Ziua Iei de la Sibiu va fi organizata, anul acesta, in parteneriat cu evenimentul Similar de la Baia Mare. Pe 24 iunie, iubitorii de traditii din Baia Mare se vor reuni in Parcul Regina Maria, incepand de la ora 18.00, pentru a purta IA si pentru a demonsta ca acest vesmant este viu, functional, contemporan. Se vor spune povesti despre ie, aqstfel incat sa fie dusa mai departe vestea ca exista o dimensiunea culturala a ei, ca este icon-ul nostru identitar, un  arhetip vestimentar al femeii acestor locuri, care ne conecteaza cu comunitatile traditionale din intreaga lume, dar, totodata,  cu trecutul si cu viitorul, prin limbajul universal al semnelor ei.

Biciclete cochete Ia Sibiu

Sarbatoarea Internationala Ziua Iei. Camasa romaneasca, cu simbolurile ei, cu legendele si povestile ei si cu profundele ei semnificatii, este sarbatorita in intreaga lume la 24 iunie, un eveniment initiat, in urma cu trei ani, de comunitatea online «La Blouse Roumaine», condusa de Andreea Tanasescu, propunere primita cu entuziasm in comunitatile romanesti la nivel international si in cele ale iubitorilor de traditii din tara.

«Este cel de-al treilea an in care organizam sarbatoarea minunatei camasi romanesti la Sibiu, un eveniment care a avut un urias succes la precedentele editii. Anul trecut, in ciuda vremii cainoase, cu ploaie torentiala, am avut o participare record de aproape 6000 de persoane numai la evenimentele organizate la Muzeul Astra. Si anul acesta vom deschide sarbatoarea, vineri, de la ora 14.00, cu Hora de Sanziene, un eveniment care anul trecut a reunit peste 1600 de persoane»,

a spus Mirela Iancu, Director de Marketing Cultural, intr-o conferinta de presa organizata astazi la Muzeul Astra din Sibiu. 

Comunitatea Ia Sibiu a pregatit un program interesant si complex pentru a sarbatori Ziua Iei, care include o serie de evenimente, de la concerte si adunari publice, la ateliere de consiliere privind conservarea iei si posibilele interventii care se pot face in contemporaneitate asupra ei, pana la un picnic la care este asteptata o audienta record, care va fi organizat la Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului („Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA”), considerat cel mai frumos din Europa si cu siguranta, cu o suprafata totala de 96 de hectare, cel mai mare muzeu tematic de pe continent. 

Intreaga comunitate isi pregateste iile de zile mari pentru vremurile magice care urmeaza, Solstitiul de Vara si Noaptea de Sanziene, misterioasa si plina de miracole ca o nuvela de Eliade, una dintre noptile magice de peste an, un timp in care se deschid cerurile, lasand sa se intample cele mai nastrusnice lucruri, animalele vorbesc cu glas de om, infloreste feriga, o planta care nu infloreste niciodata, dar a carei floare rara iti poate schimba destinul, apare iarba fiarelor, cautata candva de talhari, iar fetele de maritat se scalda in roua din geana diminetii, sa fie proaspete, fragede si iubite tot anul. Fetele cochete isi vor impodobi bicletele cu flori si vor strabate pietele din Sibiu, copiii vor purta ie in ultima zi de scoala, toate femeile din zona Sibiului vor merge in port popular la birou, iar in muzee se vor organiza dezbateri si conferinte avand ca generoasa tema portul traditional romanesc si traducerea sa in cod urban, contemporan.

“Vor fi nenumaratre provocari online, printre care si aceea de a ne schimba fotografia de profil pe retelele de socializare, macar pentru o zi, pentru a sarbatori astfel Ziua Iei care, iata, a devenit cu adevarat o sarbatoare internationala, recunoscuta ca atare si de altii, de vreme ce primarul orasului Washington, Muriel Bowser, a proclamat, in urma cu doua zile, data de 24 iunie 2016 drept „Ziua Universala a iei“ in Washington, D.C, raspunzand astfel demersurilor Ambasadei Romaniei in SUA”,

a spus Elena Lotrean, director al Companiei Future Capital din Sibiu, initiator si coordonator al comunitatii Ia Sibiu.

Elena Lotrean Ia Sibiu

In proclamatia semnata de primarul Muriel Bowser se arata ca ziua de 24 iunie a fost recunoscuta si va fi celebrata in jurul lumii, fiind sarbatorita de comunitatea romaneasca din Washington, D.C. De asemenea, este mentionat faptul ca ia romaneasca a devenit un simbol international al culturii romane si o sursa de inspiratie pentru mari creatori de moda la nivel mondial. 

