretand Balada lui Enescu. Apoi, alaturi de aceeasi Orchestra a Filarmonicii din Monte Carlo, sub bagheta lui Vengherov, un alt artist carismatic si convingator, violoncelistul Gautier Capucon. Romantism la cote inalte, Ceaikovski pe toata linia si in final Simfonia a VI-a, Patetica.

Un crescendo ravasitor pentru publicul festivalului care urma sa se intalneasca peste putin timp, la Sala Palatului, cu un alt urias impresionant, Orchestra Academica de Stat a Rusiei „Evgheny Svetlanov” cu maestrul Vladimir Jurowski la pupitru si cu un repertoriu provocator, De profundis semnat de Retinsky, Concertul nr. 2 de pian al lui Sostakovitch cu Alexandra Silocea la pian si Simfonia a II-a a lui Enescu.

Noaptea s-a incheiat cu Grand Chapelle Madrid care a preluat Ateneul parca pentru a oficia o slujba laica, cu Grupajul de piese Sarbatoarea Invierii in Piata Navona.

Ziua a cincea a debutat sub semnul indraznelii, Adritti Quartet pe scena Conservatorului a propus compozitii care experimenteaza puterea sunetului in moduri noi, de la structura lucrarilor, la amplasamente neobisnuite si dialogul dintre instrumente si sunete electronice. Au fost interpretate lucrari de Brian Ferneyhough Dum Transisset I-IV, Joshua Fineberg La Quintina, James Clarke Cvartetul de coarde nr. 4 si, in prima auditie, lucrarea lui Fred Popovici Cvartet de coarde. Pe afis, apar linii noi, mai putin obisnuite, “Deocamdata”, ar spune Adritti Quartet. Live-electronic realization: SWR Experimentalstudio, Freiburg, Thomas Hummel sound direction, Grig Burloiu sound designer, co realizatori ai unora dintre lucrari.

La numai 30 de minute de la terminarea concertului ce includea accentele crocante ale tehnologiei, cuceritoarea caldura a vocii umane a pus din nou stapanire pe public. La fel personalitatea de o eleganta si deschidere totale. Am numit aici pe Sir Bryn Terfel, inobilat pentru marile servicii aduse Operei pe care continua sa o promoveze ca un Sir al unui imperiu de suflet, international. In recital Wagner, arii din Lohengrin, Walkiria, Maestrii cantareti, Ceaikovski- Evgeni Oneghin, Rodgers & Hammerstein, Weil, Bock. Vocea plina, abordarea acutelor cu o usurinta si claritate formidabile, intrarea rapida, succesiva in roluri cu tonalitati diverse, bucuria de a impartasi cantul pareau ca vor exploda atmosfera de la Ateneu.

A urmat o alta serie de emotie cu solid asezata Orchestra Academica de Stat a Rusiei, sub bagheta lui Gabriel Bebeselea. La Sala Palatului, Pastorale Fantasie a lui Enescu a rasunat coplesitor, dirijorul punand in perfecta armonie atuu-rile orchestrei si viziunea asupra lucrarii. Apoi violistul Ray Chen a ridicat stacheta simpatiei cu o prestatie impresionanta-tehnica si stapanire a instrumentului, pasiune si nunate a concertului pentru vioara a lui Korngold. La final, Simfonia a IV-a Manfred, a lui Ceaikovski, manusa pentru inima orchestrei si inca o picatura de romantism pentru public.

Ziua a sasea si-a conturat profilul matinal cu Orchestra Filarmonicii George Enescu, la Sala Radio, intr-o serie intersanta deschisa de sunetele ingeresti ale flautului lui Ioan Bogdan Stefanescu in lucrarea Doinei Rotaru „L’ange avec une seule aile”. Au urmat Tristan Murail, Concert pentru pian si orchestra cu Francois Frederic Guy la pian, Ivan Fedele „UR” pentru orchestra simfonica si Unsuk Chin, Concert pentru vioara si orchestra cu Viviane Hagner la vioara. Spectatorii au plecat imbracati in uriasele contradictii ale vremurilor, reprezentate aproape cinematografic de sunetele muzicienilor.

Apoi Gidon Kremer si echipa Kremeratei Baltica au propus un repertoriu Enescu, Lipatti si Weinberg, intr-o citire impresionanta a lucrarilor. Aria scherzino pentru vioara si orchestra cu Dzeralds Bidva la vioara se adauga interpretarilor care depun marturie despre inspiratia inainte de vremuri a operei lui Enescu si redescopera scanteia lui de genialitate. In mainile lui Fuad Ibrahimov, care a dirijat o parte din lucrari, Lipatti si Enescu au lasat din nou o amprenta sonora in inima publicului. Pascal si Ami Roge la pian au evidentiat cu aplomb si sensibilitate tusele universale ale Simfoniei concertante pentru doua piane a lui Lipatti, s-au jucat cu temele, le-au conturat fin si au pus acolo unde ii sta locul, in marea muzica, lucrarea aleasa.

Seara a adus melomanilor bucuria intalnirii cu maestrul Vasily Petrenko, Oslo Philharmonic Orchestra si pianistul Leif Ove Andsnes. O revelatie a ultimilor ani, orchestra care isi aniverseaza centenarul a deschis cu o prima auditie, o piesa a compozitorului norvegian Øyvind Torvund, Morning forest, parca o oglinda peste timp a clasicului Morning a lui Grieg. A urmat, de altfel, Concertul de pian, in la minor, intr-o citire noua si memorabila. Leif Ove Andsnes a asezat pentru acest clasic noua referinta, la Bucuresti. A urmat Bartok, Concertul pentru orchestra Sz116 BB123 care a dezvaluit amalgamul miraculos pe care forta si flexibilitatea orchestrei alaturi de claritatea viziunii dirijorale il pot obtine. Norvegienii au aratat cum poate exploda sufletul chiar si atunci cand textul muzical navalnic si profund emotional este continut din interpretare, cu eleganta.

Emotia nu s-a terminat aici, Seria de concerte By Midnight a adus melomanilor Leonora, opera lui Beethoven, in interpretarea Orchestrei Baroce din Freiburg si Zurcher Sing-Akademie, cu o montare in format de concert, dinamica, proaspata, curenta. Sub bagheta maestrului Rene Jacobs si a lui Florian Helgath, dirijorul corului, intreaga frumusete a constructiei bethoveniene s-a revelat in jocul solistilor, in vocile potrivite, in miscarea scenica, in tot.

Ziua a saptea, sambata, 14 septembrie, a debutat in acordurile de pian ale recitalului lui Marc-Andre Hamelin care a propus Enescu si Feinberg, intr-o o abordare plina de culoare, sensibila, profunda, dezvaluind subtilitatile textului muzical. A urmat Orchestra Filarmonicii „Moldova” din Iasi sub bagheta lui Brad Lubman, cu textele contemporane semnate de Calin Ioachimescu, Michaell Jarell, Johanes Maria Staud, Philippe Manoury. Sectiunea de la Sala Radio este plina de vigoare si este locul de unde spectatorul se incarca cu energia vremurilor, temele actuale pe care compozitorii le transpun in lucrari abundand de simbolism. Ilya Gringots la vioara si Grau-Schumacher piano duo au punctat si scos la lumina “Peisajele cu figuri absente” respectiv Zonele de turbulenta, cu atentie si expresivitate.

Dupa amiaza, a continuat cu un repertoriu fara gres, o bucurie semnata Lutoslawski. Rahmaninov si Poulenc, sub bagheta maestrului Tiberiu Soare si in interpretarea Orchestrei Regale din Liege. Precisa, rotunda, intr-o abordare interesanta, orchestra a fost completata perfect de solistii, Daniel Kouzukhin, la pian, sensibil, nuantat pentru Rapsodia pe teme de Paganini si Ana Caterina Antonacci, stralucitor, cum ne-a obisnuit deja, pentru La Voix Humaine.

Melomanii au avut apoi o noua intalnire cu Orchestra Filarmonicii din Oslo si Vasily Petrenko. De aceasta data muzicienii si-au revelat nuantarea si umorul in Poemul simfonic, Don Quijote a lui Richard Strauss, apoi au purtat auditoriul printr-un Enescu de o frumusete ravasitoare, Simfonia concertanta pentru violoncel si orchestra, op. 8,  alaturi de expresivul Johanes Mouser si au incheiat cu Simfonia a V-a a lui Ceaikovski in nota-marca a orchestrei care reuseste sa proiecteze intreaga fumusete a textului muzical rotund, unitar, profund si absolut impresionant.

La miez de noapte Orchestra Armonia Atenea sub bagheta lui Georges Petrou a „crosetat” dantelariile operei Arminio, semnate Händel, alaturi de solistii cu o tehnica impresionanta, voci pline, potrivite rolurilor, intr-o forma de zile mari si cu pofta de spectacol. Partitura include doua roluri de contratenor, extraordinar sustinute de Max Emanuel Cencic si Davis Dq Lee si a permis sopranelor Sandrine Piau, Alexandra Kubas-Kruk, mezzo-sopranei Ruxandra Donose, tenorului Sebastian Monti si bas-baritonului Pavel Kudnikov sa isi etaleze maiestria vocala si forta artistica.

Despre Festivalul International George Enescu

Ajuns la cea de-a XXIV-a editie, Festivalul International George Enescu se va desfasura in perioada 31 august-22 septembrie 2019. In salile de concerte din Bucuresti, vor urca pe scena peste 2.500 dintre cei mai valorosi muzicieni ai lumii, avand 50 de nationalitati si vor fi prezentate 84 de concerte si recitaluri. Editia din acest an a festivalului totalizeaza 34 de prezente in premiera in Romania: 25 de artisti, printre care Marion Cotillard, Kirill Petrenko, Mitsuko Uchida si noua dintre cele mai bine cotate orchestre din lume.

Editia 2019 a Festivalului Enescu isi asteapta publicul la Sala Mare a Palatului, Ateneul Roman, Sala Radio si la Sala Mica a Palatului la concerte si recitaluri grupate in jurul a sase mari sectiuni: „Mari orchestre ale lumii”, „Concertele de la miezul noptii”, „Recitaluri si concerte camerale”, „Muzica secolului XXI”, „Mozart Week in Residence” si „Forumul International al Compozitorilor”. De asemenea, vor avea loc concerte si evenimente in Piata Festivalului, conferinte, lansari de discuri si de carte, spectacole extraordinare.

Pentru mai multe detalii: https://www.festivalenescu.ro/

Pe langa valoarea lor simbolica, numerele sprijina mai buna intelegere si evaluare a dimensiunilor, fie ca vorbim de timp, spatiu, volum si asa mai departe. Anvergura exceptionala a Festivalului International George Enescu este sustinuta de cifre impresionante: 2500 de artisti internationali din elita mondiala a muzicii vor fi la Bucuresti, in 84 de concerte derulate in 23 de zile, cu 313 lucrari create de 149 de compozitori rasunand in 6 sali de concerte. Ca toate acestea sa se intample, 260 de tone de echipamente muzicale sunt transportate cu 13 camioane, 4.000 de zboruri internationale aduc artistii din intreaga lume spre Bucuresti si nu mai putin de 1,5 km de flori proaspete infrumuseteaza zilnic salile de concert din Festival.  

Vineri, 13 septembrie si a 14 zi din Festivalul International George Enescu se anunta foarte bogata in optiuni, propuse melomanilor. 

De la ora 15:00, in seria Muzica Secolului XXI, pe scena Salii Radio va concerta Orchestra Filarmonicii George Enescu, dirijata de maestrul Peter Rundel.

Solisti: Ion Bogdan Stefanescu – flaut, Francois-Frederic Guy – pian, Viviane Hagner – vioara.

In program: L’ange avec une seule aile – de Doina Rotaru, Concert pentru pian si orchestra  – de Tristan Murail, „UR” pentru orchestra simfonica – de Ivan Fedele, Concert pentru vioara si orchestra – de Unsuk Chin.

