Ceasca de cultura

Autor: omdecultură

Maestrul Sabin Păutza dirijează la Iaşi un spectacol unic în capitala Moldovei

Sabin Pautza este artistul complet care a imbratisat cu succes atat cariera de compozitor cat si pe cea de dirijor si interpret.
Aclamat pe scenele din intreaga lume, acesta revine la Iasi pentru a conduce Spectacolul de Gala „Clasic 300” de pe data de 2 iunie.

Cat de des gasiti timp pentru a va intoarce in Iasi?

Din 1990 vin cel putin o data pe an la Iasi. Nu a trecut nici un an dupa Revolutie in care sa revin in tara si sa nu trec pe la Iasi, fie ca tineam cursuri la Conservator, fie aveam concerte la Filarmonica, fie amandoua, ca acum. Jumatate din cei din orchestra de la Filarmonica mi-au fost studenti. Si Viorel Munteanu mi-a fost student si Bujor Prelipcean la fel. Am ramas in legatura cu oamenii acestia si imi face placere sa ma intorc la Iasi. Eu aici am crescut, aici m-am realizat, nu la Bucuresti. Acolo am facut facultatea, dar pentru mine Iasul a fost orasul de suflet, locul in care m-am simtit cel mai bine si am crescut. Poate ca nicaieri in alta parte nu as fi putut face la fel. Cel putin in perioada aceea cand am venit eu, in ‘65 Iasul avea o aura, un aer special. Erau niste umbrea ici. Vedeai casa lui Codreanu, teiul lui Eminescu, aici era Junimea, Teatrul National, erau scriitori, marii moldoveni care au facut istorie si au facut cultura.

Venind in fiecare an, ati putut remarca vreo schimbare a orasului?

Iasul a devenit un oras cosmopolit. S-a impestritat. Nu stiu daca e bine sau rau, dar nu mai este „dulcele targ al Iesilor”. Din pacate, s-a modernizat, ca toate orasele, dar aceasta modernizare are si aspecte negative. Simti ca se schimba si nu neaparat in bine. Eu zic ca oamenii sfintesc locul si oamenii fac istoria si eu zic ca moldovenii sunt puternici si nu vor uita niste lucruri care tin de traditie, de cultura, de mandria lor. Chiar si limba asta… Eu cand vin la Iasi uit ca sunt banatean. Cand ma duc in Bucuresti nu vorbesc ca ei. Limba moldoveneasca are farmecul ei. Eu sper ca tanara generatie din Iasi sa nu se indeparteze prea mult de acele generatii care au facut mandria Moldovei si a Iasului, oamenii aceia mari care au scris istoria, care au facut teatru, muzica si literatura la Iasi. Iasul a fost intotdeauna un puternic centru de cultura si pentru mine a insemnat o pepiniera ideala pentru a ma dezvolta. Aici am inceput cariera mea de compozitor, de dirijor, de profesor si de fiecare data ma intorc cu mare placere. Inca mai am multi prieteni aici dar din pacate nu pot sa ii vad pe toti.

Ce veti oferi iesenilor pe 2 iunie, la Spectacolul „Clasic 300”?

Vor fi 14 selectii muzicale. Dar vom oferi publicului si surprize. Printre melodiile pe care le vom prezenta iesenilor se regaseste si un medley cu muzica din filme. Orchestratie la muzica din filme celebre, „Casablanca”, „Romeo si Julieta”. Toata lumea recunoaste melodiile acestea. Voi avea si un aranjament propriu de-al meu cu melodiii rusesti. Muzica lor e frumoasa. Vor fi cel putin doua ore de program pentru ieseni.

Cum a fost reintalnirea cu fostii elevi la lucrul pentru Spectacolul de Gala „Clasic 300”?