„Ne dorim sa ne intoarcem catre comunitate, sa ne salvam traditia si sa o ducem mai departe. Uneori potrivim ia cu haine moderne. Se poate face asta si ii pastram si valoarea. Trebuie, insa, sa gasim ia care ni se potriveste, iar cand se intampla asta, este ca un RMN pentru suflet. Traim in secolul XXI. Daca vrem sa-i aducem pe cei tineri mai aproape de traditie si de adevaratele valori, atunci ar trebui sa fim foarte atenti la modul lor de viata si la felul in care am putea sa integram ia in contemporan. Sa nu astempam sa vina ei inspre noi, ci sa mergem noi inspre ei”, spune Elena Lotrean, unul dintre coordonatorii comunitatii Ia Sibiu, care are in patrimoiu peste 200 de piese valoroase din toata tara, complet restaurate. 

Ia Sibiu Foto Rares Helici

„Am inceput sa cautam mesteri peste tot in tara, mesteri care sa lucreze cu panzele inceputului de secol XX, cum ar fi borangicul sau marchizul, care era cel mai elegant material al acelei perioade. Din el se faceau rochiile de nunta. Din pacate, nu se mai gaseste, in schimb borangicul, da. in Valcea exista o familie care creste viermi de matase. Mesterii sunt oameni frumosi, cu suflet si i-am gasit in Daia, Breaza, Reghin, in zona Moldovei, Sapanta, Targoviste sau Cluj”,

spune Andreea Ciortea, Director executiv si unul dintre initiatorii proiectului Ia Sibiu, care anul acesta va organiza prima editie a sarbatorii in orasul Baia Mare. 

Ia Sibiu foto Rares Helici

Imbraca ia si spune lumii cea mai frumoasa poveste despre Romania. Fiecare dintre camasile romanesti autentice spune o poveste, delicata si plina de forta, de vreme ce semnele cusute pe aceste straie vin din stravechime, din era matriarhala, si sunt aceleasi care apar desenate pe vasele de Cucuteni, de pilda, motive incizate, de altfel, si pe trupurile zeitelor din perioada matriarhala. Sunt exact aceleasi desene care erau tatuate si pe trupul femeilor pe atunci, semne cu sensuri precise, care se faceau in locuri anume, in zonele de fertilitate. Exista tot felul de ii, incepand cu cele de lucru, extrem de simple, cu foarte putina ornamentica, pana la ceva mai decoratele ii de sarbatoare si extravagantele ii de mare sarbatoare, care sunt somptuoase, pline de ornamente si simboluri. Tot dupa ie te-ar putea recunoaste si neamul trecut in lumea mosilor, atunci cand ar fi sa te revezi cu el in lumea de dincolo. Cu inca si mai multe povesti vin iile ceremoniale, incepand cu cele de moasa sau de nunta, iile de nasa, de soacra mare si, un rol special printre aceste obiecte cu destinatie specifica, il au iile de ingropaciune. Aceastea din urma sunt extrem de importante, sunt pregatite din vreme de femei si, uneori, sunt aceeasi cu ia de mireasa.

Ia Sibiu foto Rares Helici2

“Unul dintre lucrurile tulburatoare pe care le-am aflat in anii in care am facut documentare pe teren a fost faptul ca tot dupa semnele cusute pe ie te-ar putea recunoaste neamul, cand va trebui sa te reunesti cu ai tai in lumea de dincolo»,

suna inceputul uneia dintre fascinantele povesti pe care le-a Iulia Gorneanu spus intr-o zi capricioasa, istorioara batranei al carei sot murise de tanar si care ajunsese acum la vremea in care se pregatea sa-l revada. Nu-l mai vazuse de ani… dupa ce ar putea sa o recunoasca dincolo, in lumea mosilor? Se vor spune inca si mai multe povesti la «Ziua Iei», un eveniment ajuns la cea de-a treia editie, care se apropie cu un noul val cultural de sufletul unui oras care trece vara festivaluluilor, dupa minunatul Festival International de Teatru, recent incheiat, si Festivalul International de Film, in derulare la Sibiu. 

„As vrea sa vad femei si barbati din Sibiu care se intorc la mestesuguri, sa-si doreasca sa le invete. Probabil ca deocamdata nu suntem uniti. Facem lucrurile dispersat. Eu cred ca am uitat ca suntem prea saraci ca sa ne indreptam spre lucruri ieftine si de proasta calitate si am uitat sa ne bucuram.  La Sibiu si Baia Mare am regasit aceasta bucurie. Vedeti, este foarte multa bucurie in proiectele noastre”, spune Andreea Ciortea.

Iulia Gorneanu, alaturi de Laura Calin Foto Silvia Postolatiev

«Este un risc major sa descifrezi in cod urban, in cod actual, semnele de odinioara, pentru ca poti sa pici foarte usor in artizanat, intr-o poveste fara consistenta. Poti fi pacalit de superficialitate, de povesti ieftine, de suprafata. Cu inspiratie, bucurie si respect pentru portul popular, insa, aceasta translare este posibila»,
spune Iulia Gorneanu.  

Iulia Gorneanu foto The Storyalist

Iulia Gorneanu Ia Sibiu

Ziua Iei Sibiu