Este pentru al treilea an, când Valea Moașei își schimbă ritmul, pentru trei zile. Râul devine loc de joacă, potecile se animă, iar poiana de la Sebeșu de Sus prinde viață prin muzică, ateliere și povești despre natură. Între 10 și 12 iulie, Fundația Conservation Carpathia și Primăria Comunei Racovița au adus aici ediția a VII-a Făgăraș Fest, la care au participat mai mulți copii ca niciodată, iar Munții Făgăraș nu au fost doar fundalul, ci centrul întregii experiențe.
Povestea începe la capătul satului Sebeșu de Sus. Acolo unde asfaltul se termină, un pod de piatră pare să marcheze trecerea între două lumi. În urmă rămân agitația și drumul neted, iar dincolo de pod, drumul acoperit cu pietriș îți încetinește ritmul. Peisajul se schimbă, iar în zare apar culmile împădurite. Vârfurile Suru și Capul Surului stau de strajă în depărtare, iar spre dreapta se înșiruie Tătaru și culmile rotunjite cunoscute aici ca Chica Fedeleșului, Chica Lacului și Chica Grinzii.
Vineri după-amiază, mașinile au început să urce încărcate cu corturi, saltele, rucsacuri și copii nerăbdători. Alți oameni au venit pe jos din sat sau de la pensiunile din apropiere. Unii ajungeau pentru prima dată în zonă, alții se întorceau în Valea Moașei ca într-un loc în care lăsaseră ceva din vara trecută.
La intrare, după scanarea biletelor și primirea brățărilor, harta și programul i-au ghidat pe toți spre primele opriri: tururile ghidate, standurile meșteșugarilor, zona de mâncare sau scena principală. Copiii, însă, au descoperit repede că una dintre cele mai bune părți ale festivalului nu avea nevoie de nicio hartă: râul Moașa îi aștepta chiar în mijlocul văii.
Un început în ritmul locului
Făgăraș Fest a început vineri, la ora 16.00, încet și molcom, pe măsură ce oamenii au sosit, și-au instalat corturile și au început să descopere spațiul.
La ora 19:30, Filarmonica de Stat din Sibiu a făcut trecerea dintre zi și seară. Muzica clasică s-a așezat firesc în vale, însoțită de sunete care nu apăreau în partitură: apa râului, foșnetul pădurii și murmurul oamenilor. Pentru câteva zeci de minute, granița dintre concert și natură a dispărut cu totul. Mai târziu, trupa ROA a schimbat ritmul serii, adunând publicul în fața scenei cu energia muzicii electronice.
În zilele care au urmat, trecerea dintre activitățile din natură, discuțiile din timpul zilei de la Carpathia Talks și concertele de seară a rămas neschimbată. Oamenii plecau dimineața pe poteci, iar la întoarcere își lăsau rucsacurile, se opreau să mănânce, participau la ateliere și, în final, se adunau în fața scenei. Sâmbătă seara, Vița de Vie a ridicat publicul în picioare, iar spațiul care fusese peste zi punct de plecare în drumeții a prins viață prin muzică și energie. După concert, DJ Raul Carpiuc, om de-al locului, a preluat ritmul și a ținut oamenii aproape de scenă până la finalul serii. Este pentru al treilea an când Raul Carpiuc reușește să aducă o energie aparte în festival, poate și pentru că aici a crescut, pe acest loc a și mixat prima dată muzică.
Dimineți care încep pe poteci
La Făgăraș Fest, ziua nu începe în fața scenei, ci în natură. Cincizeci și două de tururi ghidate au plecat din poarta festivalului în cele trei zile, unele dimineața devreme, când valea încă se trezea, altele după lăsarea întunericului.
Participanții au mers spre cascade, au căutat urmele animalelor sălbatice, au observat păsările la răsărit și au descoperit secretele plantelor, insectelor, ciupercilor sau liliecilor. O urmă în noroi, un foșnet printre copaci sau o plantă ușor de trecut cu vederea au devenit puncte de plecare pentru poveștile ghizilor. Fiecare experiență le-a cerut oamenilor același lucru: să încetinească și să privească mai atent.
La fel ca în anii anteriori, tururile au fost printre cele mai căutate activități. Locurile s-au ocupat rapid, aproape 1300 de persoane au participat la aceste experiențe ghidate. Unii s-au întors cu fotografii, alții cu numele unei specii noi învățate, iar mulți pur și simplu obosiți, cu bocancii plini de praf și cu sentimentul că și-au început ziua pe potecă, așa cum trebuie.