A fost foarte bine. Eu sunt putin stresat pentru ca saptamana viitoare nu putem repeta in toate zilele, pentru ca mai sunt programate si alte concerte. Trebuie sa ne impartim timpul iar pentru mine nu ajunge, pentru ca programul spectacolului este unul foarte dens si divers si ia mult mai mult timp sa-l cizelezi decat un spectacol obisnuit.

Ce gen de evenimente ar putea ridica statutul Iasului?

Putem invita personalitati. Daca vine un solist mare, un actor mare asta se poate constitui intr-un eveniment si asta ridica pulsul urbei. Sunt oameni care vin si schimba ceva. Daca aduci cantareti mari aici, poti sa faci un stadion plin. Am putea face multe lucruri, dar trebuie fonduri pentru acestea, trebuie sprijin de la autoritati. Publicul ar fi doritor de astfel de evenimente si acestea ar ridica si Iasul.

Maestrul Sabin Pautza este unul dintre cei trei invitati de marca ai Spectacolului Clasic 300 ce va avea loc pe data de 2 iunie. Acesta va urca pe scena alaturi de soprana Mioara Cortez si de violonistul Gabriel Croitoru, cel caruia Statul Roman i-a incredintat celebra vioara Guarneri – „Cathedral”, cea pe care a cantat si maestrul George Enescu. Aproape 2.000 de spectatori, personalitati ale vietii culturale, academice, reprezentanti ai mediului de afaceri si ai administratiei locale se vor bucura de acordurile ariilor celebre din muzica lumii intr-un ambient unic in spatiul cultural iesean si national. Explanada Universitatii de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa” se va transforma pentru o seara intr-o mare sala de spectacole in aer liber.

Spectacolul este organizat in cadrul Iasi Educational Trade Show – IETS, evenimentul Iasului in educatie, sub a carui egida, timp de trei zile se vor desfasura expozitii de Carte, de Oferte in Educatie, de Tehnologii educationale, un Targ de Joburi si Marsul Absolventilor.
Pretul biletelor la Spectacolul de Gala „Clasic300” este cuprins intre 50 si 70 de lei, acestea putand fi achizitionate online de pe site-ul www.iets.ro/bilete, de la librariile Carturesti, agentia Filarmonicii, cafeneaua Maideyi, libraria Avant-Garde si de la Galeriile Anticariat Grumazescu.

15 februarie 2016
Bujor Prelipcean: Iașului îi lipsesc oameni cu minte, cu inițiativă

Ce poate face Iasul pentru a se ridica la renumele de Capitala Culturala Europeana?

Aceasta este o intrebare dureroasa, pe care mi-o pun si eu deseori. Iasului ii lipsesc multe. Ii lipsesc oameni cu minte, cu initiativa, ii lipsesc bani pentru refacerea structurii. Nu poti sa te numesti oras cultural european fara sa ai salile de concert perfect puse la punct. Toti dorim ca Iasul sa fie Capitala Culturala a Europei, a Romaniei nu mai vorbim.

Ce fel de evenimente ar putea propulsa Iasul in randul marilor orase ale lumii?

Evenimentele culturale, pe care le fac Filarmonica, Opera sau Teatrul National sunt evenimente care accidental, cum facem noi in cadrul Iasi Educational Trade Show – concertul de pe data de 2 iunie, se pot face in strada. Cultura se face in sali de concert adevarate, asa cum se intampla la Paris, la Viena, la Munchen, la Milano. Este foarte interesant sa avem cateva evenimente marcante. Aceste concerte in aer liber trebuie facute. Filarmonica din Londra canta in Hyde Park sau cea din New York canta in Central Park.

Iasi Educational Trade Show ar putea constitui un punct de sustinere pentru Iasi – Capitala Culturala Europeana?

Iubesc foarte mult entuziasmul cu care s-a organizat acest eveniment si de aceea am sarit in barca sa. Astfel de manifestari, precum Spectacolul sustinut de Filarmonica, isi pot aduce, bineinteles, beneficiul lor. Lumea poate participa masiv la astfel de manifestari. Poate ar trebui gasit un loc mai propice, unde lumea sa poata sta pe paturi, cum se intampla in Berlin.

