"Brand"-ul care ne-a facut deja ce­lebri in lume vine din negura tim­pu­lui, icoana a istoriei stravechi. Iar vectorii sai de imagine sunt "Ganditorul de la Hamangia", "Zeita de la Vi­dra", "Idolul de la Moigrad", altarul ze­ilor nestiuti de la Parta, superba ce­ramica de Cucuteni ori ciudatii idoli Gumelnitani. Vi se par doar cioburi harbuite si potcoave de cai morti? Fals: sunt martorii vremurilor cand de aici, de pe meleagurile noastre, se dadea "ora exacta" a civilizatiei eu­ropene. Pana de curand, doar oa­menii de stiinta erau familiarizati cu aceste relicve. Dar asta s-a schimbat in ultimii ani, de cand vestigiile preistoriei noastre au iesit in lume, prin cateva expozitii senzationale. 

 

Asediul preistoric asupra lumii moderne a inceput in 2008. Prima "tinta" vizata a fost "Historishe Museum" din Olten-Elvetia care, intre 2 iu­nie si 1 octombrie, a gazduit ex­po­zitia "A l’aube de l’Europe, Les grandes cultures neolithiques de Roumanie" – "Zorii Europei, Ma­rile culturi neolitice ale Romaniei", compusa din 1.112 relicve arheologice stravechi. A fost un succes imens. Motiv pentru care specialistii au inclus-o pe lista primelor cinci evenimente culturale de importanta mondiala ale anului. Aveau si de ce: vechi de sase-sapte milenii, obiectele ex-pu­se apar­tin unor civilizatii care erau deja ba­tra­ne cand faraonii Egiptului Antic in­cepeau sa-si inalte pira­mi­dele. A fost prima ocazie cand Occidentul afla ca Balcanii si actualul teri­toriu al Ro­maniei au fost "poarta" prin care civilizatia a patruns, putin cate putin, in restul Europei. Presa interna­tio­na­la a scris atunci ca publicul larg, dar si lumea stiintifica au admirat "varietatea, calitatea si bogatia luxurianta a formelor si culorilor, a sim­tului artistic, specifice unor culturi de exceptie." In patru luni, expozitia a avut 100.000 de vizitatori. 100.000 de entuziasti pe care "Land of Choice" ori avatarul sau "Explore the Carpathian garden" nu-i va atra­ge, oricate milioane de euro se vor cheltui pentru promovarea lor.

Apoi, in 2009-2010, preistoria a "cucerit" lumea de azi, in alte trei "campanii". "Oastea neolitica" a fost compusa din 175 de vestigii stravechi, plus alte cateva zeci, la fel de importante, provenite din tarile vecine. Toate adunate in expozitia "The Lost World of Old Europe-The Danube Valley 5000-3500 BC" ("Lumea Pierduta a Vechii Europe-Valea Dunarii 5000-3500 i.Hr."). Noul "voiaj" a in­ce­put pe 10 noiembrie 2009 cu ex­pozitia de la "Institute for the Study of Ancient World", din New York, prima ocazie in care America a intrat in contact cu preistoria noastra. Fapt recunoscut de directorul muzeului gazda: "Pana in acest moment, un mare numar de arheologi n-au stiut nimic despre existenta acestor uimi­toa­re civilizatii, denumite generic Old Europe". Apoi, din aprilie si pana in septembrie 2010, vestigiile admira­te de americani au fost la "Ashmolean Muzeum of Art" a Universitatii Oxford, unde englezii au fost si ei fas­ci­nati de relicvele preistoriei noastre, pe care le vedeau pentru prima oara. In cea de a treia etapa, "neo­li­ticii" nostri au cucerit Grecia: intre 6 octombrie 2010 si 10 ianuarie 2011, expozitia care uimise deja America si Anglia a fost gazduita in Muzeul de Arta Cicladica din Atena. Si cu toate ca vechea Elada este acum un imens muzeu arheologic, vestigiile neolitice s-au bucurat de acelasi succes ca in primele doua "escale". 

Puse una peste alta, "aventurile" muzeistice ale preistoriei noastre au atras, in total, cateva sute de mii de vizitatori. Si, mult mai important, a adus Romania in atentia unui pu­blic sofisticat care a aflat ca aici, la noi, exista vestigii istorice mult mai vechi decat in majoritatea celorlalte zone ale lumii. Si cel putin la fel de interesante. Pe scurt, "Ganditorul" si restul relicvelor preistorice si-au facut datoria de vectori de imagine ai unui brand de tara deosebit de eficient. De aici incolo, sarcina aducerii celor interesati pe meleagurile de unde a inceput civilizarea vechii Europe revine mai-marilor nostri care ar trebui sa nu uite ca multe tari castiga bani grei punandu-si trecutul "la munca". 

Ce ar trebui sa facem? Poate ceea ce vecinii nostri fac deja. Bulgarii si-au popularizat trecutul neolitic si atrag multi turisti, cu tot cu banii lor, atat in muzeele de specialitate, cat si in zonele unde s-au descoperit relicve pre­istorice. Asta ca sa nu mai vorbim despre nenumaratii curiosi care vin sa vada "Tezaurul regilor traci", un alt ca­pitol de istorie extrem de bine popu­larizat. 

La granita de nord-est, ucrainenii se dau peste cap ca sa-si lege trecutul de cultura Cucuteni si de superba ei ceramica pictata. Ce-i drept, acum 6.000 de ani, granitele de azi nu existau, iar cucutenienii locuiau pe un spatiu imens, intins din centrul tarii noastre pana dincolo de Kiev. O cultura unitara peste care ucrainenii vor sa se faca proprietari. Miza? Tot tu­ristii curiosi pe care spe­ra sa-i atraga. Si sunt atat de hotarati sa faca asta, incat la Campionatul European de Fotbal din 2012 vor incerca sa im­­puna inlocuirea enervantei Vuvuzele afri­cane cu "Zozulica", o fluierice din lut similara oca­rinei de pe la noi. Atata doar ca ei spun inca de pe acum ca, desi o considera "pur slavi­ca", "Zozulica" isi are originea in cultura Cu­cuteni. Pare un fleac, dar nu va mai fi asa daca ei vor reusi sa im­puna acest substitut "cucutenian" al Vu­vu­zelei.