| Topul tainic |  |
| (Istorie) |
| Mai toti au auzit de ele. Multi le-au vizitat. |
Pe cele promovate. Pe cele scoase in fata. Dar, undeva ascunse in poieni adanci sau sate chiaburesti zac dosite comori ale arhitecturii monastice moldovenesti. Putini le stiu. Si mai putini le-au vizitat. Plamanii tai se vor bucura sa se ospateze cu aura lor.
Dupa gusturile si viziunea mea, acestea sunt cele mai necunoscute si interesante cinci biserici pictate din Bucovina:
5. Biserica Patrauti (1487)Ascunsa in codrii Dragomirnei, intr-un sat vestit de gospodari ai Bucovinei, biserica Patrauti este cea mai veche biserica ctitorita de Stefan cel Mare si pastrata in forma originala, fara adaugiri (1487). Deasemenea pictura, atat interioara cat si exterioara, renovate recent reprezinta cea mai veche forma de pictura murala pastrata in Moldova. Batranul Stefan scruteaza in tabloul votiv, intrebandu-te parca daca ii faci cinste. Galbenul de Patrauti a insemnat inceputul unei traditii seculare de constructie a bisericilor din piatra, pictate pentru slava unui Dumnezeu atat de darnic cu aceste tinuturi. Biserica nu este mare. Cu toate acestea, privitorul o intapina cu un zambet stramb, surprins. Nimeni nu s-ar fi asteptat ca in colt de codru sa gaseasca o asemenea perla.
4. Biserica Balinesti (1499)O vrednica bijuterie, ctitorie a celui mai abil diplomat din vremea lui Stefan cel Mare: Logofatul Ioan Tautu. La fel ca si in cazul Patrautilor, nimeni nu se astepta ca in acest sat de pe malul Siretului, sa se pogoare asa o maiestrie.
Construita in 1499 si avand o arhitectura este unica, biserica este complet diferita fata de celelalte nestemate. Pictura exterioara, datand din 1538 este prezenta in exterior numai in anumite firide si contrasteaza puternic in fata caramizii si a pietrei fasonate. La interior pictura tipica moldoveneasca canta. Un psalm ca un cantec de lebada in fata unui timp necrutator.
3. Biserica Dolhestii Mari (1481)Aici zace Sendrea, hatmanul lui Stefan cel Mare, mort taiat de turci in lupta, la Ramnicu Sarat. Asa ar fi trebuit sa scrie pe piatra de mormant a Portarului Sucevei, care-si doarme somnul de veci in una din cele mai surprinzatoare biserici din Moldova.
Pe valea Somuzului, intre dealuri domoale, Dolhestii Mari ne intampina gospodareste. Nicaieri nu se putea odihni bravul Sendrea decat aici, intre padurile acestea. Ca o pata alba, pe mana drapta cum venim de la Suceava, ni se zbate ochiul in aceste ziduri. Pictura interioara, descoperita de abia in 1927 dar datand din 1497, suprinde prin delicatete. Deasemenea, catapeteasma este unica, avand pe frontispiciu chipul lui Dumnezeu acolo unde de obicei sade Iisus Hristos.
2. Manastirea Slatina (1561)Tot intr-un codru dibuim si Slatina lui Lapusneanu. Manastire bogata, trainica si gospodareasca si datand din 1561, Slatina strajuieste Muntii Stanisoarei, laolalta cu o alta perla, Manastirea Rasca. Albul stralucitor al zidurilor exterioare contrasteaza cu pictura murala din interior si cu verdele padurilor din jur, creand o imagine de poveste. O poveste cu Lapusneanu, calugarul Pahomie, Domnita Ruxandra, Despot Voda si o Moldova devastata de luptele intestine. Tocmai de aceea, in contestul acelor vremuri tulburi, Slatina ni se arata ca un odor, un fel de abatere de la regula timpului. Biserica este locul de calugarie si mai apoi de veci pentru unul din cei mai contestati domnitori ai Moldovei: Alexandru Lapusneanu. Printre altele, Iasul isi datoreaza istoria acestui om si deciziei lui de a muta oficial capitala de la Suceava.
1. Biserica cimitirului din Putna (1346)Pe primul loc nu putea sa fie decat cea mai veche biserica de lemn din Europa. O gasim in cimitirul din Putna, si nu trebuie sa o confundam cu manastirea cu acelasi nume.
Mi-e si greu sa scot din norul mintii anul 1346. insa pe Dragos, descalecatorul Moldovei si ctitorul bisericii, il simt aievea langa mine datorita povestilor copilariei. Construita initial in Volovat, un sat din apropiere si mutata la Putna de stefan cel Mare, in 1468, aceasta venerabila bunica a manastirilor Moldave ne iese in cale si ne imbie la admiratie. Doar pipaind barnele groase de lemn iti poti imagina cum a influentat lemnul constructia si pictarea bisericilor in aceasta parte de lume si nu numai.
Codrii Bucovinei sunt plini de comori ca acestea. Rasca, Parhauti, Probota, Sf. Ilie si multe altele. Trecandu-le pragul intri intr-o lume a tainicului. Dar in acelasi timp o lume a luminii. O lumina care se mistuie pe zi ce trece in aceasta lume a beznei.
www.giosan.ro
.
| |
|
|
|