Planurile de reconfigurare a Străzilor Buzești și Berzei în cadrul proiectului mai larg al drumului ce va uni Piața Victoriei și Palatul Parlamentului implică demolări de amploare, cele mai importante după anii ’80. Vor fi înlăturate case dărăpănate și dughene suspecte, stânjenitoare pentru un oraș civilizat, pentru a nu mai vorbi de cauza traficului auto ce sensibilizează orice șofer – motive pentru a aștepta cu nerăbdare lucrările planificate. Ori poate nu?!

În câteva zile însorite ale acestei toamne am fotografiat unele din casele ce probabil nu vor mai apuca încă o vară.

Casele ce par a se sprijini unele de altele pentru a nu se prăbuși, din apropierea Pieței Buzești, în contrast dramatic cu clădirea de birouri din spate. Între casa scundă cu fațada modificată și bloculețul construit cu economie de mijloace se află un tip de casă de secol XIX caracteristică prin structură (prăvălie jos și camere la etaj, intrare prin gang și curte interioară), prin dimensiunile reduse, prin materialele de construcție (cărămidă manufacturată, tâmplărie din lemn). Miracol în condițiile de astăzi, are încă vitrina originală deasupra căreia se mai deslușește firma „Legătorie de cărți”. Un frumos detaliu este arcada bolții de intrare în gang.

Victimă colaterală, Hotelul Marna în stil Art Deco va trebui și el să cadă deși, renovat prin anii ’70, are fațada intactă.

Locul Pieței Matache de la intrarea Căii Târgoviștei în oraș a fost dintotdeauna menit comerțului. Țăranii din împrejurimile Bucureștilor intrau în Cetate venind pe Calea Târgoviștei și își instalau căruțele cu marfă pe ulița care și-a căpătat numele după al Bisericii „Cuibul cu Barză”, cam pe locul unde este acum Hala. Pe aceeași Cale a Târgoviștei veneau și negustorii de la Brașov, deoarece drum de căruță între Câmpina și Predeal nu a existat până la jumătatea sec. XVIII. După construcția Gării Târgoviștei în 1870 zona a devenit una din cele mai importante ale comerțului bucureștean alături de Piața Mare și Calea Moșilor.

Pe la sfârșit de secol casele mărunte pre-existente au fost înlocuite cu unele elegante în stilurile actualizate ale clasicismului și renașterii franceze cu recuzita lor de cupole, frontoane și arcade. Fotografiile interbelice ale răspântiei Berzei–Buzești cu Griviței cu reclame și firme, oameni, căruțe, automobile și atmosferă animată sunt emblematice pentru epocă:

Reconstruirea clădirii fostului Cinematograf Grivița/Feroviarul sau a frumoasei case pe locul căreia este un maidan gol este o povară prea grea pentru resursele materiale și morale de care dispunem. Totuși sunt aici case frumoase renovabile (clădirile rămase pe cele două colțuri, cea cu bovindouri și cariatide de vis-à-vis de Hotel Marna, cele din spatele Halei și de peste drum de ea ca și cele de pe Griviței) împreună cu care s-ar putea reface această zonă apropiată de Piața Victoriei și de centru.
Iar traficul s-ar putea rezolva prin simpla reparare a drumurilor.

Vedere cu o latură a Halei Matache, hală pentru carne și pește ridicată de Primărie la 1887 după standardele moderne ale epocii, cu fațadele ritmate de arcadele rotunde ale vitrinelor. Nu se știe ce soartă i se pregătește, dacă va fi sau nu demolată. În spatele ei casa șubredă cu etaje și mansardă, făcută pentru a da în chirie camere ieftine negustorimii mărunte, seamănă unui vapor plutind în derivă peste dughenele din piață și prin vicisitudinile vremii.

Tot în spatele Halei este casa „la două rânduri” tip han în stil românesc timpuriu, cu fațadă alungită și magazine la parter, cu două intrări.

Casele vechi din București au avut neșansa de a-și pierde proprietarii și de a înfrunta, și înainte și după 1989, vremuri frământate. Cele de pe Buzești și Berzei intrate în planul de demolare nu au fost întreținute și renovate. Sunt dezagreabile la înfățișare, cu o expresie ce mi-a plăcut a unui domn „nu fac frumos umbra pământului”. Zona Străzii Buzești–Piața Matache–Berzei, de mult timp un colț de București destrămat, urmează a fi îndreptat, lărgit și modernizat, dar să nu ne bucurăm prea tare. Ele cuprind o părticică din spiritul viu al Bucureștilor pe care nu îl vom mai regăsi.