Tema ediției din acest an, serviciile ecosistemice, ar fi putut părea tehnică la prima vedere. În Valea Moașei, însă, participanții au simțit-o direct: în apa curată a râului, în umbra răcoroasă a pădurii și în produsele realizate de oamenii locului.
Când poiana devine cel mai mare loc de joacă
Ediția din acest an a adus în Valea Moașei mai mulți copii decât oricare dintre edițiile anterioare. Erau peste tot: pe lângă scenă, la ateliere, pe iarbă, în camping și, mai ales, în râu.
Timp de două zile, râul Moașa a devenit spațiul lor preferat de joacă. Cei mici au intrat desculți în apă, au construit baraje din pietre, s-au stropit și au alergat liberi, în timp ce pe iarbă rămâneau haine puse la uscat și încălțări abandonate.
La „Exploratorii Munților Făgăraș”, părinții și copiii au format echipe și au trecut împreună prin diferite probe. La jocurile cu jucării din lemn s-au organizat confruntări între generații, fiecare echipă hotărâtă să demonstreze că este mai pricepută.
La „Colțul Liliecilor” și în spațiul de educație al Fundației Conservation Carpathia, mesele au fost pline: copiii au modelat în lut, au desenat sau au învățat să recunoască păsările, amuzându-se la pronunțarea numelor mai complicate.
La atelierul despre lumea ciupercilor, Dan Ursu Olar (Ursit) i-a făcut pe copii să privească mai atent o lume pe lângă care trecem adesea fără să o observăm. Au aflat că ciupercile descompun resturile din natură, hrănesc solul și ajută arborii să își ia apa și substanțele de care au nevoie.
Pentru cei mici, festivalul nu a fost o listă de activități de bifat, ci un teritoriu cucerit cu curiozitate, mâini pline de lut și picioare ude.
Povești la firul ierbii
Între drumeții și concerte, dialogul a continuat la dezbaterile Carpathia Talks și la Scena de lângă Râu. Discuțiile au adus în prim-plan teme esențiale despre climă, conservare, parcuri naționale, comunități și felul în care oamenii se raportează la lumea vie din jurul lor.
O noutate a acestei ediții a fost expoziția „Mici exploratori, mari descoperiri”, care a reunit 44 de fotografii realizate de 11 copii și adolescenți din programul Junior Ranger. Imaginile au oferit publicului o nouă perspectivă: natura văzută prin ochii copiilor, cu detalii uimitoare pe care adulții le trec de multe ori cu vederea. Toate aceste activități și întâlniri cu rangeri, biologi și specialiști au fost posibile datorită implicării a 24 de ghizi, artiști, rangeri, biologi, coordonatori de ateliere și oameni care lucrează zi de zi pentru protejarea naturii.
Când satul și festivalul se întâlnesc
În weekendul Făgăraș Fest, întreaga zonă a prins viață. Pensiunile din Sebeșu de Sus și din împrejurimi au fost complet ocupate, iar localnicii au venit în număr mare în poiană.
Producătorii și artizanii locali și-au expus produsele tradiționale, în timp ce spiritul comunității a urcat direct pe scenă. Ansamblurile din Racovița și Sebeșu de Sus, Ansamblul „Doruleț”, Grupul de Fluierași, Grupul Vocal „Flori Racovicene” și Șezătoarea de la Racovița au adus în fața publicului muzica, jocurile și tradițiile locului.
Pentru câteva zile, Valea Moașei a devenit un punct de întâlnire între cei care trăiesc în jurul Munților Făgăraș și cei care au venit să îi descopere. Pentru prima dată, comuna Racovița a adus în festival un mini-muzeu, cu obiecte și povești despre viața și tradițiile locului. Muzeul ASTRA a fost prezent cu o căsuță tradițională din lemn, în jurul căreia a organizat ateliere meșteșugărești, gastronomice și educaționale, precum și demonstrații de folosire a joagărului manual, un ferăstrău de mari dimensiuni, cu lamă lungă și dinți mari, folosit odinioară la tăierea buștenilor și la pregătirea lemnului pentru construirea caselor.
Comunitatea a fost implicată și în organizarea festivalului: 14 profesori au participat la activități, iar 23 de localnici au lucrat ca zilieri plătiți în echipa evenimentului. Chiar și viceprimarul comunei Racovița, Ovidiu-Mihai Tatu, a intrat în rolul de ghid și i-a însoțit pe participanți într-un tur spre Cabana Suru.
