| Acum niște ani |
| 24 noiembrie 2024 |
| 1473 • |
Stefan cel Mare cucereste Cetatea Dâmbovitei (Bucurestilor) |
| 1843 • |
Mihail Kogalniceanu a rostit memorabilul "Cuvânt de deschidere al celui dintâi curs de istorie nationala" la Academia Mihaileana din Iasi, în care defineste istoria si rolul ei în cristalizarea constiintei nationale |
| 1859 • |
A fost publicata "Originea Speciilor" controversata lucrare a naturalistului englez Charles Darwin (1809-1882) |
| 1901 • |
Se naste Henri de Toulouse-Lautrec, pictor francez (d. 1901) |
| 1915 • |
Se naste Ion Diaconescu, pictor român (d. 1945) |
| 1941 • |
Se naste Emil Hossu, actor român de teatru si film |
|
|
| Confesiunile unui manager cultural: „De când a explodat şi în România zona de social media, au început să apară campanii de promovare care vor să fie cool cu orice preţ" |  | | (Literatură) | Oana Boca Stanescu (38 de ani) lucreaza de 13 ani pe piata de carte din Romania, in PR-ul si managementul cultural. Ea se ocupa de comunicare si organizare pentru doua dintre cele mai importante festivaluri internationale din Romania: cel de la Bucuresti si cel de la Timisoara. | Oana Boca Stanescu si-a dedicat cariera proiectelor de promovare a lecturii, fiind fondatoarea si managerul Headsome Communication si unul dintre cei trei fondatori – alaturi de scriitorii Bogdan-Alexandru Stanescu si Vasile Ernu – ai Festivalului International de Literatura Bucuresti, cel mai important festival independent de acest fel din Romania.
Fost director de imagine al Editurii Polirom, Oana Boca Stanescu are o experienta de 13 ani in comunicare corporatista editoriala si promovare de carte, dintre care 10 ani in management. Ca o confirmare a succesului demersurilor sale, ieseanca a primit in 2009 Silver Award for Excellence in cadrul Romanian PR Award pentru Campania de promovare a lecturii „intreaba-ma despre FIRMIN“. Oana Boca Stanescu a povestit cum arata PR-ul cultural in Romania actuala, dar si in Europa, si cat de greu este sa organizezi un festival international de literatura care sa aiba si o continuitate in timp.
Oana Boca Stanescu
Dupa mai bine de zece ani de comunicare, de promovare a cartilor, a lecturii, cum ai defini tu PR-ul cultural si cum nu ar trebui sa fie?
Cei 13 ani ai mei de experienta se revendica, preponderent, de la lumea cartii, cu doua mici „accidente“, in zona filmului si a muzicii clasice. Asa ca, daca vreti, pot incerca sa ma refer la PR-ul din zona publishingului de carte: o lume mica-mica, unde fondurile sunt absolut modeste, cu foarte putini specialisti si cu posibilitati inca si mai putine de specializare. De cand a explodat si in Romania zona de social media, au inceput sa apara tot soiul de campanii de promovare independente, unele reusite, altele – de-a dreptul inadecvate: campanii care vor sa fie cool cu orice pret, ai caror autori respira un dispret nemascat pentru, spun ei, lipsa de creativitate a campaniilor imaginate de editurile, librariile si bibliotecile autohtone. Aceste doua lumi, care se intersecteaza foarte rar, compun peisajul PR-ului autohton din zona publishingului de carte.
Mai este PR-ul cultural un domeniu nisat sau incepe sa joace un rol important in formarea si educarea gusturilor consumatorilor pentru produse culturale?
Formarea si educarea gusturilor consumatorilor pentru produse culturale, mai ales formarea, ar trebui sa aiba loc in scoala. Dar, in Romania, inca e de bonton sa fie sacrificata parcurgerea unui album de arta sau ascultarea unui concert in favoarea unui set nou de ecuatii.
Oana Boca Stanescu cu scriitoarea din Israel, Zeruya Shalev la FILB 2013 FOTO Arhiva personala
In aceste conditii, cat de greu este sa promovezi carte, muzica clasica, film si sa aduni public la evenimentele culturale in societatea romaneasca actuala?
Te confrunti, in primul rand, cu lipsa sau cu insuficienta fondurilor, dublata, in ultimii ani, de faptul ca nu prea mai exista media culturale. In plus, in Romania, consumul cultural e, intr-o proportie covarsitoare, hiper-centralizat. Practicam dificil descentralizarea.
Cu agentia ta, ti-ai facut, totusi, loc pe piata si organizati si Gala „Bun de Tipar“. Cum a aparut ideea, s-a cerut o astfel de gala?
In general, „piata“ cere doar carti bune, la un pret decent, adica „mic“. Stiind tot ce se petrece dincolo de culise, ma intreb uneori daca chiar e loc pentru competitii pe piata autohtona de carte sau daca nu cumva Gala „Bun de Tipar“ este, de patru editii, doar despre ambitia mea si a colegei mele, Ioana Gruenwald, de a incerca sa ne bucuram anual de cele mai reusite produse editoriale romanesti.
Din postura ta de om care a reusit sa supravietuiasca 13 ani in lumea culturala, cum simti ca arata PR-ul cultural in Romania actuala? Care ii sunt plusurile si minusurile?
