Nina Cassian a debutat editorial in anul 1947, cu volumul de versuri “La scara 1/1”. Incepe sa scrie si literatura pentru copii, atrasa fiind de “posibilitatile evadarii in fantezie si candoare”. A realizat traduceri remarcabile si a publicat peste 50 de carti de poezie, eseuri si proza.

In 1985 e invitata in Statele Unite pentru a sustine un curs la New York University. Se stabileste acolo, unde traieste si in prezent. Casa din Romania i-a fost confiscata, iar cartile i-au fost interzise si retrase din biblioteci, pana la caderea regimului Ceausescu.

"Mi-a placut sa smulg cu dintii / un fruct ce nu voia sa cada" - ma refer, desigur, la "distinsa roada / din arborele cunostintii", cum scriam candva intr-o foarte veche poezie... Cat despre fiinta mea trecatoare (sper ca cealalta e ceva mai "durabila"...), multe mi-au fost interzise (indeobste cele la care nici n-am ravnit): bogatie, frumusete (fizica), intelepciune, forta (fizica), onoruri, invatarea mai multor limbi straine (rusa, spaniola), tinerete fara batranete etc." (romlit.ro)

***

"Umorul? Il consider o dimensiune a vietii mele (laolalta cu arta si dragostea). Fara el, n-ar fi existat avangarda, el inseamna, fireste, distantare, si spirit critic, si bun simt exacerbat (exista asa ceva?) si atitudine ludica si orgie de cuvinte in libertate!" (romlit.ro)

***

"Bertolt Brecht, intr-o poezie, spunea ca "omul bun" ("Der gute Mensch") se gandeste si la altceva in afara lui insusi. "Disciplina de gandire" si cea "morala" au constat exact in faptul ca ma desparteam de egocentrismul care se nastea in mine (datorita puseurilor creatoare), aderarii la o cauza generala si generoasa. Ca la ora aceea - in 1940! - aceasta s-a numit pentru mine "comunism" - aceasta merita o mai lunga si mai nuantata discutie. Oricum, aceasta sonoritate e compromisa (prin instalarea, in numele ei, a unor regimuri dictatoriale si imperialiste, bazate pe teroare, minciuna, rastalmacire, calcare in picioare a "comandamentelor" ideologiei insesi...). Astazi, e dificila, daca nu chiar imposibila, pomenirea ideii insesi. Rezultatele pozitive in formarea caracterului meu au fost: o mai coerenta privire asupra lumii, detasarea de avantaje materiale, implicarea in destinul napastuitilor de pe glob (indiferent de rasa sau de nationalitate) - plus iradierea unei utopii (uneori, e frumos sa visezi!). Dar "frigerea cu ciorba" si "suflarea in iaurt" ma urmaresc pana astazi, impiedicandu-ma sa cad prada oricaror ispititoare chemari..." (romlit.ro)

***

"Nu pot marca o data anume pentru ca, de cand ma stiu, adica de la aproximativ sase ani, am fost mereu indragostita, ba de baiatul de la parter, ba de un actor de cinema. Lucrurile s-au «agravat», bineinteles, odata cu varsta. La 15 ani, am «contractat» o iubire de adolescenta la Craiova, iubire platonica devenita obsesie pe parcursul a 20 de ani (intre timp, maritandu-ma din dragoste de vreo doua ori!)" (gazeta de sud)

***

"Am o problema cu scurgerea timpului, pe care am si facut-o publica. Eu nu am avut o senzatie de trecere de la copilarie la adolescenta, tinerete, maturitate, batranete... Nu simt nici o modificare cu exceptia anatomiei. Mi se pare viata mult prea scurta ca sa o mai segmentam. Batranetea nu ma sperie decat sub raport fizic. Nici moartea nu ma sperie. Nu programez niciodata nimic. Daca o sa simt sa scriu o poezie de ziua mea, o voi face." (jurnalul.ro)

"Sunt saraca, dar nu muritoare de foame. Am gasit iubire la o varsta la care nu se mai poate astepta nimic. Daca regret ceva este ca simt un atac concentric la biologia mea. Totul mi-a fost afectat: picioarele, bratele, ochii, urechile, tot, in afara de mansarda. Ea functioneaza." (armoniiculturale.ro)

***

"Zapada proaspata se lasa

  Pe cate-o casa, pe cate-o casa

  Si geamul este inghetat

  E liniste, toti sunt in pat.

  Iar eu, un om, un ratacit

  Caut un loc de-adapostit." (prima poezie scrisa de Nina Cassian la varsta de 5 ani)