| Summit-ul internațional al muzicii clasice din România, a captat atenția a peste un sfert de milion de iubitori ai muzicii |  |
| (Muzică) |
| Editia 2019 a Festivalului International George Enescu - ”le rendez-vous de la planète musicale” [1] - s-a incheiat in acordurile Simfoniei nr.1, de Ceaikovski, cu viziunea coplesitoare a Orchestrei Regale Concertgebow din Amsterdam. |
Melomanii au petrecut aproape 200 de ore imersati in muzica interpretata la cel mai inalt nivel international.
Editia cu numarul XXIV a Festivalului a fost un maraton muzical cuceritor, care a adunat in jurul numelui lui George Enescu 2.500 de artisti de talie mondiala, din peste 50 de tari, in 84 de concerte si a durat 23 de zile. Cea mai extinsa editie de pana acum s-a desfasurat in Bucuresti, 10 orase din tara si sase orase din lume, captand atentia unui numar total estimat de 250.000 de iubitori ai muzicii, care s-au bucurat de atmosfera festivalului in salile de concerte, in transmisiuni live, concerte alternative, evenimente inspirate de muzica in intreg orasul si in tara. “Festivalul din Romania se afirma ca fiind unul din locurile de intalnire a marii muzici europene in acelasi mod ca Festivalurile de la Lucerna sau Salzburg.” 2
In premiera in cadrul acestei editii, simultan cu manifestarile din tara, la Berlin, Florenta, Liège, Toronto, Montreal, Chisinau si Moscova s-au desfasurat concerte dedicate lui George Enescu si operelor lui, conturand astfel o editie cu o dubla semnificatie pentru termenul international - participare internationala si concerte internationale.
La Bucuresti, s-a cantat Enescu in aproape fiecare zi, 35 din lucrarile compozitorului roman ramanand in memoria publicului cu o viziune proaspata si abordari memorabile, sub semnatura unora dintre cei mai buni artisti ai lumii. Melomanii vor pastra ca pe o bijuterie pretioasa sonoritatea de o frumusete devastatoare a Simfoniei a III-a a lui Enescu, interpretata de Orchestra Radiodifuziunii din Berlin, sub bagheta directorului muzical al festivalului, maestrul Vladimir Jurowski, alaturi de citirea in cheie italiana a Maggio Musicale Fiorentino, sub bagheta maestrului Fabio Luisi.
„Am incheiat o editie bogata in spectacole memorabile, interpretari de referinta, experiente care ofera bucurii estetice iubitorilor de muzica si cresc apetitul pentru ascultarea muzicii clasice, a muzicii lui Enescu, pentru ascultatorii ocazionali. Am mai facut un pas in recuperarea locului meritat de lucrarile lui George Enescu in repertoriul international. Ne-am bucurat sa regasim frumusetea muzicii lui, in viziunea atator artisti exceptionali, in Romania si in lume. Am valorificat directia strategica propusa de directorul artistic, maestrul Vladimir Jurowski, punand accentul pe tendintele curente la nivel global, in spectacole cu lucrari rare sau premiere, montari de opere in concert si extinderea sectiunii de muzica contemporana”
- spune Mihai Constantinescu, directorul Festivalului International George Enescu.
In salile de concert, au fost prezenti peste 120.000 de melomani, conform numarului de bilete scanate la accesul in sala, din acestea aproximativ 30% fiind abonamente.
85% din concerte au fost sold out, 60% dintre acestea chiar din ziua punerii in vanzare a biletelor individuale, in luna martie a acestui an.
Peste 26.000 de iubitori ai muzicii clasice, (unici) au urmarit concertele online, live, pe site-ul Festivalului www.festivalenescu.ro, 75% dintre acestia fiind din Romania si 25% din afara tarii.