Un program care propune audientei explorarea de noi formule componistice in lucrari purtand semnatura unor compozitori contemporani consacrati, renumiti pentru cercetarile lor in domenii muzicale de frontiera si recompensati cu numeroase premii.

Printre acestia, romanca Doina Rotaru – nume de referinta a componisticii contemporane cu un complex portofoliu de 25 de lucrari simfonice si peste 70 de lucrari camerale. Multe din creatiile ei sunt comenzi primite de la institutii de prestigiu, printre care Radio France, Radio Graz, Ministerul Culturii din Franta, Suntory Hall din Tokyo, festivaluri si ansambluri din Franta, Germania, Anglia, Austria, Olanda, Suedia, Japonia. Doina Rotaru este si una dintre cele mai premiate compozitoare romane contemporane, iar discografia ei numara 11 CD-uri, produse de case de discuri reputate, cum ar fi Maguelone si Nova Musica din Franta, MPS din Anglia, Sonoton din Germania, Editura Muzicala, Electrecord si Editura Societatii Romane de Radio.

Artist eclectic, francezul Tristan Murail a urmat studii avansate in araba clasica si detine o diploma de inalte studii in stiinte economice. In paralel, el a facut studii muzicale, fiind, in 1967, elevul lui Olivier Messiaen, la Conservatorul din Paris. Este co-fondator al Ensemble L’Itineraire, iar in anii 1980, a folosit tehnologia computerizata in analiza fenomenelor acustice. Si-a dezvoltat propriul sistem de compozitie asistata de microcomputer. Din anii 1990, a luat parte la conceperea programului de compozitie asistat de computer "Patchwork".

Compozitorul italian Ivan Fedele este foarte pasionat de matematica, pe care o si foloseste adesea in creatiile sale. In piesa Capt-Actions, el foloseste pentru prima data un nou sistem de inteligenta artificiala care deschide noi perspective compozitionale. Este director al sectiei de muzica a Bienalei de la Venetia. In 2016, Fondation de France i-a acordat Premiul International „Arthur Honegger” pentru intreaga opera.

In incheierea programului, se va canta compozitia coreencei Unsuk Chin. Din 1988, Unsuk Chin este compozitor independent la studioul de muzica electronica al Universitatii Tehnice din Berlin si este autoarea a sapte opere electronice. In 1994, lucrarea ei, Fantaisie mecanique, pusa in scena cu Ensemble Intercontemporain, a cunoscut un imens succes de public. Din 1995, Unsuk Chin este publicata exclusiv de Boosey & Hawkes.

Tot in data de vineri, 13 septembrie, cei interesati pot urmari live online (https://www.festivalenescu.ro/live/) sau pot participa direct la discutiile din cadrul Forumului International al Compozitorilor. De la ora 17.30, la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti vor vorbi despre arta lor poetica, crezul lor artistic si modul personal de percepere al universului muzical contemporan compozitoarele Unsuk Chin (Coreea/Germania) si Doina Rotaru (Romania). Moderatorul sesiunii este compozitorul si profesorul Dan Dediu.

Forumul International al Compozitorilor este platforma prin care Festivalul Enescu incurajeaza intensificarea comunicarii intre specialisti – de la compozitori celebri, muzicieni renumiti, pana la tineri aspiranti – si marele public interesat de fenomenul muzical actual.

De la ora 16:30, in seria Recitaluri si concerte camerale, la Ateneul Roman are loc concertul ansamblului Kremerata Baltica. Dirijori: Gidon Kremer si Fuad Ibrahimov. Solisti: Gidon Kremer – vioara, Pascal si Ami Roge – pian, Dzeraldas Bidva – vioara.

In program: Concertino pentru vioara si orchestra de coarde – de M. Weinberg, Intermezzo op. 12 nr. 2 – de G. Enescu, Simfonia concertanta pentru doua piane si orchestra de coarde – de D. Lipatti, Aria si Scherzino pentru vioara si orchestra, de G. Enescu, Simfonia nr. 10 – de M. Weinberg. 

Exuberanta, talent si prospetime – sunt principalele caracteristici atribuite de critica, presa, muzicieni, fani si public ansamblului Kremerata Baltica. Devenit un adevarat fenomen cultural si un reper in lumea muzicala contemporana, ansamblul a fost creat in urma cu peste doua decenii de violonistul leton Gidon Kremer. A avut repede o priza imensa la public si continua si astazi sa impresioneze audientele prin vitalitatea si diversitatea programelor sale, la limita dintre muzica si performance. Kremerata Baltica a devenit atat de apreciata, incat si-a fondat propriul festival si a colaborat cu nume precum Yo Yo Ma, Patricia Kopatchinskaja, Sir Simon Rattle si nenumarati altii. Cu sediul la Riga, ansamblul este sustinut in prezent direct de guvernele din Letonia, Lituania si Estonia.

Membrii ansamblului Kremerata Baltica sunt cu totii personalitati muzicale remarcabile, selectionati printr-un proces de auditie foarte riguros. Printre solistii celebri cu care a cantat Kremerata Baltica se numara soprana Jessye Norman, pianistii Mikhail Pletnev, Yevgeny Kissin si Oleg Maisenberg, violonistii Thomas Zehetmair si Vadim Repin si violoncelistii Boris Pergamenshikov si Yo Yo Ma. Ansamblul a colaborat cu dirijori celebri, printre care Sir Simon Rattle, Esa-Pekka Salonen, Christoph Eschenbach, Kent Nagano, Heinz Holliger si Vladimir Ashkenazy.

Definitorie pentru personalitatea artistica a ansamblului Kremerata Baltica este abordarea creativa in alcatuirea programelor, care trece dincolo de mainstream si aducand pe scena numeroase premiere mondiale ale unor compozitori contemporani. Cu „After Mozart”, un proiect care reflecta muzica secolului 21, a castigat un Grammy. Aceasta cheie de abordare a programelor se vede si in cel propus pentru Festivalul Enescu, in cadrul caruia audienta va descoperi piese auzite rar, dar si doua compozitii enesciene onorand memoria maestrului pe scena Festivalului care aduce in contemporaneitate crezul lui ca muzica uneste suflete.

Seara, pe scena Salii Palatului, in seria Mari orchestre ale lumii, are loc de la ora 19:30 concertul Orchestrei Filarmonicii din Oslo, sub bagheta tanarului si foarte aplaudatului dirijor rus Vasily Petrenko. La pian, vom putea admira prestatia norvegianului Leif Ove Andsnes.

In program: Poemul simfonic nr. 1; „Forest Morning” – de Øyvind Torvund – lucrare orchestrala in prima auditie mondiala, Concertul pentru pian si orchestra in la minor – de E. Grieg, Concertul pentru orchestra – de B. Bartók.

Norvegienii onoreaza prezenta in Festivalul Enescu punand in scena o prima auditie mondiala: Poemul simfonic nr. 1; „Forest Morning”, creatie a tanarului compozitor norvegian Øyvind Torvund (n. 1976). Personalitate muzicala complexa, el a cantat la chitara in grupuri de rock si in concerte de muzica improvizata. Aceste pasiuni muzicale se reflecta si in compozitiile sale, aproape cinematografice, in care include fraze de rock, dar si sunete din natura, alaturi de pasaje intregi elaborate pe structuri filigranate care amintesc de compozitiile lui Purcell. Vorbind despre stilul sau componistic, Oyvind Torvund marturiseste: „Preocuparea mea principala este sa pastrez o abordare deschisa in privinta a tot ceea ce poate functiona ca parte constitutiva a unei lucrari muzicale si incercarea de a combina mai multe tipuri de elemente… Contrastele, juxtapunerile si perspectivele complet opuse ma intereseaza, deoarece consider ca ele pot aduce multe in cadrul muzical obisnuit si pot descatusa numeroase forte inconstiente de explorat".

Implinind in acest an un secol de activitate, Filarmonica din Oslo este o orchestra simfonica de renume international. A fost fondata in anul 1919 si numara astazi 108 muzicieni. Orchestra sustine in jur de 70 de concerte pe an, in mare parte la Sala de Concerte din Oslo, dar si pe multe alte scene din lume. Orchestra are un repertoriu simfonic larg, canta cu solisti si dirijori de renume international si face turnee regulate in Norvegia si in strainatate.

Dirijorul rus Vasily Petrenko a preluat conducerea Filarmonicii din Oslo in anul 2013. Cotat ca fiind ”unul dintre cei mai importanti si magnetici muzicieni ai lumii”, el a devenit celebru prin munca sa transformatoare de la Royal Liverpool Philharmonic, cea mai veche orchestra din Regatul Unit, unde a refacut sunetul orchestrei, a reconectat organizatia la orasul natal si a prezidat o crestere uriasa a vanzarilor de bilete. El a ajuns repede sa reprezinte o noua generatie de dirijori pregatiti sa combine munca lor artistica fara compromisuri cu o pasiune pentru comunicare si incluziune.

Opera in concert ”Leonora”, o poveste despre iubire, sacrificiu personal si eroism semnata de L.v. Beethoven incheie cea de-a 14-a zi a Festivalului, in seria Concertelor de la miezul noptii. Pe scena Ateneului Roman, de la ora 22:30, va evolua Orchestra Baroca din Freiburg si Corul Zürcher Sing-Akademie. Dirijor: Rene Jacobs, Anne Katharina Schreiber – concertmaestru, Florian Helgath – dirijorul corului.

In distributie: baritonul Torben Jürgens (Don Fernando, ministrul regelui), basul Johannes Weisser (Don Pizarro, guvernatorul inchisorii), tenorul Joshua Ellicott (Florestan, un prizonier), soprana Birgitte Christensen (Leonora), basul Christian Immler (Rocco, temnicer), soprana Robin Johannsen  (Marzelline), tenorul Nikolaus Pfannkuch (Jaquino, asistentul lui Rocco).

Orchestra Baroca din Freiburg a fost fondata in 1987, asumandu-si ca misiune „sa insufleteasca lumea muzicii baroce cu sunete noi”. Pe langa muzica baroca, orchestra interpreteaza lucrari de compozitori precum Beethoven, Schubert si Weber si muzica contemporana. Orchestra este formata din 27 de muzicieni parteneri si sustine multe dintre concertele sale cu dirijori invitati, precum Ivor Bolton, René Jacobs, Philippe Herreweghe, Pablo Heras-Casado si Trevor Pinnock.

Corul elvetian Zürcher Sing-Akademie este renumit pentru versatilitatea si flexibilitatea sa, performand la cel mai inalt nivel atat in ??formule camerale, cat si simfonice. Acesta colaboreaza cu numeroase orchestre si are un repertoriu simfonic extins. Totodata sustine frecvent programe a cappella si joaca un rol important in promovarea compozitorilor elvetieni. Dezvoltarea continua a peisajului coral este esentiala pentru etosul sau; in acest scop, Zürcher Sing-Akademie comanda frecvent noi lucrari si a prezentat numeroase spectacole de premiera. Florian Helgath este dirijor si director artistic al Zürcher Sing-Akademie din 2017.

Despre Festivalul International George Enescu

Ajuns la cea de-a XXIV-a editie, Festivalul International George Enescu se va desfasura in perioada 31 august-22 septembrie 2019. In salile de concerte din Bucuresti, vor urca pe scena peste 2.500 dintre cei mai valorosi muzicieni ai lumii, avand 50 de nationalitati si vor fi prezentate 84 de concerte si recitaluri. Editia din acest an a festivalului totalizeaza 34 de prezente in premiera in Romania: 25 de artisti, printre care Marion Cotillard, Kirill Petrenko, Mitsuko Uchida si noua dintre cele mai bine cotate orchestre din lume.

Editia 2019 a Festivalului Enescu isi asteapta publicul la Sala Mare a Palatului, Ateneul Roman, Sala Radio si la Sala Mica a Palatului la concerte si recitaluri grupate in jurul a sase mari sectiuni: „Mari orchestre ale lumii”, „Concertele de la miezul noptii”, „Recitaluri si concerte camerale”, „Muzica secolului XXI”, „Mozart Week in Residence” si „Forumul International al Compozitorilor”. De asemenea, vor avea loc concerte si evenimente in Piata Festivalului, conferinte, lansari de discuri si de carte, spectacole extraordinare.

