Baia Mare a oferit fotografiei nationale personalitati puternice si talente unice, care au marcat viata cultural-fotografica a Romaniei din ultimii 20 de ani. Continuind aceasta stralucita traditie, orasul devine, incepand cu acest an, o gazda buna pentru cele mai interesante si relevante forme de limbaj fotografic. Manifestare de o amploare fara precedent pentru regiune, Salonul European de Fotografie Baia Mare deschide dialogul despre puterea narativa si proiectiva a fotografiei catre noi audiente si noi spatii, aducandu-i impreuna pe: Petrut Calinescu, Cristian Crisbasan, Dan Ioan Dinescu, Vasile Dorolti, Silviu Ghetie, Mihai Grigorescu, Tony Melvin, Ioana Moldovan, Olah Laszlo Tibor, Alexandru Paul, George Popescu, Hajdu Tamas, Oleg Tishkovets si Remus Tiplea.

Baia Mare devine, in aceasta luna, gazda a zeci de premii nationale si internationale, dar si a unor serii de autor consacrate in albume si expozitii internationale. Diversitatea abordarilor va oferi vizitatorilor un tur de forta prin fotografia romaneasca a ultimilor ani, in cele mai interesate abordari ale sale: de la nudurile lui Cristian Crisbasan la peisajele mistice ale lui Mihai Grigorescu, de la reportajele de razboi sau de calatorie semnate de Ioana Moldovan, George Popescu sau Petrut Calinescu la metaforele vizuale surprinse de Hajdu Tamas, Vasile Dorolti sau Alexandru Paul. Fotografia, in toata puterea sa artistica, se poate dovedi frustra si provocatoare la Silviu Ghetie si Oleg Tishkovets sau, la fel de bine, nostalgica si revelatoare la Tony Melvin, Dan Ioan Dinescu sau Remus Tiplea.  

Salonul European de Fotografie Baia Mare 2016 este un eveniment pilot care declara arta fotografica si meseriile creative conexe ei ca un pilon structural in vederea obtinerii titlului de Capitala Europeana a Culturii 2021. Premisele organizarii unui salon international de fotografie la Baia Mare sunt duble: reafirmarea traditiei si explorarea celor mai relevante tendinte. Dupa cum explica Vasile Dorolti, curatorul salonului: ”Fotografia a devenit un fenomen social. Explozia tehnica a permis inglobarea unor sisteme de fotografiere in cele mai diverse echipamente si device-uri, punand la indemana tuturor un aparat de fotografiat sau de filmat. Omul contemporan este insotit permanent si peste tot de magica camera obscura. Daca tehnica fotografica este usor accesibila oricui, cu costuri neglijabile, nu acelasi lucru il putem spune despre ritmul in care “limbajul fotografic” este insusit de catre cei mai multi dintre noi.”

Spatii expozitionale: Cinema Minerul, Muzeul Judetean de Arta ”Centrul Artistic Baia Mare”, Muzeul de Etnografie si Arta Populara Baia Mare, Teatru Municipal Baia Mare, Muzeul de Istorie si Arheologie – Bastionul Macelarilor, Biserica Catolica Sfanta Treime, Cladirea Millennium I, Cladirea Millennium II, Galeria Gazda – sediul Fundatiei Baia Mare 2021, Casa Lendvay, Galeria Partner.

Bernard Anthony (Tony) Melvin: Festivalul Sacrificiului din Turcia, Saptamana Sfanta din Sicilia... calatoriile fotografului Bernard Anthony Melvin sunt prilej de meditatie asupra lumii contemporane si o subtila evaluare a ei, pastrand intelesuri intelectualiste dincolo de realismul, uneori frust, surprins in fiecare cadru. Tony s-a nascut in Goosebay, Labrador, Canada, in 1968, si a crescut in Halifax, Nova Scotia. si-a inceput cariera de fotograf freelancer in 2007, dupa o perioada in care a lucrat ca designer, rastimp in care oricum dedicat mai mult timp experimentelor fotografice. intre timp, fotografia a devenit parte din viata lui de zi cu zi si, asa cum a spus-o de fiecare data, expresia libertatiii sale artistice. Lucrarile lui, cadre surprinse in punctele de foc ale lumii, au fost prezentate in nenumarate expozitii internationale si au fost primite cu entuziasm de critica. In urma unei calatorii pe care a facut-o in 2013 in orasul turc Edirne s-a nascut ideea expozitiei care va fi prezentata la Baia Mare, in cadrul European Photo Salon. Cadre surprinse la Kirkpinar, Luptele Libere in Ulei, povesti dintr-o Turcie contemporana, care-si pastreaza, insa, radacinile arhetipale, vor fi spuse in premiera la Baia Mare, la prima editie a Salonului European de Fotografie.