Mai mult de 21.000 de iubitori ai muzicii clasice au urmarit transmisiunile directe pe canalul Trinitas TV, conform datelor de audienta generala ale canalului (21.148 de spectatori pe minut). Publicul a mai putut urmari pe site-ul broadcaster-ului oficial sectiunea special dedicata festivalului, agendele zilnice, reportajele si interviurile la adresa www.enescu.trinitas.tv.
Iubitorii muzicii clasice au putut urmari transmisiunile live a opt dintre concertele din Festival la Televiziunea Nationala, sase dintre acestea pe TVR 3 si doua pe TV1 si TVR3, simultan, alaturi de stirile, agenda si emisiunile dedicate pe intreaga perioada a festivalului, zilnic, la TVR3.
De asemenea, melomanii din toata tara au avut ocazia de a asculta zilnic cel putin un concert transmis in direct de Radio Romania Cultural, co-producator al Festivalului, care a transmis in permanenta de la salile de spectacol si a oferit un continut informational bogat, documentat, alaturi de interviuri speciale si relatari.
La concertele desfasurate in tara, sub egida Festivalului, organizate de Filarmonicile locale si operatorii culturali, cu aportul artistilor internationali invitati, au participat alti aproximativ 5.500 de melomani. Peste 20.000 de spectatori au participat, in total, la transmisiunile live din Piata Festivalului si la recitalurile celor 245 de tineri artisti de la liceele de muzica din Bucuresti, Timisoara, Cluj si Sibiu.
Un numar de aproximativ 100.000 de persoane au fost in contact cu manifestarile asociate Festivalului in cele 250 de micro-concerte, desfasurate in 31 de spatii neconventionale din oras (parcuri, muzee si in cladiri de birouri).
Programul acestei editii a inclus, in total, 313 lucrari, apartinand unui numar de 149 de compozitori, care au acoperit practic istoria muzicii, de la baroc la contemporan, intr-un mod echilibrat. In cele patru serii ale Festivalului - Mari Orchestre, Recitaluri si Concerte Camerale, Muzica Secolului XXI si Concertele de la Miezul Noptii - au putut fi urmarite capodopere in premiera (e.g. Die Frau Ohne Schatten - Richard Strauss, Peter Grimes - Britten, Moise si Aron- Schoenberg, Castelul lui Barba Albastra - Bartók) si lucrari raritati (de ex. Missa Solemnis - Beethoven, oratoriul Jeanne d'Arc au bûcher - Artur Honneger), lucrari gustate de un public cunoscator si exigent (Seria Fellini – N. Piovani, Giustino- Vivaldi, Ifigenia - Gluck, Leonora-Beethoven) alaturi de piese bine cunoscute si asteptate de un public larg (cum sunt Concertul de pian in la minor, de Grieg sau Imperialul, de Beethoven, Concertul pentru vioara nr. 1, de Sostakovici, Concertele nr. 2 si 3 de pian, de Rahmaninov s.a).
Montarile propuse au fost de asemenea diverse, acoperind formule de spectacol clasice, in concert sau recital, muzica electronica, opera in concert, patru dintre acestea fiind insotite de creatii multimedia si arhitectura vizuala, semnate de Carmen Lidia Vidu, Nona Ciobanu si Peter Kosir.
Au avut loc intalniri emotionante cu vedete ale scenelor lumii, artisti lirici si solisti de marca intr-un dialog afectiv cu publicul. Diana Damrau, Joyce DiDonato, Sir Bryn Terfel, Rolando Villazon, Mitsuko Uchida, Elisabeth Leonskaja, Julia Fischer, Nobuyuki Tsujii, Nelson Freire – sunt doar cativa dintre marii solisti care au depasit granitele formale ale scenei. La fel si actrita Marion Cotillard, castigatoarea unui Oscar si a numeroase premii de interpretare europene, in rolul Jeannei d’Arc sau Vadim Repin, Leif Ove Andsnes, Maxim Vengherov, Ray Chen, Alexandra Dariescu, Xavier de Maistre si harpa lui unica, Alexandra Silocea, Gherhard Oppitz, David Grimal au parut sa coboare interpretarile direct in stal si in inima spectatorilor.