Pentru mai multe detalii: https://www.festivalenescu.ro/

Festivalul le ofera melomanilor prilejul sa exploreze peisajul muzical contemporan si sa descopere creatiile de frontiera in sectiunea Muzica secolului XXI. ”Sunt mandru ca programul de anul acesta continua investitia pe termen lung a Festivalului in promovarea muzicii noi, creand platforme unde compozitorii in viata sa reflecte lumea in care traim”, marturisea Vladimir Jurowski, directorul artistic al Festivalului, in deschiderea editiei din acest an. Festivalul International George Enescu este printre putinele evenimente de asemenea anvergura din lume care include in programul sau muzica contemporana, alocandu-i o intreaga sectiune. In seria Muzica secolului XXI, melomanii au acces la 48 de lucrari semnate de 45 de compozitori contemporani si se bucura de prezenta pe scena Festivalului a 40 dintre acestia care au intrunit sufragiile unui public larg, sunt deja in colaborari cu orchestre internationale si cunoscuti pentru abordarile lor. Unii dintre acestia, cum sunt Lera Auerbach, Nicola Piovani sau Krzystof Penderecki – vor prezenta, ei insisi, viziunea proprie asupra lucrarilor lor de la pupitrul orchestrelor, altii vor fi prezenti la reprezentatii si disponibili pentru dialoguri cu cei interesati de cele mai noi formule de creatie in muzica clasica.

Primul concert din programul zilei de 12 septembrie este din seria Muzica secolului XXI. Cei curiosi sa exploreze peisajul muzical contemporan si creatiile de frontiera vor avea prilejul sa urmareasca concertul Arditti Quartet, unul dintre cele mai longevive si multi-premiate ansambluri de muzica contemporana din lume. Concertul are loc de la ora 15:00, in Sala George Enescu a Universitatii Nationale de Muzica.

In program: Dum Transisset I-IV – de Brian Ferneyhough, La Quintina – de Joshua Fineberg, Cvartetul de coarde nr. 4 – de James Clarke, Cvartet de coarde (prima auditie) – de Fred Popovici. Live-electronic: SWR Experimentalstudio, Freiburg; regia de sunet: Thomas Hummel; sound designer: Grig Burloiu.

Programul include compozitii ale unor autori implicati atat in creatia muzicala de frontiera (New Complexity), in metode alternative de creatie care includ noile tehnologii si chiar Inteligenta Artificiala, cat si in cercetare in domenii precum computer science, neurostiinte etc. Este inclusa si o prima auditie a lucrarii semnate de compozitorul roman, Fred Popovici.

Infiintat de violonistul Irvine Arditti in urma cu 45 de ani, Cvartetul Arditti are o foarte solida reputatie globala in domeniul muzicii contemporane, fiind apreciat pentru interpretarile sale rafinate si de mare tehnicitate. De-a lungul anilor, sute de compozitii au fost scrise dedicat pentru ei de compozitori precum Ades, Aperghis, Birtwistle, Cage, Carter, Dufourt, Dusapin, Fedele, Ferneyhough, Francesconi, Gubaidulina, Harvey, Hosokawa, Kagel, Kurtág, Lachenmann, Ligeti, Nancarrow, Rihm, Scelsi, Sciarrino sau Stockhausen, care au incredintat Arditti Quartet prezentarea in prima auditie mondiala a compozitiilor lor.

In cei 45 de ani de activitate pe scena muzicii contemporane, ansamblul a fost recompensat cu numeroase premii, printre care Deutscher Schallplatten Preis, premiul Gramophone pentru cea mai buna inregistrare de muzica contemporana si prestigiosul premiu de muzica Ernst von Siemens.

Discografia Arditti Quartet este foarte bogata, incluzand in prezent peste 200 de CD-uri.

Programul zilei de 12 septembrie continua cu concertul Orchestrei Filarmonicii din Monte-Carlo, dirijata de galezul Gareth Jones, la Ateneul Roman, de la ora 17:00. Invitatul special este celebrul bas-bariton britanic Sir Bryn Terfel, una dintre cele mai bine cotate voci din lume in momentul de fata si un mare admirator al Festivalului Enescu, pe care il numeste in interviurile sale ”un minunat giuvaer”.

In program: Preludiul Actului al III-lea din opera Lohengrin – de R. Wagner, „Was duftet doch der Flieder”din Maestrii cantareti din Nürnberg – de R. Wagner, „Cavalcada walkiriilor” din Walkiria – de R. Wagner, „Vraja focului” si „Despartirea lui Wotan” din Walkiria – de R. Wagner, Poloneza din „Evgheni Oneghin” – de P.I. Ceaikovski, „Son lo spirito che nega” din Mefistofele – de Arrigo Boito, „Moritat von Macke Messer” din The Threepenny Opera – K. Weill, Uvertura din musicalul South Pacific – de Rodgers & Hammerstein, „Some enchanted evening” din South Pacific – de Rodgers & Hammerstein, „How to handle a woman” din Camelot – Lerner & Loewe, „If I were a rich man” din Scripcarul pe acoperis – de J. Bock.

Sir Bryn Terfel este unul dintre cei mai apreciati bas-baritoni ai lumii. Asociat la inceputul carierei cu roluri din Mozart, in special Figaro si Don Giovanni, a abordat mai apoi roluri mult mai complexe, in special cele din opera lui Wagner. Vocea sa speciala si talentul unic i-au adus Premiul Grammy, un Premiu Gramophone si un mare premiu Classical Brit. A cantat pe cele mai reputate scene ale lumii, de la Royal Opera House, Covent Garden, Opera de Stat din Viena pana la Metropolitan Opera si a sustinut turnee in intreaga lume. in anul 2016, bas-baritonul Bryn Terfel a primit titlul de Sir, decernat de insasi M.S. Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

In seria Mari Orchestre ale Lumii, pe scena de la Sala Palatului are loc, incepand cu ora 19:30, a doua reprezentatie din Festival a Orchestrei Simfonice Academice de Stat „EVGENY SVETLANOV” din Rusia, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeselea. Solist este violonistul australian Ray Chen, una dintre tinerele stele in urcare foarte apreciate de critica si cu un impresionant succes de public.

In program: Pastorale Fantasie – de G. Enescu, Concertul pentru vioara si orchestra in re major – de E.W. Korngold si Simfonia „Manfred” – de P.I. Ceaikovski.

Violonistul Ray Chen este unul dintre cei mai aclamati tineri artisti ai momentului. Cunoscutul Maxim Vengerov spunea despre el ca este “un muzician cu numeroase calitati, cu un sunet proaspat, plin de vitalitate si de lumina”. Aflat intr-o fulminanta ascensiune pe marile scene internationale, violonistul Ray Chen a debutat deja la Royal Albert Hall, in cadrul celebrului BBC Proms si este castigator al prestigioaselor concursuri Queen Elisabeth (2009) si Yehudi Menuhin (2008). Ray Chen a semnat deja un contract exclusiv de inregistrari cu Decca.

Promotor inspirat al creatiei enesciene in toate proiectele in care este implicat, dirijorul Gabriel Bebeselea declara intr-un recent interviu: ”Una dintre cele mai puternice satisfactii e faptul ca in momentul de fata orchestrele straine imi cer sa interpretam tot mai multa muzica de George Enescu”.

Ultimul concert din program, in seria Concertelor de la miezul noptii, are loc incepand cu ora 22:30, la Ateneul Roman. Un spectacol cu totul aparte, o adevarata experienta muzicala in cadrul careia Ansamblul La Grande Chapelle din Madrid recreeaza pe scena Ateneului sarbatoarea pascala din Piata Navona din Roma.

In program: „The Feast of The Resurrection in Piazza Navona” – reconstituire muzicala a sarbatorilor pascale organizate de Confreria S. Giacomo degli Spagnoli la Roma, Ruggiero Giovannelli, Jacobus de Kerle, Giovanni Pierluigi da Palestrina, Tomás Luis de Victoria, Francisco de Soto, Francisco Guerrero, Fernando de las Infantas, Giovanni Matteo Asola, Giovanni Luca Conforti, Cesare Bendinelli si Rocco Rodio.

Aclamati pe marile scene ale lumii, muzicienii madrileni din Ansamblul La Grande Chapelle aduc pe scena Festivalului un spectacol construit cu minutiozitate si amanuntit documentat, ce recupereaza piese vocale din secolele XVI-XVII, cu accent deosebit pe productiile poli-corale din perioada baroca.

La Grande Chapelle este alcatuita din interpreti experimentati, provenind din diferite tari europene. Tocmai aceasta eterogenitate a ansamblului ii confera un sunet distinctiv, caracterizat de texturile muzicale bogate. Repertoriul abordat de La Grande Chapelle este axat, in principal, pe domeniul muzicii sacre, propunand noi lecturi marilor opere vocale din secolele XVI-XVIII, cu accent pe productiile poli-corale din perioada baroca.

Din dorinta de a raspandi mostenirea muzicala a Spaniei, La Grande Chapelle si-a infiintat propria casa de discuri independenta, Lauda, discurile produse vizand explorarea relatiei dintre muzica si literatura epocii de aur spaniole. Albumele la Grande Chapelle sub eticheta Lauda au primit mai multe premii nationale si internationale prestigioase pentru calitatea si rigoarea lor artistica, inclusiv doua „Orphées d’Or” (Académie du Disque Lyrique, Paris, in 2007 si 2009), „Label al anului” in „Prelude Music Classical Awards 2007”(Olanda), „Diapason”, „CD Exceptional” in revista Scherzo.

Despre Festivalul International George Enescu

Ajuns la cea de-a XXIV-a editie, Festivalul International George Enescu se va desfasura in perioada 31 august-22 septembrie 2019. In salile de concerte din Bucuresti, vor urca pe scena peste 2.500 dintre cei mai valorosi muzicieni ai lumii, avand 50 de nationalitati si vor fi prezentate 84 de concerte si recitaluri. Editia din acest an a festivalului totalizeaza 34 de prezente in premiera in Romania: 25 de artisti, printre care Marion Cotillard, Kirill Petrenko, Mitsuko Uchida si noua dintre cele mai bine cotate orchestre din lume.

Editia 2019 a Festivalului Enescu isi asteapta publicul la Sala Mare a Palatului, Ateneul Roman, Sala Radio si la Sala Mica a Palatului la concerte si recitaluri grupate in jurul a sase mari sectiuni: „Mari orchestre ale lumii”, „Concertele de la miezul noptii”, „Recitaluri si concerte camerale”, „Muzica secolului XXI”, „Mozart Week in Residence” si „Forumul International al Compozitorilor”. De asemenea, vor avea loc concerte si evenimente in Piata Festivalului, conferinte, lansari de discuri si de carte, spectacole extraordinare.

Pentru mai multe detalii: https://www.festivalenescu.ro/

Un numar de 35 de lucrari semnate de George Enescu sunt cantate in 36 de concerte pe scenele Festivalului in 2019. In editia din acest an, se va canta cel putin o lucrare compusa de George Enescu in fiecare zi a Festivalului. Instrumentisti reputati si orchestre de talie mondiala vor face sa rasune la Bucuresti acordurile enesciene din 35 de lucrari semnate de maestru, in 36 de concerte, contribuind astfel la una dintre liniile de forta ale Festivalului, de a readuce in repertoriul international si in atentia publica creatia si personalitatea artistica a lui George Enescu.

Si ziua de 11 septembrie respecta aceasta structura, avand programate in ambele concerte ale zilei compozitii de George Enescu, interpretate de muzicieni si ansambluri de talie mondiala.

In sectiunea Recitaluri si concerte camerale, scena Ateneului Roman gazduieste, de la ora 17:00, concertul Orchestrei Filarmonice din Monte-Carlo. Ii vom putea urmari pe Maxim Vengerov – in dublu rol, de dirijor si de violonist, si pe Gautier Capucon – la violoncel.