Silviu Ghetie, nascut in 1967, in Baia Sprie: Considerat "cel mai talentat portretist din Romania" si recomandat ca atare de Radu Jude, regizor, laureat cu Ursul de argint la Berlinala, fotoreporterul Silviu Ghetie a fost martorul vigilent, observatorul atent si fotograful inspirat, care a reusit sa decupeze detalii semnificative din tumultul vietii de zi cu zi in Baia Mare. Selectia expusa in cadrul Salonului European de Fotografie ne pune in fata, onest, cu umor si cu ironie, cateva file din jurnalul intamplarilor si al evenimentelor la care cei mai multi dintre noi am fost fie martori, fie actori, de-a lungul ultimilor ani. 

Remus Tiplea s-a nascut in 1972 la Negresti-Oas, in nordul extrem al Romaniei. Pasionat de fotografie incepand din anul 2009, Remus tiplea este o prezenta notabila in peisajul reportajului fotografic romanesc, avand in palmares extraordinare documentare despre viata si obiceiurile din locurile sale natale. Abordeaza fara inhibitii teme complexe, de la taina botezului, la problematicile confesiunilor religioase ale orasului, de la truda, bucuriile si tristetile groparilor din cimitirul local, pana la munca agricola sau viata crescatorilor de oi din zona. A publicat fotografii in ziare si reviste importante din tara si din strainatate, incepand cu The Guardian, The Telegraph sau La Repubblica, pana la National Geographic, The Huffington Post, LensCulture sau FutureShot. in cadrul Salonului European de Fotografie de la Baia Mare, vizitatorul va deveni martor al catorva momente din viata unei familii de rromi, care se ingrijesc de turmele locuitorilor din Turt, un cartier al orasului Negresti Oas. 

foto Ioana Moldovan

Ioana Moldovan, fotojurnalist si documentarist independent din Bucuresti, imbina in mod inspirat arta fotografica si scrisul pentru a spune acele povesti care de regula raman ascunse, declaratii puternice care cel mai adesea au rolul de a  creste gradul de constientizare publica asupra problemelor sociale si asupra celor legate de respectarea drepturilor omului. in ultimii ani, Ioana Moldovan a fost in mod particular interesata de documentarea miscarilor de protest, de zonele de conflict si de consecintele pe care le au razboaiele la nivelul destinelor umane. Printre multe alte teme de investigatie, Ioana Moldovan a documentat, prin cele mai recente dintre proiectele sale, viata fostilor muncitori din coloniile perioadei comuniste, imbatranirea sau egalitatea de gen in Romania. Dintre punctele nevralgice actuale ale lumii, Ioana Moldovan a fost interesata de criza refugiatilor din Europa, de situatia din Ukraina si de Euromaidan, de fenomenul de stramutare sau de razboiul din partea de Est a tarii si de efectele post-traumatice ale acestuia. A prezentat, prin remarcabile proiecte fotografice, viata sub ocupatie in teritoriile Palestiniene sau Etiopia, la 30 de ani dupa marea foamete, consecintele razboiului din Siria, vazuta din tabara de refugiati din Za’atari sau protestele din Gezi Park, Turcia. Ioana Moldovan a colaborat cu The Huffington Post, Radio France Internationale, Al Jazeera English, Vice, Profil Austria and Art of Living Magazine, printre alte institutii prestigioase ale lumii. De asemenea, a initiat proiecte mutimedia care s-au bucurat de sprijinul Comisiei Europene sau al Fundatiei Friedrich-Ebert-Stiftung. In cadrul Salonului European de Fotografie de la Baia Mare, Ioana Moldovan prezinta expozitia „Cand Ukraina nu mai este Ukraina”. inca de la revolutia Euromaidan din 2013, Ioana Moldovan a dezvoltat un interes crescut pentru situatia Ukrainei. A fost alaturi de protestatari in Piata Independentei in Kiev, iar mai apoi, alaturi de armata ukraineana in prima linie de font, la doi kilometri departare de aeroportul Donetsk. S-a intors pentru a relata povestile soldatilor care se intorc de pe front si despre efectele stresului post traumatic (PTSD). 

foto Hajdu Tamas

Hajdu Tamas: Fotografiile sale, incepand cu renumita serie “Laborator”, au fost publicate de reviste si siteuri de specialitate prestigioase, de la Punctum la Practical Photohraphy, de la Vice, Plateformag, Lenscratch sau Photomagazine, la  Dreck Magazine, Feature Shoot, Demilked, Kwerfeldein sau Bored Panda. Hajdu Tamas a publicat, de asemenea, si in cele mai importante cotidiane europene, printre care Independent, La Republica,  Lensculture sau The Guardian. De formatie medic veterinar, dar incitat de cand se stie de artele vizuale, Hajdu  Tamas (n.1976) a luat in serios domeniul fotografiei abia incepand cu anul 2005. De atunci documenteaza viata orasului  Baia Mare, iar obiectivul foto i-a devenit un soi de extensie. Un organ de simt prin care arhiveaza, in mod inconfundabil, spiritul unei lumi care, la adapostul impresiei de stagnare, ramane, de fapt, deschisa unor infinite povesti.