Descrieti in cateva cuvinte esenta Iasului Cultural.

Iasul, din punctul meu de vedere este o adevarata capitala a trecutului. A prezentului inca nu este si am speranta si ma rog lui Dumnezeu ca Iasul sa fie o capitala a viitorului.

Spectacolul de Gala „Clasic 300” din cadrul Iasi Educational Trade Show – IETS va avea loc pe data de 2 iunie pe esplanada Universitatii de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa”. Evenimentul va aduce in fata publicului iesean artistii Filarmonicii de Stat „Moldova” care vor urca pe o scena unica, atat ca amplasare cat si ca design alaturi de invitatii speciali, soprana Mioara Cortez, violonistul Gabriel Croitoru si dirijorul de renume international Sabin Pautza.

15 februarie 2016
La vita e bella | Nicola Piovani – La Vita E Bella

Palmaresul filmului “La vita e bella” din 1997, cu Roberto Benigni in rolul principal si regizor, se prezinta astfel: Marele Premiu al Juriului la Cannes, 3 Oscaruri (actor, film strain, coloana sonora). Soundtrack-ul lui Nicola Piovani a avut si o nominalizare la Grammy in 2000.

Muzica pentru film incalzeste sufletul spectatorului, avand darul de a de a schimba sensul intamplarilor cutremuratoare petrecute in lagarele celui de-al doilea razboi mondial, de a da un aer jovial intamplarilor, de a muta accentul de pe tragicul contextului pe jocul construit de parinte ca un clopot protector pentru copilul sau, asa cum se intampla, in alt context, si in poezia “De-a v-ati-ascuns” a lui Tudor Arghezi. Jocul este modalitatea de filtrare a realitatii prin care copiii sunt feriti de efectele traumatizante ale unor evenimente tragice sau violente.

Cateva pareri despre muzica pentru film au ramas de la recenta vizita a lui Nicola Piovani in Romania, din octombrie 2010, un interviu realizat de Marius Constantinescu: “[…]Teatrul inseamna reprezentare, filmul e reproducere. Ai tendinta de a crede cu adevarat in ceea ce se intimpla. Cinematograful are aceasta matrice puternica pentru componentele ei – regie, costume, decoruri, joc actoricesc –, dar nu si pentru muzica. Muzica este elementul ireal. Daca se aude avionul pe deasupra lui John Wayne, nu e in regula, dar daca se aud opt violoncele, patru instrumente de coarde, doua viori, totul e bine. Nimeni nu se intreaba de unde vine aceasta muzica. Muzica nu vine din interiorul ecranului, ci din spate, parca din proiectie. Muzica face parte din ochiul si din urechea celui care filmeaza. Tocmai de aceea e bine ca muzica sa intre in virful picioarelor. Daca spectatorul nu isi da seama de la bun inceput ca muzica a intrat, e mult mai bine. Asa se va putea concentra pe partea inconstienta, pe ce nu spun sau nu fac personajele. […]”

Suita “La vita e bella” compusa de Nicola Piovani si care cuprinde 3 piese (Abbiamo vinto, Buongiorno principesa si tangoul cu acelasi titlu ca si filmul) de pe coloana sonora a peliculei:

15 februarie 2016
Scurtmetrajele câștigătoare la Locarno și Rotterdam din programul BIEFF 2016 deschid porțile subconștientului

Festivalul International de Film Experimental Bucuresti exploreaza, intre 14 si 20 martie, puterea emotiilor in cadrul a trei noi programe: You Run Through My Veins. Journeys into Subconscious, Love Is the Sweetest Experiment.

Cea de-a sasea editie BIEFF aduce in capitala castigatorul Tiger Award la Rotterdam 2015 si cele mai provocatoare scurtmetraje din competitia aceluiasi festival, in cadrul sectiunii You Run Through My Veins.

