| Prezentarea proiectului României la cea de-a 60-a Expoziție Internațională de Artă – La Biennale di Venezia: Șerban Savu, What Work Is / Ce este munca |  |
| (Arte vizuale) |
| Astazi, au fost prezentate, in premiera, detaliile proiectului What Work Is / Ce este munca, proiect care va reprezenta Romania la Bienala de Arta de la Venetia (Biennale Arte 2024) si se va desfasura in Pavilionul Romaniei din Giardini della Biennale si in Noua Galerie a Institutului Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia, in perioada 20 aprilie - 24 noiembrie 2024. Romania prezinta la Bienala de Arta de la Venetia (Biennale Arte 2024) o expozitie de Serban Savu ce are ca tema relatia dintre munca si timp liber. |
Curatoriata de Ciprian Muresan, expozitia se va desfasura concomitent in Pavilionul national din Giardini della Biennale si in Noua Galerie a Institutului Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia.
Expozitia din Pavilionul Romaniei, Ce este munca, examineaza iconografia muncii, inspirandu-se din realismul istoric si arta de propaganda din tarile care faceau parte din asa-numitul „Bloc de Est”. Mai degraba decat sa conteste sau sa demonteze direct aceste discursuri, Savu le chestioneaza prin reasezarea tropilor acestora, vrand sa infatiseze momente de pauza si suspensie in care limita dintre munca si timp liber se estompeaza. Aceste momente de incertitudine apar ca reflectii ale unor transformari si crize sociale mai ample.
De la stanga la dreapta (1-5): (1) Serban Savu, Blocuri si gradini, 2012, prin amabilitatea Galeriei Plan B; (2) Atelier Brenda (Nana Esi & Sophie Keij), fotografie de Lieeve Kleeven / prin amabilitatea Atelierului Brenda; (3) Serban Savu, Adevarata natura, 2021, prin amabilitatea Galeriei Plan B; (4) Ciprian Muresan si Serban Savu, fotografie de Paul Stoie / prin amabilitatea Galeriei Plan B; (5) Serban Savu, Orasul se construieste si infloreste, 2017, prin amabilitatea Galeriei Plan B.
„Ma intereseaza lumea dintre lumi, dintre rural si urban, dintre munca si timp liber, o lume hibrida si nedefinita sau care incepe sa se contureze, este lumea periferiilor care contine toate posibilitatile viitorului. Multe dintre personajele mele se odihnesc in timpul programului de munca si muncesc in timpul liber, intr-o stare de suspendare anarhica, aflata in afara sistemului productiv. Ma apropii de realitate prin natura interesului aproape sociologic pe care il am fata de lumea din jurul meu, dar si prin filtrul istoriei artelor. Personajele care populeaza picturile mele sunt in antiteza cu ideea si reprezentarea muncitorului din arta oficiala a regimului comunist, nu sunt eroice si nici monumentale. Ele vorbesc in acelasi timp despre esecul unui proiect politico-social falimentar, dar mai ales despre viata din ziua de azi, in care incearca sa isi gaseasca locul si sensul” a explicat Serban Savu.
(c) Stefan Ristache
„Straini pretutindeni” este tema generala a celei de-a 60-a Expozitii Internationale de Arta – La Biennale di Venezia. Aceasta tema creeaza senzatia de dezorientare ce revine adesea in lucrarile lui Serban Savu si care poate fi inteleasa si din perspectiva dislocarii si a dorului de casa, asociate cu munca in strainatate, a rupturii dintre munca si simtul apartenentei. Naratiunea gasirii unui loc de munca peste hotare si a reintoarcerii ulterioare la radacini poate duce de multe ori la o dubla instrainare si la pierderea legaturii cu sine. Personajele din picturile lui Serban Savu par captive intr-un no-man’s-land temporal, intre doua lumi care se indeparteaza una de cealalta.
