Biblioteca Română din Freiburg, înființată la 1 mai 1949, a avut de la început misiunea de a promova și propaga istoria și cultura românească unor importante cercuri intelectuale străine din Occident și de a afirma pe mai multe planuri cauza și drepturile istorice ale românilor de pretutindeni. [1] Sediul Bibliotecii Române din Freiburg s-a dovedit în timp a fi un subiect șerpuitor și sensibil, care a determinat polarizarea unor energii importante pentru finalitatea unui sediu permanent, pentru regăsirea unui trup pe care spiritul românesc să-l poată cuprinde.
Istoricul sediilor bibliotecii
Miza și miezul acestor realități le regăsim în biografia și detaliile legate de clădirile în care a funcționat biblioteca până să existe locația actuală:
- Zasiusstr. 39 (1950–1956): La 17 decembrie 1950 a fost inaugurat sediul în locuința lui Virgil Mihăilescu. În 1956, proprietarul a solicitat mutarea bibliotecii, temându-se că greutatea cărților ar putea pune în pericol structura de rezistență a clădirii. [2]
- Mercystrasse nr. 24 (1956–1964): În urma unui apel public pentru fonduri, Prințul Nicolae cumpără clădirea din Mercystrasse nr. 24 pentru a găzdui biblioteca. Chiria imobilului a fost achitată de asociația Caritas. [4] Aici, instituția și-a desfășurat activitatea timp de 13 ani într-o clădire impunătoare, cu șase camere mari și un subsol generos. [5]
- Uhlandstrasse nr. 7 (1971–prezent): În 1964, Prințul Nicolae somează biblioteca să părăsească sediul din Mercystrasse. [6] După un nou apel la care au aderat nume sonore ale exilului (precum Mircea Eliade, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca), în 1970 se perfectează cumpărarea actualei clădiri. [8][9]
„După multe căutări și demersuri, Maria Mihăilescu, soția directorului bibliotecii, a descoperit localul clădirii actuale… aproape de frumosul râu Dreisam și de dealurile cu păduri și brazi… Prin curtea clădirii curge unul dintre acele multe pârăiașe (Bächlein) botezat de Virgil Mihăilescu, Bistrița.” [10]
Mutarea în noul local s-a încheiat la 7 iunie 1971, iar inaugurarea festivă a avut loc în 1972. Activitatea Bibliotecii Române din Freiburg continuă și astăzi în acest sediu, păstrând tradiția manifestărilor culturale românești în străinătate.
Proiectul „Comori ascunse la Biblioteca Română din Freiburg”
Prezentul articol face parte din campania de promovare a proiectului care își propune să evidențieze aportul bibliotecii la continuitatea spațiului cultural românesc în Occident.
- Echipa proiectului: * Coordonator: dr. Mihaela Toader (expert în memoria exilului românesc).
- Grafică: George Ștefan Nazăreanu.
- Comunicare și PR: Filimon Dumitru Alexandru.
- Beneficiar: Institutul Român / Biblioteca Română din Freiburg, Germania (site oficial).
- Finanțare: Programul „Constantin Brâncuși” – Cultura, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni (dprp.gov.ro).