„Filme din programul You Run Through My Veins contureaza natura profund contradictorie a legaturilor noastre afective, care pe de o parte ne hranesc, ne protejeaza si ne sustin in evolutia noastra, in timp ce, pe de alta parte, ne pot limita libertatea personala si impulsul natural de a explora viata, prin modele de comportament si de gandire mai mult sau mai putin constiente, dar adanc imprimate in propriul psihic.” (Adina Pintilie, curatorul selectiei BIEFF)

Greetings to the Ancestors by Ben Russell

Greetings to the Ancestors, castigatorul Tiger Award 2015, regizat de Ben Russell – o mostra de etnografie psihedelica – combina elemente de documentar, etnografie si cinema oniric, pentru a ilustra fluiditatea frontierelor constiintei. Camera de filmat este fie angajata antropologic in cadrul ceremoniei de inducere a transei a Congregatiei Jericho, fie urmareste vindecatori care descriu vise induse de halucinogenul African Dream Root, deschizand pentru spectator o cale catre lumea invizibila si puterea divina a viselor.

in Time and Place, a Talk with My Mom, Martijn Veldhoen isi indreapta camera de filmat catre povestea vietii mamei sale, intr-un experiment cinematografic unic, ce reconstituie cincizeci de ani din viata acesteia. Dincolo de istoria familiei, suntem martorii furtunoaselor schimbari culturale si sociale ale anilor 60–70 (lupta pentru libertatea de expresie, primele printuri pornografice) redate cu maiestrie prin reconstituiri vizuale originale.

Un spatiu intim, in care nota profund personala se contopeste cu conditia umana in genere, este creat de Nina Yuen, in Raymond, un asa-zis monolog al tatalui artistei. Naratiunea percutanta din punct de vedere vizual se deplaseaza liber si jucaus, de la reminiscente ale copilariei tatalui la amintirile autoarei, ca bebelus.

Proiectia este rezultatul unei colaborari unice in Romania cu Festivalul de la Rotterdam si este sustinuta de Ambasada Regatului tarilor de Jos.

O invitatie in lumea subconstientului

Journeys into Subconscious, o noua sectiune tematica in competitia internationala BIEFF, prezentata cu sprijinul Ambasadei Suediei si al Forumului Cultural Austriac, invita spectatorii la introspectie asupra straturilor profunde ale mintii, dezvaluind ce salasluieste in spatiul palpitant al ideilor conflictuale si extreme, al dorintelor puternice si traumelor aflate in stare latenta.

Dear Director by Marcus Lindeen

Castigator al premiului Cinema & Gioventù la Festivalul International de Film de la Locarno 2015, filmul lui Marcus Lindeen, Dear Director, este o creatie captivanta care vorbeste despre cautarea identitatii. In 1980 cantareata de jazz Kazzrie Jaxen a avut parte de o experienta care i-a schimbat complet viata: in timp ce urmarea filmul From the Life of Marionettes, absorbita de cinematografia lui Ingmar Bergman, plina de dualitate si de identitati fragmentare, ea si-a dat seama ca era un „geaman supravietuitor”, singurul copil nascut dintr-o sarcina de gemeni.

Freud and Friends by Gabriel Abrantes

Freud and Friends de Gabriel Abrantes va putea fi vizionat la BIEFF la o luna dupa premiera sa in cadrul Berlinale 2016. Regizorul „Herner Werzog” relateaza dintr-un laborator, unde merge sa il observe chiar pe G. Abrantes, acesta din urma oferindu-se voluntar pe post de cobai prietenei sale, om de stiinta implicat in experimente pentru citirea gandurilor. Patrunderea in mintea cobaiului tinteste de fapt nu doar expunerea unor frici sau dorinte individuale, ci obsesia culturii media pentru frumusete si sex, precum si eterna frica de angajament.