„Abordarea realista a scenelor a fost mereu asociata in general puterii politice, care a esuat in a manipula si influenta masele, insa in cazul lui Serban Savu, efectul este rasturnat, astfel incat pictura sa serveste mai degraba fragilitatii conditiei umane, non-eroismului ei. Privitorul se recunoaste in aceste imagini, iar realismul aparent al picturii tinde spre relevarea adevarurilor, in opozitie cu orice program politic. Pictura lui Savu ne arata cum ar trebui privita drama acelor timpuri, dar si tranzitia si adaptarea la o lume noua, «alinierea» cu restul lumii, promisiunea libertatii ideologice. Lucrarile de la inceputul anilor 2000 dau credit atat vechii oranduiri, cat si celei noi sau, mai bine spus, ele privesc cu suspiciune inspre viitor, dand dovada unei obiectivitati necesare artei timpurilor noastre. Aparitia in peisajul postdecembrist a unor pete colorate (reclamele luminoase sau logourile companiilor) nu convinge privitorul ca lucrurile se vor schimba in bine” a spus Ciprian Muresan, curatorul expozitiei.
 (c) Stefan Ristache
La Venetia, in Pavilionul Romaniei, vizitatorii vor vedea un poliptic amplu, cuprinzand peste 40 de picturi – o privire condensata asupra practicii lui Savu din ultimii cincisprezece ani. Protagonistii dezorientati si figurantii stangaci din imagini par angrenati in ritualuri care seamana in egala masura cu munca si cu recreerea. In fata polipticului, o banca de mari dimensiuni inglobeaza postamentele a patru machete arhitecturale decorate cu mozaicuri care se indeparteaza de temele uzual ilustrate in mozaic in contexte religioase, sau in cosmogoniile muncii din arta socialista a mozaicului. In loc sa infatiseze mari realizari sau apoteoze mistice, mozaicurile vorbesc despre esec, ambiguitate si perplexitate. Picturile si mozaicurile compun un spatiu care ridica intrebari legate de munca si chestioneaza definitiile sale negative: ce nu este munca, ce nu arata a munca si ce nu inseamna munca.
„Ne dorim ca fiecare participare a Romaniei la Bienala de Arta sa puna in valoare creatia artistica contemporana din tara noastra, iar in acest sens lucram in permanenta la imbunatatirea procesului de selectie si de finantare a proiectelor care ne reprezinta la Venetia.
In 2024, bugetul alocat de catre Ministerul Culturii pentru acest proiect strategic al institutiei noastre a fost suplimentat fata de editia anterioara si speram ca, in viitorul apropiat, sa identificam, alaturi de Institutul Cultural Roman si Ministerul Afacerilor Externe, partenerii nostri in realizarea participarii Romaniei la Bienala, mijloace cat mai adecvate pentru a oferi artistilor romani cele mai bune oportunitati de afirmare pe plan international. Ma bucura faptul ca un fenomen artistic cunoscut si recunoscut in lumea artistica internationala sub numele de «Scoala de la Cluj» ne va reprezenta la cea de-a 60-a editie a Bienalei, prin artistul Serban Savu, dar si prin revenirea, in calitate de curator de aceasta data, a artistului Ciprian Muresan” a declarat Diana Baciuna, secretar de stat in Ministerul Culturii din Romania.
(c) Stefan Ristache
Invitat sa raspunda proiectului lui Serban Savu, studioul de design grafic din Bruxelles Atelier Brenda (Sophie Keij si Nana Esi) propune o interventie site-specific pe fatada si in holul Pavilionului Romaniei. Lucrarile lor se preocupa de chestiunea valorii, pe care o abordeaza dintr-un unghi „arhaic si anarhic”. Inscrisul pe fatada (precum urma lasata de un inscris comemorativ deteriorat), designul unei monede (care regandeste relatia dintre efort, compensatie financiara si autoritatea politica care valideaza aceasta ecuatie) si un studiu iconografic al semnelor care descriu munca converg intr-un studiu speculativ de contrapropaganda.
„Institutul Cultural Roman este onorat de rolul sau important in cadrul participarii Romaniei la Bienala, dezvoltandu-l de la o editie la alta. Dupa caderea regimului comunist, reprezentanta de la Venetia a ICR a contribuit constant la implementarea proiectului tarii noastre; din 2010 a inclus Noua Galerie de la institut in circuitul Bienalei, ca spatiu secund pentru desfasurarea participarii nationale romanesti. Salut propunerea castigatorilor din 2024 de a aduce in acest spatiu expresii ale scenei culturale din Republica Moldova.
