O expozitie deosebita dedicata celui convins ca „setea gandului o stinge numai picatura de spirt afurisit a condeiului” a fost inaugurata ieri, in sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Romane. Ea reuneste manuscrise, insemnari, tiparituri si obiecte nu doar din activitatea literara argheziana, ci si din universul sau particular. „In literatura, competinta incepe din momentul trecerii in vesnicie, la inmormantari si la dezveliri de statui, si scriitorul intereseaza cand nu mai misca”, scria ironic Tudor Arghezi, intr-un text din 1943. Personalitatea acestui mestesugar al cuvintelor a starnit insa interes si in timpul vietii sale tumultuoase, cum se intampla si acum, la 145 de ani de la nasterea sa.
Pot fi vazute in vitrine carti rare, volume cu dedicatie, carti postale si scrisori afectuoase adresate de poet mamei sale si fratelui, fotografii de familie, schite pentru diverse dispozitive (cum este „aparatul de pocnit fara impuscatura”), dar si acte personale, precum legitimatia de ziarist si certificatul din noiembrie 1944 care atesta ca I. N. Theodorescu este una si aceeasi persoana cu Tudor Arghezi. Sunt totodata expuse adeverinta prin care se arata ca Tudor Arghezi a fost inchis in lagarul din Targu Jiu, „ca urmare a pozitiei sale anti-naziste”, dar si memoriul adresat de un grup de literati Regelui, pentru eliberarea confratelui din inchisoare.
Alaturi de marturii ale intensei activitati gazetaresti a scriitorului, inclusiv faimoasele „Bilete de papagal” (1928), publicul poate admira portrete ale lui Arghezi executate de mari maestri precum Corneliu Baba, Camil Ressu si Iosif Iser. Si, de asemenea, o sculptura originala semnata de academicianul Mircia Dumitrescu si infatisandu-i pe Tudor Arghezi si pe sotia sa, Paraschiva.
sotii Arghezi, in viziunea sculptorului Mircia Dumitrescu
„Aceasta expozitie reprezinta un mod de evocare, dar si de omagiere a unei activitati de exceptie”, a subliniat, la vernisaj, acad. Gheorghe Chivu, comparand reforma limbajului poetic reusita de Arghezi cu cea realizata de Eminescu inaintea sa. Pentru Arghezi, continua cautare de „Cuvinte potrivite” a fost preocuparea de capatai, ceea ce s-a vazut si in publicistica sa plina de verva. „A fost un mare gazetar”, cu un stil foarte expresiv si cu o sintaxa inovatoare, l-a descris prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al Muzeului National al Literaturii Romane.
Din partea organizatorilor evenimentului, Biblioteca Academiei Romane si Muzeul National al Literaturii Romane, i-au fost inmanate diplome de multumire generosului donator Traian Radu, cel care a oferit celor doua institutii obiecte valoroase ce au apartinut familiei scriitorului.
Expozitia „Tudor Arghezi – 145 de ani de la nastere” poate fi vizitata zilnic intre orele 9-14, pana pe 30 mai. Intrarea este libera.
Memoriul adresat de scriitori Regelui, pentru eliberarea lui Arghezi
Corespondenta lui Arghezi cu mama si fratele lui
Carte postala si desen dedicate de Arghezi prietenului Gala Galaction
Acte personale ale scriitorului
schitele pentru diverse aparate inventate de Arghezi