Premiat cu Mentiunea Speciala in cadrul debutului sau de anul trecut la Quinzaine des Réalisateurs de la Cannes, The Exquisite Corpus, realizat de Peter Tscherkassky, are ca material si baza tematica imagini erotice culese din surse variate. Regizorul foloseste tehnicile de manipulare a materialului analog pentru a-si cufunda spectatorii in detaliile vizuale al visului erotic al oricarui pasionat al celuloidului.

My Mommy, regizat de artistul FALCK, infatiseaza o camera goala, fara decor, in care doua femei de varsta a doua interpreteaza o scena sfasietoare despre abuzul unui copil. Marturia se transforma in reconstituire, iar pe masura ce exercitiul psihologic este reluat, spectatorul e atras tot mai adanc in starea experientiala a neputintei victimei. In final, catharsis-ul simtit de victima si agresor se dezvaluie ca avand o raspandire mult mai semnificativa: printr-o simpla miscare de panoramare a camerei ni se transmite un mesaj puternic despre transferul (involuntar) al traumei de-a lungul generatiilor: de la victima la copilul sau.

Proiectie BIEFF la Lente & Sotron

Love Is the Sweetest Experiment – o colectie de viziuni extrem de sensibile asupra variatelor forme ale iubirii: fie ca este vorba de afectiune impartasita, de dragoste imposibila, de atasament parintesc, de indragostiri online sau de erotism nestavilit, cele sase scurtmetraje vor introduce publicul in atmosfera festivalului si in freamatul specific Valentine’s Day, cu ocazia proiectiei organizate la Lente & Sotron, sambata, 13 februarie, de la ora 20:00. Intrarea este libera in limita locurilor disponibile, iar Lente & sotron se afla pe Blvd. Pache Protopopescu, nr. 20.

In program:

– Mondial 2010, de Roy Dib – Teddy Award la Festivalul de la Berlin 2014

– Undress Me, de Victor Lindgren – Teddy Award la Festivalul de la Berlin 2013

– Noah, de Walter Woodman & Patrick Cederberg – Grand Prix si Premiul Publicului in Lab Competition la Festivalul de la Clermont-Ferrand 2014

– Questions to My Father, de Konrad Mühe – Mentiune Speciala la Festivalul de la Berlin 2011

– You and Me, de Karsten Krause – Prize of the Cinema Jury la Festivalul de la Oberhausen 2010

– Florentina, de Eva Pervolovici

Festivalul International de Film Experimental Bucuresti BIEFF este sustinut de: Administratia Fondului Cultural National (AFCN), Forumul Cultural Austriac, Goethe-Institut, Ambasada Regatului tarilor de Jos, Ambasada Israelului, Ambasada Suediei, Institutul Francez, Institutul Cervantes, Le Fresnoy – Studio National des Arts Contemporains, Universitatea Nationala de Arte, Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica, TNT.

13 februarie 2016
Enrique Iglesias, mărturisiri despre viața personală în exclusivitate la ”Vorbește Lumea”

Cu peste 137 de milioane de albume vandute, cariera celui iubit cantaret de origine spaniola pare a fi o poveste fantastica: sapte albume care i-au adus discul de aur si pe cel de platina (trei in engleza si patru in spaniola), hituri care au ocupat prima pozitie in topurile din toata lumea, pornind din America si Japonia, pana in Africa de Sud si India. (unde este cel mai bine vandut artist strain al tuturor timpurilor).

Cea mai spectaculoasa productie artistica a momentului, prezentata in cadrul turneului mondial ”SEX AND LOVE”, ce promoveaza cea mai recenta aparitie discografica, ajunge in luna mai si la Bucuresti!

Enrique Iglesias va concerta in data de 12 mai la Romexpo, iar biletele pentru mult asteptatul eveniment, disponibile in reteaua Eventim, se vand in ritm alert.