Sustinerea proiectului Ce este munca se circumscrie Axei Diplomatie culturala si directiilor de actiune prioritare din Strategia ICR 2022-2026, de promovare internationala a artelor vizuale si industriilor creative din Romania. Subliniez ca am reusit, intr-un context financiar complicat, sa crestem cu 25% contributia noastra financiara la implementarea proiectului national”, a mentionat Liviu Jicman, Presedintele Institutului Cultural Roman.
(c) Stefan Ristache
Proiectul lui Savu va transforma Noua Galerie a Institutului Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia intr-un atelier de mozaic. In spiritul micilor ateliere venetiene, Noua Galerie va deveni un spatiu de productie ce intersecteaza traditia locala a mozaicului si preocuparile conceptuale ale proiectului. Echipele de mozaicari vor fi alcatuite din profesori si studenti la arte din Republica Moldova, Iasi si Cluj. Noua Galerie va gazdui, de asemenea, un program de dezbateri publice coordonate de criticul cultural din Republica Moldova Ovidiu ?ichindeleanu, pe teme ce merg de la istoria artei mozaicului pana la teoriile muncii din antropologie, la economia si filosofia contemporana, la ecologie si societatea post-munca.
„Imi face o deosebita placere sa anunt ca, in acest context istoric simbolic si, totodata, avand in vedere ca anul care s-a incheiat a fost un an aniversar pentru prezenta Romaniei la Venetia, prin marcarea a 85 de ani de cand Romania detine Pavilionul National si a 25 de ani de cand cladirea a intrat in lista monumentelor istorice, Ministerul Afacerilor Externe a intreprins o serie de demersuri pentru amplasarea, la intrarea in Pavilionul Romaniei, a unei placi memoriale, cu efigia lui Nicolae Iorga. Acest gest simbolic reprezinta o recunoastere a importantei pe care Nicolae Iorga, una dintre cele mai importante si prolifice personalitati romane, a avut-o in conservarea si promovarea in strainatate a patrimoniului cultural al Romaniei, initiativa sa reprezentand practic actul fondator al participarii Romaniei in pavilionul national din Giardini della Biennale, marele istoric fiind de altfel si comisar in doi ani consecutivi”, a spus Andrei Novac, secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe din Romania.
 (c) Stefan Ristache
Proiectul va fi intregit de publicarea, la inchiderea Bienalei de Arta de la Venetia 2024, a unui volum coordonat de Mihnea Mircan si Bertha Savu, care va reuni o serie de texte critice legate de temele abordate in practica lui Serban Savu.
Proiectul care va reprezenta Romania la cea de-a 60-a editie a Bienalei de Arta de la Venetia, prezentat in premiera la Bucuresti, a fost caracterizat de Ioana Ciocan, comisarul Romaniei, astfel: „Cu o prezenta ce dateaza din 1907 prin sculpturile lui Fritz Stork, si de la un Pavilion National propriu din 1938, de la opere semnate de Ioan Andreescu, Nicolae Grigorescu, Stefan Luchian, Cecilia Cutescu Storck sau Henri Mavrodin, prezenta Romaniei la La Biennale di Venezia a fost un fenomen complex si edificator pentru atmosfera culturala a epocii contemporane”.