In program: Balada pentru vioara si orchestra – de George Enescu, Andante Cantabile – de P.I. Ceaikovski, Variatiuni pe o tema rococo pentru violoncel si orchestra – de P.I. Ceaikovski si Simfonia a VI-a in si minor, „Patetica” – de P.I. Ceaikovski.

Concertul de la Ateneu reprezinta un prilej rar de a-i vedea evoluand pe aceeasi scena pe doi dintre cei mai bine cotati instrumentisti ai momentului: Maxim Vengerov si Gautier Capucon. Iar programul serii va pune cu prisosinta in evidenta maiestria celor doi virtuozi.

Apreciat aproape unanim de critica drept unul dintre cei mai inzestrati muzicieni ai lumii din prezent, Maxim Vengerov se bucura de recunoastere internationala atat in calitate de dirijor, cat si de violonist.

Maxim Vengerov canta la o vioara Stradivarius ex-Kreutzer din 1727 si este castigatorul unui premiu Grammy si Gramophone pentru artistul anului.

Fiind o prezenta constanta pe scenele de pe toate meridianele globului, printre ultimele sale proiecte se numara deschiderea stagiunii 2018/19 a Orchestrei Filarmonice della Scala, o rezidenta la Filarmonica din Monte Carlo si Filarmonica din Paris, precum si numeroase recitaluri in SUA, China si Europa.

Gautier Capucon este aclamat la nivel international pentru muzicalitatea sa expresiva, virtuozitatea exuberanta si pentru sonoritatea deosebita a violoncelului sau, Matteo Goffriller, din 1701.

Inregistrand exclusiv pentru casa de productie Erato (Warner Classics), Capucon a castigat numeroase premii si are o discografie vasta. Unul dintre cele mai recente albume ale sale, Intuition, publicat in 2018 si inregistrat impreuna cu Orchestra de Camera din Paris/Douglas Boyd si Jérôme Ducros a primit aprecieri elogioase din partea criticii. Cel mai recent album al sau include lucrari de Schumann si a aparut in ianuarie 2019.

G. Capucon este un ambasador al violoncelului, fiind fondatorul si coordonatorul ”Classe d’Excellence deVioloncelle” la Fundatia Louis Vuitton din Paris, din noul Auditorium creat de catre Frank Gehry.

Evolutia celor doi instrumentisti este sustinuta de Orchestra Filarmonica Monte-Carlo.

Creata in 1856 si numita initial “l’Orchestre du Nouveau Cercle des Etrangers”, Orchestra Filarmonica Monte-Carlo ocupa astazi un loc de seama in lumea muzicala internationala. Imbinand traditia si modernitatea, orchestra interpreteaza atat lucrari simfonice din marele repertoriu clasic, cat si compozitii auzite rar si piese contemporane din creatia lirica si coregrafica.

Numeroase „premiere mondiale” au fost create la Monte Carlo incepand cu anii 1900, autori precum Massenet, Puccini, Ravel, Mascagni, Fauré, Frank, Honegger, Ibert, Lalo, Milhaud, Poulenc si Satie gasind in Orchestra Filarmonica un partener ideal pentru interpretarea compozitiilor lor. Muzica contemporana a fost, de asemenea, o prezenta constanta in sezoanele OPMC, incluzand in program compozitii de Henze, Dutilleux, Paart, Lutoslawski, Penderecki, Holliger, Ligeti, Takemitsu, Eötvös, Amy, Mainz, Hurel.

La conducerea Orchestrei Filarmonice din Monte-Carlo s-au succedat, din 1856 pana in zilele noastre, nume de rezonanta, precum Alexandre Hermann, Eusebius Lucas, Leon Jehin, Louis Ganne, Marc César Scotto, Victor Paul Paray, Henri Tomasi, Louis Frémaux, Edouard van Remoortel, Igor Markevitch, Lovro von Matacic, Lawrence Foster, James DePreist, Marek Janowski, Yakov Kreizberg si Gianluigi Gelmetti. Din sezonul 2016-2017, Kazuki Yamada a fost numit directorul artistic si muzical al Orchestrei Filarmonicii Monte-Carlo.

Solista: pianista Alexandra Silocea.

Programul serii va cuprinde: De profundis – de Alexey Retinsky, Concertul nr. 2 pentru pian si orchestra – de Dimitri sostakovici si Simfonia a II-a in la major – de George Enescu. 

Concertul va debuta cu o piesa contemporana, De profundis, semnata de compozitorul ucrainean Alexey Retinsky (n. 1986). Interesat de lumea filmului si a teatrului, autorul include in compozitiile lui efecte electronice, urmarind contraste cinematice pentru evidentierea imaginilor dramatice. Programul va continua cu o compozitie a lui sostakovici, un alt compozitor care exceleaza in cromatica frazelor sale, cochetand si el cu muzica de film. Programul serii se incheie cu Simfonia a II-a in la major op. 17, de George Enescu, considerata de critica “una dintre lucrarile de deplina afirmare a conceptiei componistice enesciene, intr-o perioada in care realizeaza sinteza dintre national si universal, dintre elementele de sorginte folclorica si o gandire simfonica evoluata, de tip neoclasic” (cf. muzicologului Grigore Constantinescu).

Maestrul Vladimir Jurowski va calauzi interpretarea acestui program de la pupitrul uneia dintre cele mai reputate si longevive orchestre ruse.

Cu o istorie de peste 80 de ani, Orchestra Simfonica Academica de Stat din Rusia „Evgeny Svetlanov” a fost condusa de muzicieni de seama, precum Alexander Gauk, Natan Rakhlin, Konstantin Ivanov si Evgeny Svetlanov. Sub conducerea lui Svetlanov, orchestra a devenit una dintre cele mai bine cotate institutii simfonice ale lumii. in 2011, muzicianul de renume mondial, Vladimir Jurowski a preluat rolul de director artistic al orchestrei. Din sezonul 2016/17, Vasily Petrenko este dirijorul principal invitat al orchestrei.

Orchestra a evoluat pe marile scene ale lumii, de la Sala Conservatorului si Sala de Concerte Ceaikovski din Moscova, la Carnegie (New York), Musikverein (Viena) sau Royal Albert Hall (Londra).

Printre dirijorii de marca care s-au perindat la pupitrul Orchestrei Simfonice Academice de Stat din Rusia „Evgeny Svetlanov” se numara: E. Mravinsky, G. Rozhdestvensky, M. Rostropovich, I. Stravinsky, V. Gergiev si altii. Printre muzicienii celebri care au concertat cu orchestra s-au numarat G. Vishnevskaya, E. Obraztsova, D. Hvorostovsky, P. Domingo, M. Caballe si A. Netrebko; pianistii E. Gilels, V. Cliburn, S. Richter, B. Berezovsky si D. Matsuev; violonistii Y. Menuhin, D. Oistrakh, M. Vengerov si V. Spivakov; violoncelistul M. Rostropovici.

Discografia orchestrei include sute de discuri vinil si CD-uri lansate de case de discuri de top din intreaga lume. Inregistrarile audio ale concertelor orchestrei sunt realizate de canalele Medici, Mezzo, Rossiya 1, Kultura.

Solista serii este pianista franceza de origine romana Alexandra Silocea, prezenta pentru prima data pe scena Festivalului International George Enescu. Descrisa drept un „talent deosebit” (International Piano Magazine), ea a concertat deja pe multe din marile scene ale lumii, cum ar fi la Konzerthaus si Musikverein din Viena, Carnegie Hall din New York, Bridgewater Hall din Manchester. Intr-un recent concert sustinut la Wigmore Hall din Londra a avut onoarea de a canta la patru maini alaturi de Elisabeth Leonskaja, in cadrul concertului aniversar care marca implinirea a 70 de ani ai acesteia.

Debutul ei din 2012, in Marea Britanie, cu London Philharmonic Orchestra, sub bagheta dirijorului Vladimir Jurowski a fost laudat de presa de specialitate si i-a atras o considerabila atentie a lumii muzicale din Europa si SUA. Alexandra concerteaza regulat alaturi de London Philharmonic Orchestra, Bamberger Symphoniker, Vienna Chamber Orchestra, Montreal Chamber Orchestra, Gävle Symphony Orchestra, Filarmonica “G. Enescu”, Bolzano Haydn Orchestra, Meiningen Hofkapelle, Kymi Sinfonietta, sub bagheta unor dirijori precum Vladimir Jurowski, Gérard Korsten, Christian Badea, Hansjörg Schellenberger, Philippe Bach, Leo McFall s.a., concertele sale fiind deseori inregistrate live de catre BBC Radio 3, Radio France, ORF sau transmise online prin live-stream.

Debutul discografic al Alexandrei Silocea a constat in inregistrarea primelor cinci sonate de Prokofiev (AVIE Records, 2011) si i-a adus rapid recunoasterea internationala. In 2013, a urmat lansarea celui de-al doilea disc, intitulat “Sound Waves”, care include, pe langa lucrari de Debussy, Ravel, Liszt, Schubert, si o piesa a compozitorului norvegian Martin Romberg, compusa special pentru Alexandra. Ultimul ei disc a fost lansat la AVIE Records in 2015 si cuprinde Sonatele pentru violoncel si pian de Prokofiev, Enescu si sostakovici.

Alexandra Silocea a studiat la Constanta si apoi la Liceul „George Enescu” din Bucuresti – Prof. Gabriela Enasescu. La varsta de 16 ani, a fost admisa la Universität für Musik und darstellende Kunst din Viena, unde a lucrat cu profesori recunoscuti, ca Oleg Maisenberg si Johannes Marian, apoi la Conservatoire National Supérieur de Musique et de Danse din Paris, in cadrul unui al doilea studiu de master, avandu-i ca profesori pe Theodor Paraschivesco si Laurent Cabasso.

Cariera ei artistica este calauzita in prezent de mari muzicieni internationali, precum Elisabeth Leonskaja si Maria João Pires.

Alexandra Silocea este un artist Bösendorfer.

Despre Festivalul International George Enescu

Pentru mai multe detalii: https://www.festivalenescu.ro/

Anvergura muzicala a Festivalului International George Enescu 2019 se poate compara doar cu dimensiunea sa internationala de exceptie: in cele 23 de zile ale Festivalului si in cele 84 de concerte si recitaluri, peste 2.500 dintre cei mai valorosi muzicieni pe care ii are lumea in prezent, avand 50 de nationalitati, vor fi pe scenele din Bucuresti. Un veritabil maraton muzical pentru melomani si muzicieni deopotriva, care face din capitala Romaniei, pentru aproape o luna, nucleul luminos al muzicii clasice mondiale.  

Tenorul mexican Rolando Villazon, unul dintre cei mai in voga cantareti de opera ai momentului, si pianista canadiana Carrie-Ann Matheson aduc pe scena Festivalului Enescu un recital de muzica spaniola in primul eveniment al zilei de marti, 10 septembrie. Concertul are loc la Ateneul Roman, de la ora 17.00, in seria Recitaluri si Concerte Camerale.

In program: sapte cantece populare spaniole – de Manuel de Falla, Neu din „Patru melodii”– de Federico Mompou, Damunt de tu només les flors din „Combat del somni” – de Federico Mompou, Cantece clasice spaniole – de Fernando Obradors, Cinci cantece pentru copii – de Silvestre Revueltas, Las nubes – de Carlos Guastavino, Canción del árbol del olvido – de Alberto Ginastera, Coração triste – de Alberto Nepomuceno, Gitana – de Luis Antonio Calvo.

Aplaudat pe cele mai importante scene de opera din intreaga lume, Rolando Villazon s-a impus ca una dintre cele mai apreciate si iubite vedete din lumea muzicii si unul dintre cei mai importanti tenori contemporani. A fost numit de The Times „cel mai fermecator divo de azi”, iar de revista Crescendo „un mare cantaret si un stralucitor animator, extrem de amuzant si profund totodata”. Artist versatil si prolific, Rolando Villazon este, de asemenea, regizor, romancier si vedeta TV. Timbrul sau vocal special si prezenta sa magnetica pe scena i-a determinat pe critici sa-l coteze „un artist autentic si uimitor, mereu in cautarea veridicitatii fara compromisuri ”(The Guardian).

