„În data de 29 iunie, țările dunărene sărbătoresc Ziua Dunării. Această dată s-a stabilit la Viena pe 1 iunie 2004, la inițiativa Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR). Data marchează semnarea Convenției pentru Protecția Fluviului Dunărea, pe 29 iunie 1994, la Sofia (Bulgaria).
Sărbătorim Fluviul Dunărea, al cărui bazin este format din teritoriul sau părți din teritoriul a 19 state europene. Dunărea este cel de-al doilea fluviu al Europei, cu o lungime de 2870 km, de la izvor și până la vărsarea în Marea Neagră. Traversează zece țări și patru capitale (Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad), parcurgând în drumul său contexte politice, economice și istorice foarte diferite. Bazinul Dunării găzduiește ecosisteme diferite, incluzând zone umede de importanță europeană și asigurând suportul și resursele pentru mai mult de 80 de milioane de oameni. În aceste condiții, cooperarea internațională, bazinală și bilaterală este deosebit de importantă, fiind o condiție pentru dezvoltarea durabilă și pentru protejarea și conservarea ecosistemelor acvatice. Acest fluviu reprezintă o punte de legătură între statele pe care le traversează.
Activitățile dedicate Zilei Dunării se desfășoară sub coordonarea Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea în toate statele dunărene sub sloganul „Fii activ”, pentru a manifesta dorința comună a acestora de a-și uni forțele în sprijinul protejării și conservării acestui fluviu și a tuturor resurselor de apă din bazinul său”.
dr. ing. Emil Vamanu, Director Administrația Bazinală de Apă Siret
MESAJUL doamnei Grațiela Leocadia GAVRILESCU, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor cu ocazia Zilei Dunării 29 iunie 2015
Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,
Am bucuria să mă adresez dumneavoastră cu ocazia sărbătorii Zilei Dunării din acest an, în special pentru că această zi are o semnificație deosebită, deoarece anul 2015 este anul în care trebuie să finalizăm al doilea Plan de management al bazinului hidrografic al Dunării.
Așa cum știți, din punct de vedere geografic, teritoriul României este cuprins în proporție de 98% în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea, bazin a cărui suprafață cuprinde zone amplasate pe teritoriul a 19 țări. Fluviul Dunărea, care are un bazin hidrografic de peste 817.000 km2, este principala arteră hidrografică a Europei, legând vestul și estul Europei și vărsându-se în Marea Neagră prin Delta Dunării care este, ca mărime, a doua zonă naturală umedă de pe întregul continent.
Apele fluviului Dunărea și ale afluenților săi cuprind un ecosistem acvatic de o mare valoare economică, socială și ecologică. Ele reprezintă sursa de apă pentru agricultură, industrie, piscicultură, alimentări cu apă potabilă, navigație, hidroenergie și agrement pentru o regiune dens populată a continentului european.
Ca țară cu ponderea cea mai mare ca suprafață și populație și ca stat aval în bazinul Dunării, România este deosebit de interesată în consolidarea și intensificarea cooperării între țările dunărene, prin care să se promoveze acțiuni coordonate de protecție a calității apelor și de management al riscurilor naturale și antropice, la nivelul întregului bazin. Aceasta va fi calea asigurării condițiilor unei dezvoltări durabile a întregii regiuni.
În acest sens, un rol deosebit revine Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea, care oferă cadrul instituțional necesar pentru cooperarea la nivel de bazin hidrografic și prin intermediul căreia se realizează o armonizare a strategiilor și activităților care au drept scop utilizarea durabilă a apelor și protecția mediului acvatic.
Un mare pas înainte în cadrul acestei colaborări a fost făcut în anul 2001, când toate statele din Comisia Internațională pentru protecția Dunării, cele mai multe nefiind membre ale Uniunii Europene la acel moment, au convenit să implementeze Directiva Cadru pentru Apă la nivelul bazinului Dunării.