Tibor Olah Laszlo, nascut in anul 1974, locuieste in Baia Mare. Nu se considera un fotograf profesionist, ci mai degraba un pasionat aflat in cautarea unui mod adecvat de expresie si, de ce nu, si a unei modalitati la indemana de recreere. Viziunea relaxata si, uneori, ludica, i-a deschis calea spre infinite abordari ale unei teme centrale: strada. A participat cu lucrari in nenumarate expozitii si la concursuri organizate in tara si in strainatate, unde a impresionat deopotriva critica si publicul. Confirmat in diverse grupuri de creatie fotografica, exersat si intr-un domeniu provocator, cum ar fi fotografia publicitara, Olah este  un consacrat al genului. Fotografia de strada, un gen ironizat de multi, are fani cel putin la fel de numerosi. si poate ca e si firesc, de vreme ce viata moderna se consuma in buna parte pe strada: iubim pe strada, murim (prea des) pe strada, facem sport, povestim cu prietenii demult uitati sau cu cei intalniti intamplator, sau pur si simplu hoinarim aiurea pe strada. Pe strada se petrec mereu lucruri, viata clocoteste din plin. Seria de lucrari ale lui Olah L.T. o dovedesc, o documenteaza si o interpreteaza original, sintetic, in linii si forme schematice ce duc spre esential.

Oleg Tishkovets

Oleg Tishkovets: Venind din lumea arhitecturii si a picturii, acest artist vorbeste - cu pricepere si cu credinta -, despre energii care provin din juxtapuneri de texturi si de culoare, intr-o lume aparent pustie, strazi si cladiri care devin simple marturii ale unui timp incremenit. „Personajele mele nu pleaca nicaieri, nu au sosit inca sau au disparut deja din peisaj”, spune Oleg Tishkovets. Si totusi, desi aceste personaje lipsesc cu desavarsire din imaginile sale, in toate lucrarile lui se simte pulsatia vietii. Aceasta este data nu numai de dialogul dintre doua sau mai multe culori, nu numai de jocul formelor si al planurilor, ci mai ales de atmosfera concreta, care aproape ca se si aude in lucrarile sale. Atent cunoscator al mediului urban, mereu surprinzator prin viziunile sale unice, Oleg Tishkovets este, poate, fotograful cel mai devotat orasului Baia Mare.Lucrarile sale se gasesc din colectii personale din Israel, Germania, SUA, Austria, Romania, Ungaria, Franta, Rusia, Estonia si Canada.

Petrut Calinescu a calatorit si a realizat reportaje in Afganistan, Bolivia, Egipt, Kenya, Guinea Bissau, China, India si in toate tarile din Estul Europei sau din bazinul Marii Negre. Fotoreportajele sale au fost publicate in presa nationala dar si de presa internationala, publicatii de prestigiu, de la The New York Times si The Times, la Courrier International sau Bussines Week, 6 Mois, printre multe altele.  Licentiat in Jurnalism si stiintele Comunicarii, Petrut Calinescu a lucrat ca fotoreporter, incepand din 1996, pentru cotidianele centrale romanesti, de la Jurnalul National, la Evenimentul Zilei sau Cotidianul. Fotografiile sale au fost apreciate de Asociatia Fotografilor Profesionisti din Romania (AFPR),  in 2003 a primit titlul de “Fotograful Anului”, apoi si-a adaugat in palmares Premiul Special al Juriului in anii 2001 si 2004 sau  titlul de cea mai buna imagine a anului, trofeu acordat de Clubul Roman de Presa in 2005. incepand din anul 2006, Petrut Calinescu a devenit colaborator permanent al agentiei France Presse, iar in 2007 a ajuns membru deplin al agentiei britanice Panos Pictures. De atunci si pana in prezent lucreaza ca fotojurnalist independent, in special pentru institutii de presa din strainatate, dar si pentru  organizatii non-guvernamentale locale. 