Orchestre de mare forta si rafinament, dirijori cu viziuni personale, impresionante, au propus interpretari ce vor ramane de referinta. Se va vorbi inca multa vreme despre claritatea Simfoniei a IX-a, a lui Beethoven, Berliner Philharmoniker si maestrul Kirill Petrenko, sonoritatea impecabila a London Symphony Orchestra si stiinta echilibrului maestrului Gianandreea Noseda, coplesitoarea interpretare a Orchestrei Radio din Berlin cu De profundis, Die Frau Ohne Schatten si Simfonia a III-a a lui Enescu si viziunea intim legata de opera lui Enescu a maestrului Vladimir Jurowski, se va dezbate despre Don Juan de Strauss si Simfonia concertanta pentru violoncel si orchestra de Enescu prezentate de Oslo Philharmonic Orchestra si fascinatia exercitata de maestrul Vasily Petrenko, despre Pastorale Fantaisie, sub bagheta maestrului Gabriel Bebeselea si rotunjimea sunetelor revarsate de Orchestra Academica de Stat a Rusiei, despre Imaginile lui Debussy in interpretarea Orchestrei Nationale a Frantei sub bagheta maestrului Ion Marin, soliditatea aproape fizica a sunetului Orchestrei din St.Petersburg, in Simfonia I, de Mahler si expresivitatea maestrului Vassily Sinaisky, excelenta performanta a Orchestrei si Corului Filarmonicii “George Enescu” in complexitatea lucrarii Moise si Aron, de Schoenberg, sub bagheta maestrului Lothar Zagrosek si respectiv a maestrului Iosif Ion Prunner, catifelarea partidei de coarde si sunetul “de aur” al Orchestrei Regale Concertgebouw, sub bagheta maestrului Cristan Macelaru, atenta curare a continutului muzical a maestrului Lawrence Foster, la pupitrul Orchestrei Nationale Simfonica a Radiodifuziunii Poloneze si impresionanta viziune a maestrului Cristian Mandeal asupra unicei opere a lui Bartók, Castelul lui Barba Albastra, la pupitrul aceleasi orchestre sau captivantul policier operatic Peter Grimes, in executia plina de expresie a Orchestrei si Corului Radiodifuziunii Romane, sub bagheta maestrului britanic Paul Daniel si respectiv a maestrului Ciprian Tutu si multe altele.
Aceeasi impresie puternica si seducatoare a lasat in amintirea melomanilor seria de opere baroce, pre-clasice si clasice din spectacolele nocturne. Montarile in format de concert, dinamice, interesante, tehnica vocala impecabila, voci speciale cu timbre personale, placute, clare cum sunt cele ale artistilor lirici Vivica Genaux, Anna Caterina Antonacci, Christopher Lawrey, Sonia Prina, Roberta Mameli, Luigi di Donato, Sandrine Piau, Ruxandra Donose alaturi de multe altele, la fel de impresionante, cuprinse in spectacole ale unor ansambluri cu personalitate, cum sunt Orchestra The Age of Enlightment, La Grande Chapelle Madrid, Academia Bizantina, Les Talens Lyriques, Orchestra Baroca din Freiburg si Zuricher Sing-Akademie, La Barocca, Cetra d’Orfeo vor fi in continuare prilej de dialog si schimb de opinii.