Minusurile vin tocmai dinspre mult-invocata zona financiara: multinationalele, cu mici exceptii, gasesc zona culturala ca pe un teritoriu neatractiv, de nisa, iar fondurile publice sunt insuficiente. In plus, noi inca avem de muncit pana sa reusim impamantenirea unor obiceiuri extrem de sanatoase din „Vest“, cum ar fi plata unui pret modic pentru participarea la lecturile publice sau sprijinirea zonei culturale de catre oamenii cu putere financiara – lipsesc, in general, exemplele din zona societatii civile. Plusurile vin nu dintre institutii, ci dinspre energia si hotararea unor oameni care aleg sa schimbe, cat le sta in putinta, lumea culturala in care traim.
„De dragul publicului nu abandonam FILB“
Pentru ca esti si cofondator al Festivalului International de Literatura Bucuresti (FILB), cum se organizeaza un festival international de literatura in Romania si cum il cresti in timp?
De-a lungul celor sapte editii incheiate (n.r. – la momentul interviului, cea de-a opta editie, desfasurata intre 2 si 4 decembrie, nu incepuse inca), FILB s-a dezvoltat doar pe inaltime. Financiar, ne-am pastrat silueta firava, ne descurcam greu in incapatanarea asta cu „singurul festival autohton independent de literatura“ si refuzul compromisurilor. Organizam fiecare editie a FILB pentru ca pur si simplu nu ne-am pierdut entuziasmul. Nu abandonam FILB, de dragul publicului, mana aceea inimoasa de oameni care, la fel ca si noi, iubesc literatura.
Anul acesta inteleg ca a fost un moment special la FILB. Despre ce este vorba?
Despre „Literary Death Match“, un proiect initiat de un tanar din Statele Unite ale Americii, un soi de „box“ cu lecturi publice: patru scriitori se lupta, intr-un ring real, pe care il construim si noi pe 4 decembrie, la Clubul Taranului. Cei patru sunt evaluati de un juriu. Suntem printre putinele tari din Europa in care se tine acest proiect. Si suntem bucurosi ca au acceptat provocarea noastra patru poeti contemporani de prima marime: Svetlana Carstean, Razvan Tupa, Mugur Grosu si Tara Skurtu (n.r. – poeta americana cu origini romanesti). Juriul este alcatuit din Luiza Vasiliu, Bogdan-Alexandru Stanescu si Andrei Gheorghe.
Oana Boca Stanescu alaturi de ceilalti manageri culturali prezenti la Edinburgh FOTO Arhiva personala
SINGURUL MANAGER CULTURAL EUROPEAN LA EDINBURGH
Pentru ca esti unicul manager cultural din Europa si unul dintre cei 11 manageri culturali din lume selectati sa participe la editia din acest an a Festivalului International de la Edinburgh, din Scotia, spune-ne cu ce lectii invatate ai venit de acolo. Ce ne aseamana si ce ne deosebeste cultural?
Selectia managerilor culturali care au participat anul acesta la fellowship-ul de la Edinburgh a avut la baza diversitatea. Eu am fost singura participanta din Europa, am avut colegi din Statele Unite ale Americii – pe directorul Festivalului de Literatura de la New York –, din Columbia, din Malayzia, Bali, Palestina, India, colegi care organizeaza festivaluri de literatura-pur-si-simplu, colegi care organizeaza festivaluri de banda desenata sau festivaluri de literatura si gatit. Asadar, povestea de la Edinburgh a fost o excelenta ocazie de a parcurge un spectru cat mai larg de „situatii“, in care literatura poate fi umanizata in fata publicului cititor, mai putin un moment in care sa pot compara. Comparatii asezate as fi putut face in cadrul unui training in care as fi fost pusa alaturi de colegi din Ungaria, Bulgaria, Serbia, europeni cu care, desi impartim un trecut sub auspicii comune, avem de promovat literaturi diferite. Ceea ce m-a impresionat enorm a fost sa vad pe viu formula ideala de a pune in miscare publicurile unui oras, de la cei mai sofisticati, interesati de prezenta miturilor in literatura sau de eseurile despre arta ale lui Julian Barnes, la publicul mai putin sofisticat, bucuros sa ia parte la un performance in cadrul „Fringe“ (n.r. – festival de muzica, dans, circ, cabaret etc. desfasurat in Edinburgh, Scotia, in fiecare an in luna august).
CV: Silver Award for Excellence, in cadrul Romanian PR Award
Numele: Oana Boca Stanescu
Data si locul nasterii: 29 septembrie 1977, Iasi
Starea civila: Casatorita
Studiile si cariera: in 2003 si-a finalizat studiile de licenta in Jurnalism si Stiintele Comunicarii, in cadrul Universitatii „Al. I. Cuza“ din Iasi. In 2005, a terminat si un masterat in Studii Europene, la Centrul de Studii Europene din cadrul aceleiasi universitati. Din 2015, este doctoranda in Stiintele Comunicarii, in cadrul Universitatii din Bucuresti, cu o cercetare dedicata Literaturii 2.0. Din 2003 pana in 2012 a fost director de imagine al Editurii Polirom. Din 2012, este fondatoare si manager al agentiei de comunicare Headsome Communication. Din 2008, este cofondatoare a Festivalului International de Literatura Bucuresti (FILB). Din 2014, este cooordonatoare pe Comunicare a Festivalului International de Muzica Clasica „Clara Haskil“.
Locuieste in: Bucuresti
Acest articol a fost publicat in „Weekend Adevarul“
.
| |
|
|
|
|
|