Vasile Dorolti s-a nascut, in 1958, la Sighet si a inceput sa fotografieze incepand cu anii 1980. A fost membru al grupului de creatie din cadrul Fotoclubului "Universitatea" din Cluj si membru al Asociatiei Artistilor Fotografi din Romania. A experimentat diverse forme de expresie audiovizuala si a obtinut reconoastere practicand inca de pe vremea comunismului fotografia documentara si reportajul, genuri interzise in acea perioada. A realizat, in 1983, singurul reportaj facut vreodata dintr-un orfelinat comunist, iar apoi a creat mai multe lucrari de fictiune cu mesaje antisistem.  Vasile Dorolti a expus in Romania, Franta, Ungaria, Polonia, Spania. A publicat in reviste de fotografie precum PhotoMagazine (Romania), Dilema, Foto4All, Photographia, Lens Work (USA), Digital Photography (Ukraina), Sensunic, Almanah Elore (1988), Minolta Mirror (1991). Proiectul "Oameni si Cruci" nu este un studiu. Cu atat mai putin unul etnografic. Nici macar un fotoreportaj nu este. Poate ca „Oameni si Cruci” este mai degraba o meditatie asupra unui fenomen banal: modernizarea accelerata si fara repere a unei societati. Proiectul ilustreaza discret, pornind de la un detaliu aparent nesemnificativ (troitele de la marginea drumului) transformarea rapida, dramatica, ireversibila a unei societati patriarhale. O comunitate solid ancorata in valori perene, care-si cauta sensul intr-o societate pseudomoderna, fiind asimilata superficial de un proletariat dezradacinat. „Oameni si Cruci” este o serie fotografica ce vorbeste despre disparitie, despre felul in care dispare traditia in Maramures, despre cum ii ia locul o "civilizatie" artificiala, care mizeaza pe glastre cu flori de plastic.

Alexandru Paul, fotograf si artist plastic, este nascut in Baia Mare, dar detine un studio si o agentie de fotografie in Bucuresti. si-a consolidat cariera de fotograf colaborand cu o serie de reviste glossy (Elle, FHM, Esquire, Beau Monde, The One, Unica, Mami, Viva) si a experimentat zona de fotografie publicitara lucrand pentru companii importante precum Vodafone, Cosmote, BCR, Romtelecom, Raiffeisen Bank, Rompetrol, Petrom, Banca Transilvania, DaciaRenault, Dolce, Metropolitan. in paralel, a realizat o serie de proiecte personale cu mare impact creativ, dintre care amintim CV Organic, Hidden Stories si Transported People. A expus in Bucuresti (Muzeul National de Arta), in Basel si in Madrid.

Cristian Crisbasan, originar din Pitesti (nascut 1968), este creator vizual si scriitor. incepand din anul 1990 a dezvoltat o prestigioasa cariera de publicist (presa scrisa, radio si TV), a fost confirmat ca scriitor si, in paralel, are o substantiala activite fotografica. in aceasta din urma ipostaza il regasim in colaborari cu diverse publicatii, printre care Cotidianul, Tabu, Jurnalul de Duminica, Ziarul de Duminica, revista High Life, revista De Teren, Decat o Revista, Styler Magazine, Sun Time Magazine. De asemenea, are portofolii personale in reviste si programe TV (Maxim Romania, Max Romania, Cultura, Artphoto, Art-HOC, Photo Magazine, Revista Flacara, Playboy Romania, TVR Cultural, TVR 2, ProTV). in creatia fotografica a lui Cristian Crisbasan se evidentiaza perioada 2005-2010, cand autorul s-a dedicat fotografiei de nud. Lucrarile sale, marcate de o inconfundabila tusa personala, au fost publicate de mari edituri internationale: “Digital Sessions” (2005) – compact photography book / DAAB Publishing GmbH, Koln, Germania; antologia de fotografie erotica “The New Erotic Photography”(2007) – TASCHEN, Los Angeles, SUA; antologia de fotografie “NUDE Photography”(2010) – LOFT Publications/FKG, Barcelona, Spania; antologia de fotografie erotica “The Big Book Of Pussy” (2011) – TASCHEN, Los Angeles, SUA. Cristian are o bogata activitate expozitionala, fiind prezent in galerii de arta cum ar fi The ARK – Bursa Marfurilor Creative Bucuresti, Galeria Karousel, ArtYourself Gallery, etc,  iar fotografiile lui se regasesc si in colectii particulare din Romania, SUA si Germania.