(c) Stefan Ristache
WHAT WORK IS
Serban Savu
Artiste invitate: Atelier Brenda (Nana Esi & Sophie Keij)
Curator: Ciprian Muresan
Un proiect initiat de IDEA Foundation
Comisar: Ioana Ciocan
Manager de proiect: Cristian Alexandru Damian
Arhitect: Gabriel Chis
Productie: Lucian Indrei, Mihai Jula, Paul Stoie
Mediere: Larisa Oancea, Georgiana But
Comunicare: Mariana Damian
Coordonator dezbateri publice: Ovidiu ?ichindeleanu
Editori: Mihnea Mircan, Bertha Savu
PR: Sutton Agency; Daescu Bortun Olteanu Agency (DBO)
Fotograf: Marius Poput
Organizatori: Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Roman
Proiectul este realizat cu sprijinul Galeriei Plan B
Parteneri: Muzeul de Arta Moderna din Varsovia; S.M.A.K., Ghent; Muzeul National de Arta Contemporana al Romaniei; Muzeul National de Arta al Moldovei; Kunsthalle Bega, Timisoara; Centrul Cultural Clujean; Universitatea Nationala de Arte „George Enescu”, Iasi; Academia de Muzica, Teatru si Arte Plastice, Chisinau; Galeria Nicodim; Galeria Dawid Radziszewski
Sponsori: UniCredit Bank, Bucharest; Blue Line Energy; Electroglobal; Crama La Salina
Serban Savu, Sfantul Cristofor, 2022, ulei pe panza, 138x195 cm, prin amabilitatea Galeriei Plan B, Berlin
Serban Savu, Orasul se construieste si infloreste, 2017, ulei pe panza, 148x185 cm, prin amabilitatea Galeriei Plan B, Berlin
Serban Savu, Adevarata natura, 2021, mozaic ceramic montat pe lemn, 50x40 cm, prin amabilitatea Galeriei Plan B, Berlin
Serban Savu, Electricianul, 2022, ulei pe panza, 50x40 cm, prin amabilitatea Galeriei Plan B, Berlin
Serban Savu, Blocuri si gradini, 2012, ulei pe panza, 150x190 cm, prin amabilitatea Galeriei Plan B, Berlin
Serban Savu este un artist care traieste si lucreaza in Cluj-Napoca. Interesat de multiplele sensuri ale realitatii vizibile, el picteaza imaginea lumii din jurul sau, vazuta prin filtrul istoriei artei. Caracterizate de empatie si observatie atenta, prin mijloacele sintezei si recompunerii, picturile sale invita la o reevaluare a prezentului intr-un context istoric mai larg. Lucrarile lui Serban Savu au fost expuse la Centre Pompidou, Paris; Fondazione Nicola Del Roscio, Roma; Galeria Rudolfinum, Praga; Museo Pietro Canonica a Villa Borghese, Roma; Muzeul National de Arta Contemporana, Bucuresti; Le Lait Centre D'art Contemporain, Albi; PLATEAU, Samsung Museum of Art, Seul; Arken Museum of Modern Art, Ishoj; Mucsarnok Kunsthalle, Budapesta.
Atelier Brenda este un studio de design din Bruxelles, Belgia. Infiintat in 2012 in Gent, Atelier Brenda reprezinta alter egoul fuzionat a doua directoare de creatie independente (Nana Esi & Sophie Keij). Lucrarile atelierului sunt caracterizate de natura spontana a designului si de interactiunea dinamica dintre constient si subconstient. In practica sa, atelierul cauta in permanenta sa exploreze si sa isi adanceasca intelegerea lumii tulburi in care traim, intelegere antrenata de transdisciplinaritate si de ajustarea fina a realitatii.
Ciprian Muresan este un artist care traieste si lucreaza in Cluj-Napoca. Muresan a expus in Pavilionul Romaniei la cea de-a 53-a Expozitie Internationala de Arta – La Biennale di Venezia, a participat la cea de-a 17-a editie a Bienalei de la Sydney si la cea de-a 57-a Expozitie Internationala de Arta – La Biennale di Venezia. Lucrarile sale au fost expuse, de asemenea, la Centre Georges Pompidou, Paris; Tate Modern, Londra; Muzeul de Arta Moderna, San Francisco; New Museum, New York; S.M.A.K., Gent. Interesul sau de lunga durata pentru practica curatoriala s-a reflectat in expozitii precum Volum prin straturi, Cazarma U, Timisoara 2023 – Capitala Europeana a Culturii; Domino Dancing, Galeria Plan B, Cluj; E obligatoriu sa avem un titlu, Salonul de proiecte, Bucuresti.
(c) Stefan Ristache
(c) Stefan Ristache
(c) Stefan Ristache
(c) Stefan Ristache
.
| |
|
|
|