Talentatul tenor, nascut in Mexico City, a fost recompensat cu multe premii prestigioase de-a lungul carierei sale. Rolando Villazon a fost desemnat Chevalier de la L’Ordre des Arts et des Lettres, titlu de inalt prestigiu in domeniul artelor si literaturii din Franta. La inceputul anului 2017, a fost numit ambasador al Fundatiei Mozarteum din Salzburg. Rolando Villazon actioneaza si ca ambasador al organizatiei de caritate Red Noses Clown Doctors International si este membru activ al Colegiului de Patafizica din Paris.

Tot in cadrul Festivalului International George Enescu 2019, Rolando Villazon este in acest an curator al sectiunii Mozart Week in Residence.

Pianista si dirijoarea canadiana Carrie-Ann Matheson este o colaboratoare apropiata a dirijorului Fabio Luisi, care a numit-o in 2014 corepetitoare si dirijoare la Opera din Zurich. Anterior, ea a fost membra permanenta a echipei Metropolitan Opera din New York. A colaborat cu dirijori de prestigiu, precum James Levine, Daniel Barenboim, Daniele Gatti, Yannick Nézet-Séguin, Gianandrea Noseda, Marco Armiliato si multi altii. Datorita interesului sau deosebit pentru dezvoltarea profesionala a tinerilor artisti, a fost corepetitoare permanenta in cadrul prestigiosului program de dezvoltare a artistilor Lindemann Young Artist la Metropolitan Opera.

Carrie-Ann Matheson a debutat ca dirijor la Opera din Zürich in 2015 si de atunci a dirijat productiile Slutchai de Oscar Strasnoy, Porcul fermecat de Jonathan Dove, precum si concertul de gala al Studioului Operei din 2017 si 2018. In stagiunea 2017/18, ea a preluat conducerea muzicala a operei de familie Ronja Räubertochter de Jörn Arnecke la Opera din Zurich.

In calitate de pianista de acompaniament, Carrie-Ann Matheson a colaborat cu artisti de mare calibru, printre care Rolando Villazon, Jonas Kaufmann, Piotr Beczala, Joyce DiDonato, Susan Graham, Thomas Hampson, Luca Pisaroni, Barbara Bonney, Ruth Ann Swenson si Marilyn Horne.

Al doilea eveniment al serii aduce pe scena Festivalului un nou concert in care dimensiunea internationala este prezenta: un dirijor german, un reputat pianist japonez si o orchestra romaneasca. Pe scena de la Sala Palatului, de la ora 20:00, va concerta Orchestra Romana de Tineret, dirijata de Michael Sanderling. Solistul serii este pianistul Nobuyuki Tsujii.

In program: Concertul Romanesc – de Gyorgy Ligeti, Concertul nr. 2 pentru pian si orchestra – de Serghei Rahmaninov, Cvartetul cu pian nr. 1 – de Brahms / Schönberg.

Nascut orb, pianistul si compozitorul japonez Nobuyuki Tsujii uluieste lumea cu talentul sau muzical exceptional, el fiind inclus, la doar 30 de ani, in topurile internationale cu cei mai buni muzicieni din lume. Impresionat de simtul lui muzical deosebit, John Giordano, directorul muzical si dirijorul Corpus Christi Symphony Orchestra, presedintele juriului pentru competitia Cliburn, a marturisit: "Este uimitor! Am inchis ochii si este atat de fenomenal, incat este greu sa-ti retii lacrimile. Nobu a cantat una dintre cele mai dificile piese de Beethoven, de o ora [Sonata nr. 29], fara cusur. Ceea ce este, in sine, ceva extraordinar, pentru orice muzician. Insa pentru un nevazator, care a invatat dupa ureche, este ceva aproape de neconceput."

Nobu Tsujii este si un compozitor de mare talent. El compune multa muzica de film, creatiile sale ilustrand numeroase filmele japoneze de succes. In 2011, compozitiile sale i-au adus marele premiu al Japonia Film Critics Award. Nobu este foarte iubit in Japonia. Marea campioana japoneza de patinaj artistic, Midori Ito duce faima lui Nobu si imensa lui sensibilitate si in lumea sportului, patinand in cadrul unui eveniment mondial (Master Elite Oberstdorf 2011) pe muzica lui, „Whisper of the River”.

Marele pianist Van Cliburn a afirmat intr-un interviu acordat dupa recitalul de debut al lui Tsujii la Carnegie Hall (in noiembrie 2011): „Ce emotie sa auzi acest pianist genial, foarte talentat, fabulos. Am simtit prezenta lui Dumnezeu in sala, atunci cand a cantat. Sufletul sau este atat de pur! Iar muzica lui este atat de minunata, incat poate sa urce la infinit, pana la cel mai inalt cer."

Sub bagheta dirijorului berlinez Michael Sanderling, pianistul Nobu Tsujii va dialoga cu Orchestra Romana de Tineret. Aceasta s-a format in anul 2008, la initiativa violoncelistului Marin Cazacu, ca un program artistic si educational sprijinit de Fundatia ”Prietenii Muzicii – Serafim Antropov”. In prezent, proiectul „Orchestra Romana de Tineret – spirit enescian si traditie europeana” implica diverse activitati de dezvoltare creativa. Scopul programului este de a oferi posibilitatea de formare a muzicienilor in orchestra, de a asimila un repertoriu cat mai bogat prin participarea la cursuri de maiestrie si, cel mai important, de a cultiva placerea cantatului in ansamblu alaturi de dirijori si solisti de renume international, precum: Bogdan Bacanu, Sarah Chang, Amanda Forsyth, David Garrett, Stefan Geiger, Andrei Ionita, Kristjan Järvi, Roman Kim, Elizabeth Leonskaja, Ivan Ludlow, Plamena Mangova, Valentina Nafornita, Olga Pasichnyk, Wave Quartet, Peter Sadlo, Olga Scheps, Emmanuel Séjourné, Aleksey Semenenko si Pinchas Zukerman.

Seara se incheie cu un spectacol din seria Concertelor de la miezul noptii. Pe scena Ateneului Roman, de la ora 22:30, va evolua Orchestra de camera Bucuresti, sub bagheta lui Madalin Voicu. Solista va fi violonista de origine romana Mihaela Martin.

In program: Introducere, Arie si Presto – de B. Marcello, Concertul nr. 5 in la major pentru vioara si orchestra – de W.A. Mozart si Simfonia nr. 85 „Regina” – de J. Haydn. 

Violonista de origine romana, Mihaela Martin, a dobandit reputatia de a fi unul dintre cei mai de seama virtuozi din generatia sa. A inceput sa studieze vioara la varsta de cinci ani, cu tatal ei, continuand mai tarziu cu profesorul Stefan Gheorghiu, elev al lui George Enescu si David Oistrach.

Talentul ei a fost recompensat cu numeroase premii si distinctii internationale (premiul doi la Concursul Ceaikovski din Moscova la doar 19 ani, marile premii la Montreal, Sion, Bruxelles s.a.). Premiul I castigat la Concursul International de vioara din Indianapolis a propulsat-o catre o cariera internationala sustinuta. Debutul sau la Carnegie Hall in New York, a fost descris de New York Times ca fiind “unul dintre cele mai captivante concerte de debut ale anului”, iar dupa recitalul sustinut la Biblioteca congresului, Washington Post scria: “Mihaela Martin va ramane sa infrumuseteze lumea muzicala multi ani de acum inainte… A cantat cu energie si virtuozitate, premise ale succesului. Concentrarea ei este absoluta, este foarte sigura de sine si, mai mult decat atat, dovedeste multa imaginatie.”

Abordand un repertoriu vast, Mihaela Martin este o solista foarte solicitata pe scenele din intreaga lume. Printre orchestrele cu care a concertat se numara BBC Symphony, Royal Philharmonic, Montreal Symphony, Mozarteum Salzburg, Gewandhaus Orchestra din Leipzig si Hollywood Bowl. Printre dirijorii cu care a colaborat se numara Nikolaus Harnoncourt, Kurt Masur, Charles Dutoit si Neeme Järvi. Este invitata constant la festivaluri de muzica de camera din intreaga lume. A colaborat cu muzicieni ca Martha Argerich, Yuri Bashmet, Elisabeth Leonskaja, Nobuko Imai, Leon Fleisher sau Menahem Pressler.

Dialogul dintre Orchestra de camera Bucuresti si solista Mihaela Martin se va derula sub bagheta dirijorului Madalin Voicu. Fiu al violonistului Ion Voicu, el s-a apropiat initial de studiul viorii, la Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti, iar ulterior s-a dedicat artei dirijorale. S-a bucurat, de-a lungul timpului, de indrumarea unor muzicieni de prestigiu, precum Sergiu Celibidache, Carlo Zecchi, Corneliu Dumbraveanu, Hans Swarowsky. Madalin Voicu a fost dirijor al Filarmonicii „Oltenia” si al Filarmonicii „Paul Constantinescu”, fiind totodata un invitat permanent al orchestrelor de profil din tara, iar concertele sustinute in strainatate s-au bucurat de aprecierea publicului si a criticii deopotriva. Sustine concerte alaturi de Orchestra de Camera Bucuresti, infiintata de catre violonistul Ion Voicu. Din anul 2001, Madalin Voicu este membru de onoare al Academiei Franceze de stiinte, Arte si Litere.

Despre Festivalul International George Enescu

Pentru mai multe detalii: https://www.festivalenescu.ro/

Invitati internationali de marca, instrumentisti de o extraordinara expresivitate, forta si anvergura adauga stralucire spectacolelor si atmosferei din salile de concerte ale Festivalului in cele 20 de recitaluri care aduc in prim plan vioara si violoncelul si cele 19 concerte si recitaluri de pian incluse in programul din aceasta editie. Doi dintre acestia vor evolua luni, 9 septembrie, pe scena Ateneului Roman, de la ora 17:00, in concertul din seria Recitaluri si concerte camerale. Este vorba de violoncelistul rus Alexander Kniazev si de pianista bulgara Plamena Mangova, doi artisti internationali de calibru, de o mare expresivitate.
In program: Sonata I in fa minor pentru pian si violoncel – de George Enescu, Sonata nr.2 in fa major pentru violoncel si pian – de Johannes Brahms si Sonata in la major pentru vioara si pian, in versiune pentru violoncel – de César Franck.

Caracterizat de revista britanica BBC Music drept ”un artist cu un simt incredibil al muzicii si o tehnica fenomenal de perfecta”, violoncelistul si organistul Alexander Kniazev, nascut in 1961, la Moscova, este deja artist emerit al Rusiei. Absolvent al Conservatorului de Stat din Moscova la violoncel si al Conservatorului de Stat Nizhny-Novgorod la orga, Alexander Kniazev este castigator al unor concursuri internationale reputate, cum ar fi competitia Ceaikovski de la Moscova, competitia UNISA din Africa de Sud si Concursul Cassado din Florenta.

Ca solist, a cantat cu BBC Symphony Orchestra, Orchestre National de France, Orchestre de Paris, Tokyo Symphony Orchestra, Orchestra Sinfonica di Milano Giuseppe Verdi, Svetlanov State Academic Symphony Orchestra din Rusia, Orchestra Simfonica Ceaikovski, Orchestra Nationala a Rusiei si evolueaza in formatia camerala Moscova Virtuosi. A colaborat cu numerosi interpreti de renume, printre care Kurt Masur, Yevgeny Svetlanov, Mstislav Rostropovich, Yuri Temirkanov, Neeme Järvi, Vladimir Fedoseyev, Mikhail Pletnev, Yuri Bashmet, Vladimir Spivakov, Vadim Repin, Sergei Krylov, Denis Matsuev, in trio cu Boris Berezovsky si Dmitry Makhtin si, mai nou, cu Nikolai Lugansky si Vadim Repin. Concertele lui Alexander Kniazev au fost recompensate cu ovatii in intreaga lume, in sali prestigioase cum ar fi Concertgebouw din Amsterdam, Salle Pleyel si Théatre des Champs Élysées din Paris, Palais des Beaux Arts din Bruxelles, Wigmore Hall si Royal Festival Hall din Londra, Mozarteum din Salzburg, Musikverein si Konzerthaus din Viena.