Cele mai importante acțiuni ce trebuie întreprinse pentru îmbunătățirea calității apelor din bazinul fluviului Dunărea sunt cuprinse în cadrul Planului de management al bazinului fluviului Dunărea, plan de management care reprezintă nucleul Directivei Cadru pentru Apă. Acest plan este elaborat în comun de statele dunărene, în cadrul Comisiei Internaționale pentru protecția fluviului Dunărea, și este alcătuit dintr-o componentă conținând problemele comune la nivelul bazinului și din planurile naționale ale țărilor din bazinul Dunării.
Primul plan de management a fost aprobat în februarie 2010, iar în prezent, prioritară este implementarea lui și, în special, a programului de măsuri care are drept scop atingerea unei stări bune a tuturor apelor din bazin, ceea ce implică un mare efort financiar și de capacitate instituțională.
Trebuie să recunoaștem însă că rezultate satisfăcătoare la nivel regional se pot obține numai prin stabilirea și realizarea unor obiective concrete la nivel național. Guvernul României acordă o atenție deosebită programelor și proiectelor ce au drept obiectiv protecția calității apelor la nivel național, alocându-se pentru aceste activități fonduri atât de la bugetul de stat, cât și din fonduri europene și credite externe. Astfel, în noua perioadă de programare bugetară 2014-2020, componenta de apă are alocată cea mai mare parte din fondurile disponibile. Este însă necesar să se depună eforturi susținute pentru utilizarea acestor fonduri și pentru creșterea gradului de absorbție. De aceea, prioritatea numărul unu a activității de gospodărire a apelor, trebuie să fie implementarea proiectelor cu finanțare europeană.
Pe de altă parte, este evident că implementarea Directivei Cadru pentru Apă necesită colaborarea și participarea tuturor sectoarelor care influențează sau sunt influențate de cantitatea și calitatea apei. Este important să conștientizăm faptul că numai acțiunile guvernamentale nu vor aduce îmbunătățirea calității apei și a condițiilor de mediu. Industria, fermele agricole și autoritățile locale trebuie să acționeze în așa fel încât să contribuie la conservarea și, dacă este necesar, la refacerea ecosistemului acvatic care ne aparține tuturor. Este important să subliniem că oricâte eforturi vom depune la nivelul autorităților prin elaborare de reglementări, monitoring și inspecție sau prin lucrări de investiții nu vom avea rezultatele dorite dacă la nivelul sectoarelor economice și comunităților nu se va realiza o schimbare de atitudine. În sprijinul acestei idei funcționează Comitetele de bazin care contribuie, prin implicarea tuturor actorilor în activitatea decizională din acest domeniu, la eficientizarea colaborării și responsabilizarea tuturor celor care conviețuiesc în același bazin hidrografic.
Nu în ultimul rând trebuie să subliniem că, în același timp cu implementarea obligațiilor deja asumate, trebuie să facem față unor noi provocări generate de schimbările climatice și intensificarea fenomenelor meteorologice extreme. Având în vedere că oricâte eforturi am depune în acest moment pentru diminuarea factorilor care contribuie la aceste schimbări climatice, efectele acestora vor continua să se manifeste este necesar să stabilim și să implementăm măsuri de adaptare, în special în domeniul apei. Anul acesta pare să fie unul tipic a ceea ce este posibil să ni se întâmple în viitor și anume o alternanță destul de rapidă între fenomene de inundații și secetă.
În încheiere doresc să mulțumesc tuturor celor care prin activitatea depusă sprijină realizarea unei gospodăriri durabile a apelor României și să vă asigur că susțin orice acțiune și inițiativă pe care le considerați necesare pentru realizarea obiectivelor activității de gospodărire a apelor, atât la nivel național cât și la nivel local, astfel încât împreună să rezolvăm problemele existente și să facem față provocărilor viitoare.
Vă mulțumesc.
Emil Vamanu, Aurel Zgheran 8 aprilie 2013
autor: Aurel Zgheran