Grija pentru natură s-a văzut și în felul în care a fost organizat festivalul: plățile s-au făcut în sistem cashless, plasticul de unică folosință a fost limitat, iar ambalajele au fost alese cu grijă, cu accent pe folosirea paharelor reutilizabile.
Oamenii care fac festivalul posibil
Pentru participanți, festivalul începe atunci când primesc brățara la intrare. Pentru echipa din spate, totul a început mult mai devreme.
Rangerii și echipa de logistică au sosit în Valea Moașei încă de luni, când spațiul era doar o poiană goală la marginea pădurii. Ei au montat corturile pentru activități, au instalat indicatoarele, dușurile și toaletele și au construit chiar și un pod temporar peste râu, pentru ca participanții să poată trece mai ușor dintr-o parte în alta a festivalului.
Echipei de logistică și rangerilor li s-au alăturat colegi din celelalte departamente ale Fundației Conservation Carpathia, tehnicieni, în total 57 de oameni și 62 de voluntari. Împreună au funcționat ca un mic organism: fiecare cu sarcina lui, dar gata să ajute acolo unde era nevoie.
Sunt oamenii pe care publicul îi vede rareori, dar fără de care nici festivalul, nici experiența care începe dincolo de pod nu ar fi posibile.
Valea revine la ritmul ei
Duminică după-amiază, copiii încercau să mai câștige câteva minute în râu, iar participanții ajungeau la ultimele activități. Câțiva stropi de ploaie au trecut repede, fără să schimbe planurile cuiva.
Apoi, corturile au început să dispară unul câte unul. Saltelele, sacii de dormit și rucsacurile s-au întors în mașini, iar oamenii au pornit din nou spre pod și spre asfaltul orașului. În urma lor, zona de camping a rămas curată și verde, așa cum fusese găsită.
Pe măsură ce vizitatorii plecau, echipa și voluntarii au început strângerea. Scena a fost demontată, totemul Făgăraș Fest a fost strâns, iar poiana a fost cuprinsă din nou de cântecul greierilor. Munca a continuat și luni, până când ultimele urme ale infrastructurii de festival au dispărut.
Poiana devenise un furnicar de oameni care strângeau ceea ce un alt furnicar construise cu câteva zile înainte.
Puțin câte puțin, natura și-a recăpătat locul. Au rămas munții, pădurea și râul Moașa curgând liniștit printre pietre, în timp ce valea a revenit la ritmul ei natural. Timp de trei zile, acest colț de munte a fost casă, sală de clasă, loc de joacă și spațiu de întâlnire pentru 7000 de participanți, fiecare plecând spre casă cu propria poveste din Făgăraș Fest.
Făgăraș Fest este organizat de Fundația Conservation Carpathia și Asociația Ocolul Silvic Carpathia, în calitate de coorganizator, împreună cu Primăria Comunei Racovița.
Festivalul este realizat cu sprijinul UniCredit Bank, Aenova și Erste Asset Management, în parteneriat cu Consiliul Județean Sibiu.
Parteneri media: Radio Guerrilla, Radio România Cultural, Radio Itsy Bitsy, Cărturești, Sibiu100, Zile și Nopți și La pas prin Brașov.
Despre Fundația Conservation Carpathia
Fundația Conservation Carpathia este cel mai mare proiect de conservare a naturii din Europa, care contribuie la refacerea ecosistemelor naturale din Munții Carpați, în beneficiul biodiversității și al comunităților locale. Din 2009, fundația românească a salvat de la exploatare peste 28.000 de hectare de păduri și pășuni alpine în sud-estul Carpaților Meridionali, achiziționându-le cu scop de conservare, a plantat peste 4,5 milioane de puieți pe 1.991 de hectare afectate de tăieri, a creat o zonă de 78.000 de hectare pe care nu se desfășoară vânătoare sportivă și de trofee.
Fundația contribuie la bunăstarea comunităților din vecinătatea pădurilor protejate prin proiecte sociale, de educație și de dezvoltare de afaceri verzi, iar viziunea pe termen lung este crearea Parcului Național Munții Făgăraș.
Activitatea Fundației Conservation Carpathia este recunoscută la nivel național și internațional, recent organizația primind trofeul BAMBI, cel mai important premiu media din Germania, pentru categoria „Planeta Noastră”. Din 1948, BAMBI premiază personalități și organizații care se remarcă prin activitate și au un impact deosebit.