Discografia lui Alexander Kniazev include inregistrari cu lucrari de Bach, Mozart, Brahms, Rahmaninov, sostakovici, Chopin, Franck, Ysaÿe, o antologie cu lucrari pentru violoncel de Reger, Concertul pentru violoncel, al lui Dvorák, Variatiunile lui Ceaikovski si piesele lui Bloch. Albumele lui au fost primite elogios de critica (Echo Klassik din Germania, Diapason din Franta) si au fost recompensate Premiul Gramophon al Marii Britanii. In prezent, Alexander Kniazev este solist la Filarmonicii din Moscova.

Pianista bulgara Plamena Mangova (nascuta in anul 1980) s-a facut remarcata in competitia Queen Elisabeth, de la Bruxelles, in 2007. Premiul obtinut aici a fost urmat de castigarea unui Diapason d’Or de l’Année pentru primul ei album, dedicat lui Sostakovici.

Abilitatile ei de pianista de concert au propulsat-o rapid pe marile scenele ale lumii, ea concertand acum alaturi de orchestre de renume, precum Orchestra Filarmonicii din Rotterdam, Orchestre Philharmonique de Radio France si Orchestra Simfonica Ceaikovski din Moscova. Plamena Mangova este, de asemenea, un muzician de camera foarte cautat si interpreteaza regulat alaturi de artisti precum Maria João Pires, Boris Berezovsky, Augustin Dumay, Mihaela Martin, Jian Wang, Pascal Moragues, Alexei Ogrintchouk, Alexander Knyazev, Frans Helmerson, Nobuko Imai si Quatuor Ysaÿe.

Programul celor doi muzicieni demareaza cu Sonata I in fa minor pentru pian si violoncel – de George Enescu, o compozitie in patru miscari, dedicata de maestru lui Pablo Casals. Urmeaza Sonata nr.2 in fa major pentru violoncel si pian – de Johannes Brahms, considerata de muzicologi ”un punct culminant in muzica de camera din secolul al XIX-lea”, care presupune un dialog fin dozat intre pian si violoncel. Programul se incheie cu Sonata in la major pentru vioara si pian, in versiune pentru violoncel – de César Franck. Inclusa pe lista capodoperelor artei muzicale mondiale, Sonata lui C. Frank este un omagiu adus lui Franz Lizst si Eugène Isaye – care a si primit de la Franck manuscrisul Sonatei ca dar in ziua nuntii sale si a devenit primul interpret al acesteia. Compusa in 1886, Sonata lui C. Frank reprezinta specificul stilistic al post-romantismului. 

Programul Festivalului Enescu pentru ziua de 11 septembrie include si un concert din seria Mari Orchestre ale Lumii. Pe scena Salii Mari a Palatului, de la ora 20:00, evolueaza Orchestra Capelei de Stat din Dresda, cu Myung-Whun Chung la pupitru. Solista este soprana Laura Aikin – care o inlocuieste pe soprana Kristine Opolais, programata initial, insa nevoita sa se retraga din motive de sanatate.

In program: Uvertura operei „Freischütz” – de Carl Maria von Weber, sapte cantece pe versuri de Clément Marot (Estrenne à Anne / Languir me fais / Aux demoiselles paresseuses / Estrenne de la Rose / Présent de couleur blanche / Changeons propos / Du conflit en douleur) – de George Enescu si Simfonia a IV-a – de Johannes Brahms.

Este a doua seara din Festival in care publicul meloman poate urmari prestatia de inalta tinuta a Capelei de Stat din Dresda. Sub atenta si nuantata coordonare a dirijorului si pianistului sud coreean Myung-Whun Chung – ucenic al lui Olivier Messiaen si format la scoala dirijorala de la Julliard – orchestra isi va purta audienta pe traseele sonore ale romantismului german de mijloc de secol XIX, in care include o insertie-giuvaer cu lieduri enesciene.

Interpreta serii este soprana americana Laura Aikin – artist liric impresionant, cu o amplitudine de peste trei octave si cu un repertoriu divers, acoperind de la perioada baroca, la lucrari contemporane, ceea ce o face una dintre cele mai ravnite prezente pe scenele marilor teatre de opera din lume. Este invitata constant la Opera de Stat din Viena, La Scala Milano, Opera de Stat a Bavariei, Opernhaus Zurich, Opéra National de Paris, Metropolitan Opera New York si multe alte institutii muzicale de renume. A lucrat sub bagheta unor dirijori de mare calibru, cum sunt Claudio Abbado, Daniel Barenboim, Pierre Boulez, Martin Brabbins, Sylvain Cambreling, William Christie, Christoph von Dohnányi, Iván Fischer, Mikko Franck, Daniele Gatti, Michael Gielen, Nikolaus Harnoncourt, Manfred Honeck, Jakub Hruša, René Jacobs, Fabio Luisi, Kent Nagano, Zubin Mehta, Riccardo Muti, Giuseppe Sinopoli, Michael Tilso, Thomas and Franz Welser-Möst si multi alti maestri exigenti si inspirati.

Intre uvertura operei romantice „Freischütz”, de Carl Maria von Weber, in care tema fericirii si a iubirii sunt abordate pe fundalul scenelor cinegetice si al sentimentelor puternice ilustrate in eseul simfonic al lui Brahms, inspirate de frumusetea mediului rural austriac, programul include si o frumoasa reverenta acordata creatiei enesciene.

Compuse de George Enescu in 1908, cele sapte cantece pe versuri de Clément Marot au ca sursa de inspiratie versurile poetului francez renascentist Clément Marot. Spiritul galant al poemelor de curte, cu parfumul renascentist al madrigalelor, elegiilor si al epistolelor versificate de secol XVI, de la Curtea franceza a lui Francisc I si a Marguerittei de Navarra, l-au inspirat pe Enescu in crearea celor sapte bijuterii sonore care preiau frumusetea sonoritatilor renascentiste intr-un limbaj muzical modern, acordat cu armonia secolului XX.

Despre Festivalul International George Enescu

Pentru mai multe detalii: https://www.festivalenescu.ro/

Artistii si-au provocat limitele – alegeri inspirate, piese de mare virtuozitate. Primele opt zile ale Festivalului International George Enescu au adus melomanilor nu mai putin de 27 de concerte, 75 de lucrari apartinand unui numar de 47 de compozitori. Spectatorii au avut ocazia de a compara sonoritatile unor extraordinare ansambluri orchestrale de nivel mondial, de a analiza stilurile dirijorale ale unor giganti ai momentului, de a se intalni cu artisti lirici expresivi, tehnici, cu voci pline de personalitate si culoare in recitaluri memorabile, de a asculta piese rare, premiere si un repertoriu extins de la baroc subtil, inflorit, dantelat la mari clasici, plini, coplesitori, si la contemporani, minimalisti si expresivi.

Cheia primei treimi a Festivalului a fost provocarea limitelor – majoritatea artistilor si ansamblurilor au optat pentru piese de mare virtuozitate, prezentand publicului o viziune proaspata, rezultatul unui exercitiu intens.

Atentia tuturor a fost concentrata pe debutul Festivalului, Sala Palatului gazduind peste capacitate iubitori de muzica impatimiti si ocazionali, curiosi sa urmareasca modul in care Kirill Petrenko, noul dirijor al celebrei Berliner Philharmonic, a preluat pupitrul faimoasei orchestre. Rapsodia a II-a de Enescu si Simfonia a 9-a de Beethoven, din repertoriul simbolic ales au generat numeroase comentarii despre radacinile profund europene ale operei lui Enescu, identitatea noastra culturala si invitatia la armonie. Alle Menschen werden Bruder, interpretat cu accente stralucitoare de corul Filarmonicii George Enescu, a purtat, peste muzica, o declaratie de intentie. Precisa ca un ceasornic elvetian, orchestra sub bagheta maestrului K. Petrenko a propus un discurs asezat, solid, temperat.

Seara, La Cetra dOrfeo, cu un repertoriu plin de savoare, instrumente mai rare la vedere si utilizare, cum sunt teorba, viola da gamba, vihuela, completat de mici miscari de dans au pudrat cu parfum baroc atmosfera Ateneului. Eleganta importata in spatiul de astazi, fara a fi desueta, un control splendid al spectacolului si o conexiune prietenoasa cu publicul.

Ziua a doua, pare sa fost dominata categoric de glamour-ul sopranei Diana Damrau, orasul vuia de asteptarea concertului ei de dupa amiaza.

Inainte insa, doua alte secvente concertistice memorabile, Monte Piano Trio a deschis ziua concertistica in acordurile Trio-ului in la minor a lui Enescu, urmat de Serenade Lointaine, ambele piese candva pierdute si regasite printre manuscrise, parca o trimitere subtila la regasirea ciclica a operei lui Enescu, pe perioada Festivalului ce ii poarta numele.

Muzica Secolului XXI a marcat debutul sectiunii cu o compozitie in premiera absoluta, semnata de Sabina Ulubeanu, pentru Camerata Regala. Sectiunea s-a deschis, astfel, cu un discurs despre emotie – expresia unui instantaneu de stare #justacomposer si s-a incheiat cu Changements a lui David Phillipe Hefti, o relatare muzicala despre schimbarea si fluiditatea trairilor.

Recitalul Dianei Damrau alaturi de Xavier de Maistre va ramane unul de referinta. Soprana si-a cucerit publicul printr-un repertoriu inteligent construit, amprente muzicale Mendelshon, Rahmaninov, Poullenc, poezie pura, versuri de Verlaine, Goethe, Haine, Puskin, Schiller care au pus in evidenta tehnica vocala impecabila si harul muzical. Dincolo de disciplina si munca asidue care construiesc parte din exemplaritatea interpretarii, timbrul si sonoritatea daruite contureaza un ansamblu exceptional.

Harpa, o alta surprinzatoare eroina a zilei, s-a descoperit delicata sub mainile inspiratului Xavier de Maistre in dialog sustinut cu vocea Dianei Damrau, completand sentimentul de spatiu coborat dintr-un eon al armoniei. Momentele solistice ale harpei, incluzand o piesa scrisa de Enescu special pentru harpa, dantelarii de Debussy si transpuneri ale unor lucrari de Franz List au dezvaluit un interpret cu forta si sensibilitate.

Ziua de 1 septembrie a continuat cu cea de-a doua reprezentatie din Festival a Filarmonicii din Berlin, de aceasta data cu Schonberg, provocatorul concert de vioara, in interpretarea Patriciei Kopatchinskaja: toata imersata in muzica, rebela, teatrala, asa cum se asteptau fanii. Apoi, absolut cuceritoarea Simfonie a V-a, de Ceaikovski cu romantismul sau debordant, acaparand ascultatorul, dincolo de tehnica de masinarie perfecta a orchestrei.

Ziua s-a incheiat cu reprezentatia plina de umor si farmec a celor 12 violoncelisti ai Berliner Philharmonic. Un exercitiu de recuperare a splendidelor formule muzicale si sonoritati ale violoncelului. S-au cantat, in transpuneri specifice, lucrari de la Piazzola, la Dvorak, Sostakovici si Duke Ellington.

Ziua a treia s-a construit in jurul a doi piloni de senzatie: spectacolul London Symphony Orchestra, claritatea de cristal a sunetului orchestrei conduse de Gianadreea Noseda si calatoria printre emotii, condusa de mezzo-soprana Joyce DiDonato. Dialogul vioara-pian al Lumintei Ungureanu si al lui Mihai Ungureanu, in tonuri de Enescu, Franck si Clara Schumann au completat tabloul zilei.