Sectiunea de muzica contemporana, Muzica Secolului XXI, a prilejuit un instantaneu valoros al peisajului componistic actual, intalnirea cu lucrari in prima auditie, alaturi de lucrari intrate deja in repertoriul marilor orchestre si un dialog direct cu peste 40 dintre cei mai cunoscuti compozitori contemporani. Compozitii cu abordari si viziuni diferite semnate de Nicola Piovani, Krzysztof Pendercki, Sven Helbig, Mark-Anthony Turnage, Philippe Manoury, Lera Auerbach, Dan Dediu, Francesco Tristano, Colin Matthews, John Woolrich si Charlotte Bray si interpretari bine dozate ale unor ansambluri interesante ca Adritti Quartet, Britten Sinfonia, Vocalconsort Berlin, Ensemble Linea, Camerata Regala sau ale experimentatelor filarmonici locale, Filarmonica de Stat din Sibiu, Filarmonica de stat „Moldova” din Iasi, Filarmonica „Banatul” din Timisoara si Filarmonica „Mihail Jora” din Bacau au conturat un tablou impresionant, eclectic si vast al sonoritatilor actuale. Forumul International al compozitorilor, coordonat de maestrul Dan Dediu a permis intrarea in laboratorul artistic si descifrarea numeroaselor tendinte prezente astazi in muzica contemporana.
“Nici o trecere in revista nu poate cuprinde toate elementele speciale propuse de marii artisti prezenti in aceasta editie a Festivalului, dar fiecare spectator a avut ocazia sa isi contureze o experienta personala si sa se bucure de viziuni artistice diverse si de interpretari memorabile”,
spune Mihai Constantinescu.
Buget si finantare. Bugetul total al acestei editii a fost de 55 milioane de lei. Acesta a fost asigurat dupa cum urmeaza: 70,9% din bugetul total (39 de milioane de lei) a fost asigurat de Ministerul Culturii si aproximativ 2%, de Primaria Capitalei. Un procent de 4,94% din bugetul total al evenimentului a fost asigurat din sponsorizari, iar 3-4% de companii partenere, prin parteneriate care asigura servicii si produse sau discount-uri. Un procent de 18,8% din buget este asigurat din vanzarea de bilete.
Proiecte asociate. Pe langa diversitatea de concerte dedicate melomanilor, programele asociate sustinute cu parteneri institutionali si companii au permis expansiunea catre un public mai larg a Festivalului, a muzicii clasice si a informatiilor despre personalitatea lui George Enescu.
Peste 2.000 de tineri coristi si instrumentisti din toata tara au sustinut in 31 de puncte din oras spectacole de muzica clasica in spatii neconventionale (6 parcuri, 5 muzee, 4 mall-uri si 18 cladiri de birouri) ca parte a proiectului Orasul Canta, realizat in parteneriat cu Programul National Cantus Mundi si sustinut de CBRE. Proiectul a avut o expunere la un public general de peste 100.000 de persoane.
Concursul National si Expozitia Imaginile lui Enescu au implicat 180 de artisti vizuali contemporani care au raspuns invitatiei de a transpune in imagini sase lucrari ale lui George Enescu. Expozitia finala, cu cele 30 de lucrari selectate a avut loc la Biblioteca Nationala, in ultima saptamana de Festival si a fost vizitata de aproximativ 800 de persoane. Proiectul a fost sustinut de ExpoArte, iar implementarea a fost realizata de echipa Proiectului Cultural Contemporanii. Imagini ale lucrarilor selectate in expozitie pot fi consultate aici. https://www.festivalenescu.ro/imaginile-lui-enescu/
Marturisiri despre muzica - expozitie despre ascultarea muzicii la romani si Muzeicorum- program de Concerte alternative – proiecte organizate in parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucuresti la Palatul Sutu, Muzeul Filipescu-Cesianu, Muzeul Aman si Muzeul Mina Minovici.
Tururile ghidate, 16 in total, cu titlul Pe urmele lui George Enescu, au fost alese de peste 500 de persoane. Proiectul, sustinut de Raiffeisen Bank si implementat de interstingtimes a adus participantilor informatii inedite despre George Enescu si viata culturala a orasului din perioada in care a trait compozitorul. “Pe urmele lui Enescu am pasit ghidati fiind de cuvintele dumneavoastra, precise, documentate, calde, oricand gata de a veni in intampinarea intrebarilor si nelamuririlor grupului. Am descoperit un Enescu “altfel”, eliberat de perceptele didacticiste si coborat dintre astri printre elitele vremii.” (mesaj de la un participant).
