| Acum niște ani |
| 18 decembrie 2024 |
| 1892 • |
Premiera baletului Spargatorul de nuci de Ceaikovski are loc la "Mariinsky Theatre" în St. Petersburg |
| 1923 • |
Muzeul Militar National, creat în aprilie 1914 ca sectie militara a Muzeului National al României, a fost transformat în institutie de sine statatoare |
| 1947 • |
Se naste Steven Spielberg, regizor american ("Jurasic Park", "Lista lui Schindler") |
| 1970 • |
Premiera, la Bucuresti, a spectacolului cu piesa Acesti nebuni fatarnici, de Teodor Mazilu |
| 1990 • |
Se semneaza, la Strasbourg, actul prin care România adera la Conventia Culturala Europeana |
|
|
|
|
| Darul de aur al dacului Bitus. O descoperire istorică într-o colecție transilvăneană |  | | (Istorie) | De la controversata Teorie a lui Roesler, o adevarata dogma a istoricilor maghiari, pana la vanatorii de comori si operatiunile de recuperare si repatriere a bratarilor dacice de aur, mostenirea geto-daca a fost supusa unui sir intreg de dezbateri si dispute. Artmark, promotor fervent al valorilor istorice si artistice ale poporului roman, ofera in premiera publicului inca un argument al originii si continuitatii populatiei geto-dace in teritoriul Daciei Romane. | Acesta ne vine sub forma unui set din trei artefacte votive, din aur, realizate intr-un atelier dacic din Abrud (Alba) in sec. II-III e.n., pentru a fi inchinate de un dac liber si instarit, romanizat/cetatean roman, probabil unui templu local, de favoarea divinitatilor caruia dacul avea nevoie in activitatea sa.
Numite Placutele lui Bitus datorita inscriptiei pe placuta votiva de mai mici dimensiuni (VOTU(M) UBE(R) BITUS), ceea ce s-ar putea traduce aproximativ prin „ Darul imbelsugat (facut de) Bitus” (Bitus reprezinta unul dintre cele mai raspandite nume dacice, alaturi de Brisanus, Duda, Soia, Mucapa etc.), acestea sunt unice din mai multe perspective. Pe de o parte sunt singurele artefacte de acest gen aflate intr-o colectie privata, iar nu intr-una muzeala, dintr-un total de 14 astfel de placute votive din aur descoperite pe intreg teritoriul fostului Imperiu Roman, ce se intindea din Britania pana in Egipt, acoperind cea mai mare parte a lumii civilizate. insemnatatea acestora este uriasa pentru romani, pentru ca sunt singurele placute dedicate, la aproximativ patru generatii de la cucerirea Daciei de catre Traian, de un dac (iar nu de un roman, de un colonist al Imperiului sau de un negustor grec sau oriental, precum in celelalte cazuri), pledand pentru contopirea populatiei geto-dace cu cea a colonistilor romani, intru formarea, in perimetrul Daciei Romane, a poporului roman.
Situatia placutelor din aur este rarissima in randul colectiilor romanesti – si nu numai. Acestea au fost trecute din generatie in generatie, de la descoperirea lor de la sfarsitul sec. XIX si pana astazi, scapand de-a lungul vremurilor, intai instrainarii, dat fiind statutul familiei care le-a pastrat, apoi, prin ascundere, nationalizarii din anii comunismului.
Toate cele trei artefacte fac parte din patrimoniul cultural national, fiind clasate in categoria Tezaur. Valoarea acestor trei placute votive din aur dacic este apropiata de cea a vestitelor bratari regale dacice de aur descoperite in zona cetatilor dacice din Muntii Orastiei, care au fost furate de catre vanatorii de comori si recuperate printr-un proces dificil din Statele Unite ale Americii, Franta, Elvetia si Germania. Din 2011, acestea pot fi admirate la Muzeul National de Istorie a Romaniei.
Artefactele pot fi admirate public in cadrul expozitiei Licitatiei de Craciun (9 decembrie, Athénée Palace Hilton) incepand cu sambata, 22 noiembrie, la Palatul Cesianu-Racovita, str. C.A. Rosetti, nr. 5.
.
| |
|
|
|
|
|