Personalitatea lui Joycei DiDonato, impreuna cu vocea inca si mai cuceritoare si timbrul lucrat si sofisticat de mezzo soprana, asociate cu arii selectate special pentru a descrie o calatorie in lumea emotiilor au irupt de pe scena Ateneului, direct in inima ascultatorilor. Hydn, Mozart, Rossini, Bellini, Hahn – alegeri inspirate, tratate cu aplomb, un mesaj de speranta si incredere, un public definitiv fermecat.

London Symphony Orchestra a propus un repertoriu integral rusesc, acoperind inceputul de secol XX, Sostakovici, Rimski-Korsakov si concertul de pian al lui Prokofiev, alaturi de Denis Matsuev, la pian. Orchestra britanica a servit din nou lectia ansamblului provenit dintr-un regat, pentru ca royal a fost sunetul precis controlat de Maestrul Noseda si prestanta implicita. Denis Matusev si-a incrucisat talentul cu o piesa de mare virtuozitate si a propus o varianta in care si-a scos in evidenta tehnica deosebita.

Ziua a patra. La Sala Palatului, London Symphony Orchestra a selectat poemul Vox Maris a lui George Enescu, in deschiderea celui de-al doilea concert si in contrapunct Patru interludii ale marii si Passacaglia, semnate de Britten. Marea si multele ei imagini s-ar zice si, in acelasi timp, ziua demonstratiei capacitatii de nuantare si a amplitudinii marii orchestre. Lucrarea lui Iain Bell – ”The hidden place”, a permis Dianei Damrau sa ia cu asalt si sa castige definitiv si publicul de la Sala Palatului, orchestra s-a transformat intr-un partener de dialog pentru anotimpurile piesei si trecerile fabuloase de la diafane recitative la profunde si coplesitoare vocalize ale divei Damrau.

La Ateneu, maestrul Lawrence Foster ne-a propus o noua constructie in nota sa personala de descoperitor si curator de sunete si simboluri. Orchestra Filarmonica a Poloniei a deschis ziua, sub bagheta sa, cu lucrarea compozitorului roman Adrian Pop, “Solstice”, si a continuat cu Chopin si-apoi Lutoslawski, ambii compozitori polonezi. Maestrul Foster nu se dezminte, recupereaza si scoate la lumina comori, repara urmele lasate de istorie asupra talentului, peste tot pe unde calatoreste.

Ziua a cincea

Vedeta incontestabila a zilei, opera concertanta. Impecabila si rara Die Frau Ohne Schatten, la Sala Palatului, cu Maestrul Vladimir Jurowski la pupitrul Orchestrei Filarmonice Radio din Berlin si Castelul lui Barba Albastra, singura opera compusa de Bela Bartók, la Ateneu, sub bagheta maestrului Cristian Mandeal, la pupitrul Orchestrei Nationale a Poloniei. Ambele spectacole au beneficiat de proiectii si regie multimedia, semnate Carmen Lidia Vidu si, respectiv, Nona Ciobanu. Doua lucrari pline de simboluri, profunde, compozitii cu arhitecturi complexe, sonoritatile secolului XX, armonii cromatice, niste uriasi de sunete revarsate peste audienta. Orchestra Radiodifuziunii din Berlin a coplesit prin formidabila ei expresivitate si forta. Am vazut un Jurowski compus, echilibrat, un saman al sunetelor care a ravasit efectiv auditoriul care s-a incumetat cap-coada la un spectacol maraton de trei ore si jumatate.

Ziua a sasea

Lera Auerbach, la pupitrul Filarmonicii Transilvania a deschis ziua de Festival prezentandu-si viziunea asupra lucrarilor proprii; Serenada pentru marea melancolica, Simfonia I si lucrarea speciala Twarfache Traum, Vis dublu (o compozitie rescrisa de autoare din cateva piese ale lui Mozart). Un dialog inedit intre marele clasic Mozart si un compozitor contemporan.

Orchestra de camera Pelleas, cu Benjamin Levy la pupitru a abordat perioada contemporana a muzicii cu o reteta sigura: Debussy – Sarabanda (orchestrata de Maurice Ravel), Enescu – Sonata a III-a pentru pian si vioara  (aranjata orchestral de Valentin Doni), Ravel – Tzigane, Chabrier – Bourrée Fantasque (orchestrata de Thibaud Perrine) si a incheiat in cel mai pur stil clasic cu Bizet – Simfonia in do.

Memorabila va ramane extraordinara versiune a Simfoniei a III-a a lui George Enescu in interpretarea Orchestrei Filarmonice a Radiodifuziunii din Berlin, cu maestrul Jurowski la pupitru. O varianta interpretativa crescuta parca dintr-o legatura secreta cu lucrarea enesciana care a sunat magistral. Cele trei parti, compuse in perioade istorice diferite si tulburatoare in sine au capatat in interpretarea din aceasta zi o noua referinta. Concertul a inclus in prima parte si prezenta splendidei Julia Fischer, interpretand Concertul in Re major de Brahms, o alta piesa cu greutate pentru concertul de la Sala Palatului.

Ulterior, ansamblul Europa Galante, cu Fabio Biondi la pupitru a continuat seria propunerilor lirice, by Midnight, cu opera Silla, de Haendel. O lucrare baroca, cantata rar, ea insasi cu un istoric de ocazie, compusa cumva politic, cantata initial doar o data, reluata ulterior de Haendel in alta opera. Spectacolul a inclus o distributie interesanta, prezenta unei contra-alto cu rol principal, Sonia Prina si extraordinara mezzo-soprana Vivica Genaux, cu un control supraomenesc al vocii si al inflexiunilor.

Ziua a saptea

Cameristi dela Scala, sub conducerea lui Wilson Hermantos au readus in sonoritatile zilei Octetul de coarde al lui Enescu, intr-o versiune realizata de maestrul Foster, au pus accentul pe regele violoncel, in concertul lui Haydn si armoniile cu profunzime slava ale Serenadei lui Ciaikovski. La violoncel, Daniel Muller Schott.

Orchestra Nationala a Frantei, cu Evgheny Kissin la pian si Emmanuel Krivine la pupitrul dirijoral au concentrat din nou atentia melomanilor. Invazia marilor artisti, pe toate scenele in acesta perioada, face dificila selectia spectacolelor. Totusi, Sala Palatului este un magnet irezistibil pentru multi. Cum altfel, cand una dintre cele mai bune orchestre ale lumii de foarte multi ani propune Liszt si Musorgski/Ravel in repertoriu si unul dintre cei mai cautati pianisti ai momentului. Concertul nr. 2 de pian are, in sine, o poveste de slefuire si revizuire de peste 10 ani. Concertul este unul tehnic, iar Kissin si-a expus viziunea si maiestria.

In seria Muzica Secolului XXI, New European Ensamble s-au prezentat sub bagheta lui Jose Maria Sanchez Verdu cu o lucrare in prima auditie a lui Carlo Boccardo si, printre altele, cu cvartetul de “Matase si metal” al lui Adrian Pop.

In sectiunea Concertelor de la Miezul Noptii, Orchestra of The Age of Enlightenment (OAE), condusa de Laurence Cummings cu o formula de tineri muzicieni, alaturi de experimentati artisti lirici, cum sunt Anna Caterina Antonacci si Christopher Maltman, Toby Spence au pus acordurile finale ale zilei in nota deja cunoscuta – opere lirice, rare, dificile. Ifigenia, de Gluck. O poveste, teatru grec concertant, plastic reprezentat prin orchestra, solisti, cor.

Ziua a opta

Dimineata a inceput cu recitalul de pian al lui Charles Richard Hamelin si un repertoriu fara gres: Ravel, Enescu, Debussy.

Apoi, Orchestra Filarmonicii din Bacau, cu Hayce Ogren la conducere, a prezentat, in sectiunea Muzica secolului XXI, o serie de lucrari semnate Adrian Iorgulescu, Adam Schonberg, Avner Dorman si Xiogang Ye. O diversitate de sonoritati – clarinet, vioara, percutie – cu rol de prima scena.

Dupa-amiaza, Julia Fischer, la vioara in recital cu Henri Bonamy, la pian, cu piese de Enescu, Mozart, Brahms si Ravel – simplu, cuceritor. Orchestra Nationala a Frantei, cu maestrul Ion Marin la pupitru a propus Suita nr.1 a lui George Enescu – in deschidere si o extraordinara suita “Imagini”, de Debussy, la final. Intre aceste lucrari, Concertul nr. 2 pentru pian al lui Ravel, un concert-poezie, aproape jazzy, cu trimiteri la Rahmaninov, Gershwin, Debussy, “recitat” gratios de Alexandra Dariescu, un artist roman in certa evolutie, expresiv si rafinat.

Seara s-a incheiat intr-un crescendo valoric rar si in nota obisnuita, cu o noua bijuterie lirica: Euridice, de Gluck, cu o distributie solida si un mai rar rol de contra-tenor, sustinut perfect de Iestin Davies.

Despre Festivalul International George Enescu

Ajuns la cea de-a XXIV-a editie, Festivalul International George Enescu se va desfasura in perioada 31 august-22 septembrie 2019. In salile de concerte din Bucuresti, vor urca pe scena peste 2.500 dintre cei mai valorosi muzicieni ai lumii, avand 50 de nationalitati si vor fi prezentate 84 de concerte si recitaluri. Editia din acest an a festivalului totalizeaza 34 de prezente in premiera in Romania: 25 de artisti, printre care Marion Cotillard, Kirill Petrenko, Mitsuko Uchida si noua orchestre de talie mondiala.

Editia 2019 a Festivalului Enescu isi asteapta publicul la Sala Palatului, Ateneul Roman, Sala Radio si la Sala Mica a Palatului la concerte si recitaluri grupate in jurul a sase mari sectiuni: „Mari orchestre ale lumii”, „Concertele de la miezul noptii”, „Recitaluri si concerte camerale”, „Muzica secolului XXI”, „Mozart Week in Residence” si „Forumul International al Compozitorilor”. De asemenea, vor avea loc concerte si evenimente in Piata Festivalului, conferinte, lansari de discuri si de carte, spectacole extraordinare.

Pentru mai multe detalii: https://www.festivalenescu.ro/  

Prin concertele exceptionale si prin numarul impresionant de solisti si orchestre de top international, Festivalul George Enescu transforma Bucurestiul, pentru aproape o luna, in miezul vibrant al muzicii clasice mondiale. Daca programul extrem de bogat si de variat al festivalului poate satisface asteptarile celor mai exigenti melomani, pentru iubitorii de opera baroca si de muzica contemporana, oferta Festivalului reprezinta un inegalabil si pretios festin. In seria Muzica Secolului XXI sunt incluse 14 evenimente, remarcabile prin actualitatea si curajul abordarilor muzicale pe care le propun, un redutabil maraton, cu multe lucrari in prima auditie mondiala, unele aduse in scena chiar in prezenta compozitorilor. Festivalul International George Enescu este unul dintre putinele evenimente mari din lume care si-a asumat misiunea promovarii muzicii contemporane, vizand deschideri spre noi forme de expresie ale muzicii zilelor noastre, spre inovatie si experiment.

Primul concert al zilei de vineri, 6 septembrie, din seria Muzica Secolului XXI, are loc la Sala Radio, incepand de la ora 15.00, in prezenta ansamblului olandez New European Ensemble.  

Programul cuprinde doua prime auditii mondiale. Prima este o lucrare compusa de Carlos Boccardo, compozitor versatil, care semneaza si muzica de film, de teatru si de spoturi publicitare. A doua premiera poarta semnatura lui Peter Adriaansz, considerat una din cele mai bine individualizate voci din muzica olandeza contemporana, care valorifica matematica sunetului. Premiera creata pentru Festivalul Enescu a fost compusa pentru New European Ensemble si experimenteaza suprapunerea motivelor si interactiunea intre straturile de sunet.
Programul mai include o lucrare de Jose Sanchez Verdu (2003) – Lux ex Tenebris, care reda interactiunea dintre lumina si intuneric, fiind inspirata de un desen in cerneala al lui Goya care reprezinta un inger iesind din intuneric. Urmeaza Ró (2013) – de Anna Thorvaldsdóttir si Silk and Metal (2011) – de Adrian Pop. 