Aplicatia pentru mobil Enescu Experience, realizata cu sprijinul Samsung a sprijinit orientarea publicului prin agenda celor 313 evenimente ale Festivalului, a oferit posibilitatea consultarii programelor, stabilirea rezervarilor si a hartilor de navigare personale. 2.778 de persoane au utilizat aplicatia.
Proiectii ale filmului “Muzica ranilor de razboi”, in Piata Festivalului si in cadrul evenimentelor Enescu Spirit - un film despre preocuparea omului Enescu in promovarea puterii vindecatoare a muzicii, in timpul razboiului si nu numai, realizat de Asociatia pentru Sanatate Mens Sana. Au participat a proiectii aproximativ 400 de persoane.
From Clasical to Jazz - un concert special, o serie de creatii vocale in premiera inspirate de Rapsodia I si a II-a de George Enescu, Dansurile Romanesti de Bela Bartók, Sonata Lunii de Ludwig van Beethoven, Air – de Johann Sebastian Bach sau Canon – de Johann Pachelbel. Proiectul realizat de Teodora Enache, alaturi de Calin Grigoriu - chitara, Joca Perpignan (Israel) - percutie si, ca invitat special, Razvan Suma – violoncel a avut loc la Teatrul National si a fost sold out.
Piata Festivalului - organizata in parteneriat cu Agentia Monumentelor si Patrimoniului Turistic, un spatiu neconventional de audiere a concertelor transmise live si a unor recitaluri sustinute de 245 de tineri muzicieni de la scoli si licee de muzica din Bucuresti, Sibiu, Timisoara si Cluj. Un total de aproximativ 20.000 de persoane au vizionat spectacolele si recitalurile, pe perioada intregului Festival.
Enescu Spirit - evenimente deschise publicului larg, organizate in parteneriat cu revista life.ro pentru cei care au dorit sa se bucure intr-o atmosfera relaxata de experimente muzicale, sa celebreze inspiratia pe care muzica clasica o poate oferi vietii cotidiene, altor genuri muzicale, street art, culinar etc.
Auditii de muzica clasica in medii diverse: Silent Symphonia - music booth- inregistrari din editii anterioare ale Festivalului si Concursului International „George Enescu”, disponibile publicului in casti, printr-un parteneriat intre libraria Humanitas si Raiffeisen, in librarie si, respectiv, in Piata Festivalului. Auditii de muzica clasica in benzinariile Rompetrol din Bucuresti.
--------------------------
[1] La revue du spectacle
2 Crescendo-magazine.be
Despre Festivalul International George Enescu
Ajuns la cea de-a XXIV-a editie, Festivalul International George Enescu s-a desfasurat in perioada 31 august-22 septembrie 2019. In salile de concerte din Bucuresti, au urcat pe scena peste 2.500 dintre cei mai valorosi muzicieni ai lumii, avand 50 de nationalitati si au fost prezentate 84 de concerte si recitaluri. Editia din acest an a festivalului a totatlizat 34 de prezente in premiera in Romania: 25 de artisti, printre care Marion Cotillard, Kirill Petrenko, Mitsuko Uchida si noua dintre cele mai bine cotate orchestre din lume. Editia 2019 a Festivalului Enescu si-a primit publicul la Sala Mare a Palatului, Ateneul Roman, Sala Radio si la Sala Mica a Palatului la concerte si recitaluri grupate in jurul a sase mari sectiuni: „Mari orchestre ale lumii”, „Concertele de la miezul noptii”, „Recitaluri si concerte camerale”, „Muzica secolului XXI”, „Mozart Week in Residence” si „Forumul International al Compozitorilor”. De asemenea, au avut loc concerte si evenimente in Piata Festivalului, conferinte, lansari de discuri si de carte, spectacole extraordinare. Pentru mai multe detalii: https://www.festivalenescu.ro/
.
| |
|
|
|