| Potrivit studiul, prezentat marti, la sediul ARCUB, in Bucuresti, mai mult de un sfert din populatie (26.9%) aloca privitului la televizor in fiecare zi a saptamanii o medie de 2 ore, iar 24.7% o medie de o ora zilnic. O diferenta mai mare apare in situatia celor care dedica 3-4 ore pe zi acestei activitati: de la 19% in timpul saptamanii, la 28.9% in timpul week- end-ului.
In ce priveste consumul cultural in spatiul public, bucurestenii prefera cinematograful, evenimentele prilejuite de sarbatori locale sau mersul la teatru. Aproape jumatate dintre bucuresteni (46% in cazul cinematografelor si respectiv 45% in cazul celorlalte doua) afirma ca au participat cel putin o data in ultimul an la o astfel de manifestare culturala. De celalalta parte, numai 10,7% dintre bucuresteni spun ca au fost la filarmonica, 12,9% la opera sau opereta si numai 15,5% dintre ei au fost la biblioteca pentru a citi.
Mersul la cinematograf de cel putin 1- 2 ori pe an sau mai des este cea ma raspandita forma de consum cultural din Bucuresti, in 2015.
Dintre cei care au mers cel putin o data in ultimele 12 luni la cinematograf:
•48.8% au vizionat un film la un cinematograf multiplex,
•30.2% au vizionat filme la cinematograful clasic.
Atunci cand vorbim despre preferintele pentru anumite piese de teatru:
•38% au declarat ca prefera sa mearga la comedii,
•31,2% merg la teatru clasic,
•11,7% merg la teatru contemporan.
Cele mai vizitate festivaluri, in ultimii doi ani (2013-2015) au fost Zilele Bucurestiului 14,6%, Targul de carte Gaudeamus 10,4%, Festivalul George Enescu 7,9% si Festivalul National de Teatru 7,6%.
In ce priveste alte activitati recreative, 80,9% dintre bucuresteni au fost cel putin o data pe luna intr-un parc, 64,3% au fost cel putin o data pe luna la cumaraturi la mall, iar 59% dintre bucuresteni au fost cel putin o data pe luna la biserica.
In topul hobby-urilor bucurestenilor se numara dansul 35,1%, fotografia 21,1% si scrisul (poezii, proza, jurnal) 18,1%.
Cand vine vorba de traiul in comun si acceptarea diferentelor etnice, 12% dintre bucuresteni spun ca au fost cel putin o data in ultimul an la un eveniment multicultural. 21% spun ca au luat masa la un restaurant cu specific etnic, 19% au fost la un targ cu specific traditional, in timp ce 16% au participat la o piesa de teatru pe tema minoritatilor de orice fel. 53% dintre respondentii studiului afirma ca au un prieten care apartine unei minoritati iar 43% nu sunt deranjati ca vecinii lor sa apartina unei minoritati.
Studiul a analizat si opiniile bucurestenilor in legatura cu calitatea vietii urbane. Printre aspectele de care ei se declara nemultumiti se numara infrastructura stradala (conditiile pentru masini, cat si pentru pietoni sau biciclisti), curatenia, cu accent pe calitatea aerului. In schimb, ei se declara multumiti de aspectele ce tin de petrecerea timpului liber, evenimentele de consum cultural, cu mentiunea ca numitorul comun al acestora tine de gratuitate, parcurile, evenimentele in aer liber, spatiile de joaca pentru copii.
Studiul a fost realizat in vara anului 2015, pe un esantion reprezentativ de 1068 de persoane, cu varsta minima 14 ani.
”Aceasta analiza este numai una dintre cele care au fost realizate pentru a fundamenta un document strategic la nivelul orasului Bucuresti, in materie culturala. Este prima strategie culturala pe care orasul isi propune sa o adopte, motiv pentru care a fost nevoie de un demers mult mai indelungat si mai profund de a incerca o intelegere a ecosistemului cultural bucurestean. S-a realizat o serie de alte studii si analize legate de infrasrtuctura potentiala, de modul de petrecere a timpului liber in cartiere, de practici de consum la nivel de comunitati, plus o serie de alte diagnoze pe diverse domenii artistice. Pe baza tuturor acestor documente, strategia culturala este in momentul de fata in curs de elaborare si in curs de corelare cu diverse alte strategii sectoriale. Un prim document strategic va fi supus dezbaterii publice la sfarsitul lunii martie, astfel incat, speram noi, in cursul lunii aprilie, actualul consiliu general sa adopte aceasta strategie” a declarat Oana Radu, consultant independent pentru elaborarea Strategiei Culturale.
La intalnirea de la ARCUB de marti au participat si reprezentantii Directiei de Cultura din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti, care au dat asigurari ca Strategia Culturala se numara printre prioritatile PMB. Existenta unei strategii culturale adoptate de autoritati si in curs de implementare este, de altfel, o conditie fara de care canditatura orasului Bucuresti nu poate merge mai departe in competitia pentru titlul de Capitala Europeana a Culturii in 2021.
ARCUB — Centrul Cultural al Municipiului Bucuresti cultiva identitatea culturala a Capitalei din 1996. Proiectele initiate si desfasurate de ARCUB in anii de activitate au contribuit la diversificarea vietii culturale a orasului, precum si la inscrierea acestuia in randul marilor capitale ale lumii. In 2015, ARCUB a demarat procesul de candidatura a orasului la titlul de Capitala Europeana a Culturii in 2021, reusind sa aduca Bucurestiul in finala pentru titlul acordat de Comisia Europeana.
.
|