New European Ensemble a fost fondat in anul 2009, in Olanda. Misiunea asumata de ansamblu este de a prezenta muzica noua si clasica din secolul XX in moduri interesante, adesea prin combinarea cu alte forme de arta, cum ar fi filmul, literatura, teatrul, dansul si arta vizuala. Ansamblul si-a creat un profil bine conturat prin intermediul unor productii de teatru de muzica recunoscute de critica. In 2017, ansamblul a sustinut un turneu cu L’Histoire du Soldat, in care capodopera lui Stravinsky a fost combinata cu dansul traditional indonezian. Muzicienii ansamblului colaboreaza in mod regulat cu tineri compozitori si interpreti in cadrul Academia Ensemble, in parteneriat cu Conservatorul Regal din Haga.

La Ateneul Roman, de la ora 16.30, in seria Recitaluri si concerte camerale, evolueaza un ansamblu european iconic – Cameristi della Scala, sub bagheta dirijorului Wilson Hermanto. Solist Daniel Müller-Schott, la violoncel.

In program: Octetul de coarde in do major op. 7 – de G. Enescu, Concertul pentru violoncel si orchestra in do major – de J. Haydn si Serenada pentru orchestra de coarde op. 48 – de P.I. Ceaikovski.

Infiintata in anul 1982 si invitata de onoare pe toate meridianele globului, orchestra de camera Cameristi della Scala este considerata o adevarata perla a coroanei, care duce prestigiul orasului Milano in intreaga lume. Cameristi della Scala a cantat in cele mai prestigioase teatre si sali de concerte din lume. Repertoriul cuprinde principalele compozitii pentru orchestre de camera, din secolul al XVIII-lea pana in prezent, acordand o atentie deosebita pieselor instrumentale italiene mai putin cunoscute din secolul al XIX-lea, deseori caracterizate de parti solo de o virtuozitate deosebita care se potrivesc bine cu stilul solistilor grupului, interpreti de concert renumiti la nivel international. Colaborarea constanta si indelungata cu cei mai mari dirijori de pe scena internationala, de la Riccardo Muti, la Daniel Barenboim, a contribuit la formarea sunetului si al timbrului specifice ansamblului, unice in panorama muzicala italiana a orchestrelor de camera.

La Sala Mare a Palatului, de la ora 19.30, in seria Mari Orchestre ale lumii, vom asculta Orchestra Nationala a Frantei, sub bagheta dirijorului Emmanuel Krivine. Solistul serii este unul dintre cei mai prodigiosi pianisti ai prezentului – Evgeny Kissin.

In program: Poemul simfonic Mazeppa si Concertul nr. 2 pentru pian si orchestra in la major – de F. Liszt

Liszt si Tablouri dintr-o expozitie – de M.P. Musorgski / M. Ravel.

Evgeny Kissin a vrajit audienta pe cand avea doar zece ani interpretand desavarsit un intreg concert Mozart. Cariera sa a cunoscut o evolutie fulminanta, ajungand sa fie cotat in prezent ca unul dintre cei mai importanti pianisti din lume. Evgeny Kissin a cantat pe aproape toate scenele mari ale Europei, celor doua Americi si Asiei. A cantat cu majoritatea orchestrelor importante din lume, sub bagheta unor dirijori precum Claudio Abbado, Vladimir Ashkenazy, Daniel Barenboim, Myung-Whun Chung, Sir Colin Davis, Vladimir Fedoseyeev, Valery Gergiev, Carlo Maria Giulini, Mariss Jansons, Herbert von Karajan, Dmitri Kitaenko, Jan Latham-Koenig, George Benjamin, Emmanuel Krivine, Roberto Carnevale, James Levine, Sir Andrew Davis, Lorin Maazel, Zubin Mehta, Riccardo Muti, Seiji Ozawa, Sir Simon Rattle, Sir Georg Solti, Vladimir Spivakov, Evgeny Svetlanov si Yuri Temirkanov. A interpretat si muzica de camera alaturi de Martha Argerich, Mikhail Pletnev, Gidon Kremer, James Levine, Mischa Maisky, Thomas Quasthoff, Isaac Stern, Natalia Gutman, Yuri Bashmet, Vladimir Spivakov.

Cea de-a saptea zi a Festivalului International George Enescu se incheie cu o reprezentatie din seria Concertele de la miezul noptii, la Ateneul Roman, de la ora 22.30. Spre bucuria iubitorilor de muzica baroca, va fi o seara de opera in concert: Ifigenia in Taurida, de Christoph Willibald Ritter von Gluck, compozitor german de secol XVIII, considerat un reformator al perioadei muzicale clasice.
 
Pe scena Ateneului va evolua originalul ansamblu londonez Orchestra of the Age of Enlightenment, dirijata de Laurence Cummings.

Orchestra of the Age of Enlightement sau, pe scurt OAE, si-a castigat faima mondiala prin creativitate si curajul de a experimenta atat aspecte ce privesc formula consacrata a unei orchestre, cat si formatul unui concert. A atras talente mondiale si nume de marca din lumea muzicii – printre care M. Elder, S. Rattle, V. Jurowski, Iván Fischer, John Butt sau Sir András Schiff. Pe scena Festivalului Enescu, sub bagheta maestrului Laurence Cummings, nume consacrate ale scenei de opera vor evolua alaturi de tinere talente intr-un concert care promite unicitate.

Despre Festivalul International George Enescu

Ajuns la cea de-a XXIV-a editie, Festivalul International George Enescu se va desfasura in perioada 31 august-22 septembrie 2019. In salile de concerte din Bucuresti, vor urca pe scena peste 2.500 dintre cei mai valorosi muzicieni ai lumii, avand 50 de nationalitati si vor fi prezentate 84 de concerte si recitaluri. Editia din acest an a festivalului totalizeaza 34 de prezente in premiera in Romania: 25 de artisti, printre care Marion Cotillard, Kirill Petrenko, Mitsuko Uchida si noua orchestre de talie mondiala.

Editia 2019 a Festivalului Enescu isi asteapta publicul la Sala Palatului, Ateneul Roman, Sala Radio si la Sala Mica a Palatului la concerte si recitaluri grupate in jurul a sase mari sectiuni: „Mari orchestre ale lumii”, „Concertele de la miezul noptii”, „Recitaluri si concerte camerale”, „Muzica secolului XXI”, „Mozart Week in Residence” si „Forumul International al Compozitorilor”. De asemenea, vor avea loc concerte si evenimente in Piata Festivalului, conferinte, lansari de discuri si de carte, spectacole extraordinare.

Pentru mai multe detalii: https://www.festivalenescu.ro/ 

La Sala Auditorium a Muzeului National de Arta, de la ora 11.00, in seria Recitaluri si concerte camerale, are loc recitalul pianistului canadian Charles Richard-Hamelin. In program: Images oubliées – de C. Debussy, Morceaux de fantaisie op.3 – de S. Rahmaninov, Suita I „in stil vechi” pentru pian, op. 3 in sol minor – de G. Enescu, Sonata nr. 4 pentru pian in do minor op. 29 – de S. Prokofiev. 

Charles Richard-Hamelin se remarca drept unul dintre cei mai promitatori pianisti ai generatiei sale. A cantat impreuna cu orchestre precum Les Violons du Roy, Orchestra Simfonica din Montreal, Orchestra Simfonica din Singapore, Sinfonia Varsovia, Orchestra Simfonica din Toronto si Orchestra Filarmonicii din Varsovia, cu dirijori precum Jacek Kaspszyk, Kent Nagano, Vasily Petrenko si Carlo Rizzi. A fost invitat sa concerteze in diverse festivaluri de prestigiu, cum ar fi Chopin si Festivalul Europei din Varsovia, Festivalul de la Roque d’Anthéron, Festivalul Lanaudière din Canada si Festivalul de Primavara de la Praga.

Primul sau album solo, cu lucrarile tarzii ale lui Chopin, a fost lansat de Analekta in 2015, urmat de cel de-al doilea album cu lucrarile lui Chopin, Beethoven si Enescu, inregistrate live la Palais Montcalm, din Quebec. Cel mai recent CD al sau include lucrarile lui Chopin, lansate si de Institutul Chopin din Varsovia in 2016.

Programul se deschide cu Concertul pentru vioara – de Adam Schoenberg, avandu-l la pupitru pe tanarul si nuantatul dirijor american Jayce Ogren si pe talentata Anne Akiko Meyers la vioara. Nascut in 1980, Adam Schoenberg este compozitorul american contemporan cu cel mai des cantate compozitii pe scenele din SUA, ale carui lucrari pline de mister si senzualitate i-au adus deja nominalizari Grammy. El compune si multa muzica de film si teatru.   

Urmeaza o lucrare a tanarului compozitor american de origine israeliana, Avner Dorman, dirijata chiar de el, avandul alaturi pe colaboratorul sau, versatilul percutionist de origine italiana Simone Rubino. Compozitiile lui Dorman sunt caracterizate de multa emotie si fiind preluate de dirijori reputati, cum ar fi Zubin Mehta, Christoph Eschenbach, Ricardo Chailly sau Andris Nelsons.

Un recital bijuterie cu Julia Fischer la vioara si Henri Bonamy la pian va bucura audienta la Ateneul Roman, de la ora 16.30, in seria Recitaluri si concerte camerale.

In program: Sonata pentru vioara si pian KV 378 – de W.A. Mozart, Sonata nr. 1 in sol major pentru vioara si pian op. 78 – de J. Brahms, Sonata a II-a in fa minor pentru pian si vioara op. 6 – de G. Enescu, Rapsodia Tzigane – de M. Ravel. 

Un concert in care tineretea si talentul celor doi muzicieni vor da stralucire si energie muzicii. Julia Fischer este considerata una dintre cele mai talentate si versatile violoniste ale momentului, iar tanarul pianist francez, cu radacini romanesti (mama sa fiind originara din Brasov), Henry Bonamy un virtuos al clapelor inszestrat cu o mare sensibilitate si un dirijor original. Cei doi colaboreaza in diverse proiecte inca din anul 2002. 

La Sala Mare a Palatului, de la ora 19.30, in seria Mari Orchestre ale lumii, are loc al doilea concert din editia din acest an a Festivalului International George Enescu sustinut de Orchestra Nationala a Frantei, sub bagheta maestrului Ion Marin.

In program: Suita nr. 1 pentru orchestra in do major op. 9 – de G. Enescu, Concertul in sol major pentru pian si orchestra – de M. Ravel, Suita „Imagini” pentru orchestra – de C. Debussy.

Solista va fi pianista de origine romana Alexandra Dariescu. O muziciana cu un palmares impresionant care a evoluat pe cele mai renumite scene – Carnegie Hall, Barbican, Royal Albert Hall, Konzerthaus in Viena, continuand sa cucereasca publicul din diferite colturi ale lumii.

Concertele de la miezul noptii incheie cea de-a opta zi a Festivalului International George Enescu. La Ateneul Roman, de la ora 22.30, urca din nou pe scena originalul ansamblu londonez Orchestra of the Age of Enlightement (OAE). Sub bagheta maestrului Laurence Cummings, OAE aduce pe scena festivalului o noua opera in concert de Gluck – ”Orfeu si Euridice”. In rolul lui Orfeu, noua stea in urcare, contratenorul britanic Iestyn Davis, care a cules deja laurii de pe Brodway.

Festivalul International „George Enescu” lanseaza astazi seria video „Povestile Festivalului.”, un tur ghidat prin programul editiei din 2019, realizat de Tiberiu Soare, dirijorul Orchestrei Operei Nationale. Timp de 23 de zile, in grupaje video de maximum cinci minute, experimentatul muzician descopera, pentru publicul curios, dantelariile din programul acestei editii, oferind astfel argument pentru a alege unul sau altul dintre cele peste 60 de spectacole care se desfasoara continuu, pe parcursul Festivalului, la Sala Palatului si Ateneul Roman.

Despre Festivalul International George Enescu