Dan Ioan Dinescu s-a nascut, in 1940, in Bucuresti. A absolvit institulul de Constructii Bucuresti, dupa care pasiunea pentru fotografie l-a determinat sa lucreze intr-un departament de profil al Centrului de Perfectionare a Lucratorilor din Transporturi si Telecomunicatii. A fost angajat al sectiei de cercetari aerofotografice si evidenta centralizata a siturilor arheologice din cadrul Muzeului National de Istorie, revista Romania Pitoreasca, Muzeul taranului Roman, editurile Noi si Humanitas. Pentru specializare, a urmat un curs postuniversitar la Institulul de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti. A avut mai multe expozitii personale in tara si strainatate. A ilustrat cu fotografiile sale numeroase monografii si albume: The Wooden Architecture of Maramures (Editura HUMANITAS, 1998), The Kretzulescu Palace and its surroundings (UNESCO CEPES, 2002), Semne ale Credintei – ROMaNIA (NOI MEDIA PRINT, 2002) si Sighisoara (NOI MEDIA PRINT 2005). Atent la perfectionarea tehnica si la estetica imaginii, se intoarce mereu in locurile care i-au atras atentia din punct de vedere fotografic, cum ar fi satele Maramuresului. Se concentreaza cu predilectie asupra peisajului, fie el rural sau urban, si asupra oamenilor care insufletesc acele locuri. Autorul a fotografiat timp de 40 de ani tara Maramuresului istoric care, dupa cum el insusi declara, este “impregnata de taina frumusetii si a simplitatii, o lume care mai traieste inca in imaginile unui trecut nu foarte indepartat si care inca se cauta in cele ale prezentului”.

George Popescu. George "Poqe" Popescu este fotograf si cameraman liber profesionist, stabilit in Bucuresti. Nascut in 1980, Poque este membru al agentiei de stiri N-OST, care are sediul la Berlin, agentie ce se focuseaza pe Europa de Est si tarile ex-sovietice. Lucrarile lui au fost publicate in reviste precum Frankfurter Allgemeine Zeitung, Spiegel, L'Express, CNN, Focus, NZZ.ch, Berliner Zeitung, TAZ, Wiener Zeitung, Die Wochenzeitung, iar in reviste romanesti precum Esquire, Decat o Revista si Vice. George a lucrat, deasemenea, in televiziune, pentru institutii prestigioase precum ARTE, ARD, Blue Cross International, Vice UK & World Animal Protection. in 2013 a inceput un proiect pe termen lung, un documentar despre Valea Jiului, o regiune miniera de carbune  din Romania. In 2015, a primit premiul Lensculture Visual Storytelling, la categoria de imagini unice. "In ciuda faptului ca nu a existat nici un atac terorist in ultimii 4 ani in Mauritania, aceasta tara este inca in "zona rosie ", fara turisti, desi vorbim despre o tara care a gazduit competitia Paris-Dakar pana in 2008. Cu patru ani in urma nu am putut, ca urmare a conditiilor precare de securitate, sa realizez acest documentar, dar am fost incantat de aceasta data, cand am putut sa merg pe acoperisul unui tren care cara minereu de fier, cursa ce traverseaza desertul Sahara, de la Zouerate mea la portul Nouadhibou. Calatorii, care sunt de obicei comercianti de produse alimentare si animalele vii, trebuie sa suporte o excursie de 20 de ore, infruntand perioade de vant puternic si temperaturi ridicate, ce pot ajunge pana la 50 de grade Celsius in timpul verii. Toate imaginile sunt surprinse in lunile septembrie si octombrie 2015, pe durata unei calatorii o luna", spune George Popescu. 

Mihai Grigorescu, fotograf din Baia Mare, s-a specializat in fotografia de peisaj, reusind sa impuna un gen foarte apreciat astazi, in special pe retelele de socializare: peisajul  filtrat prin ceata diminetii. A expus in Bucuresti, Cluj, Timisoara, Suceava si Baia Mare o selectie exceptionala, proiectul sau de suflet "Poveste din Maramures", si a participat in numeroase expozitii colective in tara, ca membru al grupului timisorean F5,6. A publicat articole si fotografii in revistele Photo Magazine, Foto4All, Foto-Video si a participat ca expozant  la  fiecare editie a Salonului Fotografului Roman. Fascinat de arhetipul satului maramuresean (o biserica din lemn, inconjurata de acoperisurile de sindrila ale caselor vechi, cu porti sculptate magnific!), Mihai Grigorescu reuseste, in peisajele sale devenite iconice, sa mentina vie imaginea satului traditional si sa o contrapuna modernismului anarhic si kitsch ce caracterizeaza frenezia dezvoltarii rurale contemporane. Peisajele sale, nascute intr-o lumina crepusculara, prezinta mereu natura si satul asa cum au ramas acestea in memoria si in sufletul nostru: pur, cald si invaluitor.

foto Tibor Olah Laszlo