Entuziasmul fanilor superstarului pop din Romania va fi rasplatit cu o experienta concertistica live de neuitat. Super hiturile marca Enrique Iglesias vor rasuna la Bucuresti, timp de aproximativ doua ore, in acompaniamentul talentatilor sai instrumentisti.

Dar, pana la momentul celui mai asteptat concert al anului, Enrique Iglesias le-a pregatit fanilor o surpriza de proportii. Acesta a acceptat o provocare speciala din partea echipei emisiunii ”Vorbeste Lumea” de la PRO TV.

Astfel, in pragul zilei de ”Valentine’s Day”, Enrique Iglesias i-a primit pe reporterii PRO TV in studioul sau din Miami pentru a le acorda un interviu in exclusivitate. Cantaretul si-a deschis sufletul si a clarificat toate zvonurile legate de viata lui personala. Artistul vorbeste sincer despre relatia pe care o are de 14 ani cu jucatoarea de tenis Anna Kournikova si spune negru pe alb daca are sau nu planuri de casatorie. Mai mult decat atat, Enrique Iglesias marturiseste in ce relatii este cu tatal sau, dupa ce presa a scris ca cei doi s-ar afla intr-o permanenta concurenta.

Marturisirile interesante si secretele care se afla in spatele unuia dintre cei mai de succes artisti internationali ai momentului, vor fi dezvaluite in cadrul emisiunii ”Vorbeste Lumea” de luni, 15 februarie 2016.

Cei care nu doresc sa rateze prilejul concertului ”Sex and Love” de la Romexpo, isi pot procura bilete din reteaua Eventim de la magazinele partenere Orange, Vodafone, Germanos, Librariile Carturesti si Humanitas, magazinele Carrefour si benzinariile OMV, precum si online accesand www.eventim.ro. Preturile acestora variaza in functie de categoria de loc, dupa cum urmeaza: 339 lei – Standing si 399 – Fan Pit. Precizam ca pana duminica, 14 februarie 2016 puteti profita de oferta speciala de ”Valentine’s Day”, ce asigura reducerea pretului la biletele valabile la categoria Fan Pit.

13 februarie 2016
Eveniment de succes la Galeria SENSO: Lansarea cărții lui Mircea Deac, „Zenobia, Regina Palmyrei: Roman de călătorii în Siria Antică”

Lansarea cartii ”Zenobia, Regina Palmyrei. Roman de calatorii in Siria Antica” scrisa de regretatul Mircea Deac (1921 – 2015) a fost nu doar primul si cel mai asteptat eveniment organizat la Galeria Senso, ci si o premiera: lansarea unei carti de exceptie. Volumul apartine celui supranumit “Patriarhul cuvintelor despre arta” si ramas pana la final Decanul de varsta al criticilor si istoricilor de arta. Pe 6 februarie 2016 – ziua lansarii – s-a implinit un an de la trecerea sa in nefiinta.

In numele lui… Mircea Deac

La acest eveniment, au fost prezente personalitati ale vietii cultural-artistice, membrii familiei – Livia Deac, arh. Radu Deac (autorul ilustratiilor cartii), Dr. Mircea Valeriu Deaca (profesor de teoria si analiza filmului la CESI – Centrul de Excelenta in stiintele Imaginii, Facultatea de Litere, Universitatea Bucuresti), numerosi artisti plastici (Corneliu Vasilescu, Tudor Balasa, Mihail Gavril – autorul portretului de pe coperta 4 a cartii), scriitori si poeti (Eugen Blaga, Doina Barca, Emil Lungeanu, Rodica Elena Lupu, Florin Grigoriu), diplomati, arhitecti, designeri, Jawdat Ali (Minister Plenipotentiary – Ambasada Republicii Arabe Siriene in Romania), Academician Victor Craciun, Mihai Nagy (Vicepresedinte ICR), Benone Neagoe (Presedintele Uniunii Ziaristilor din Romania), Rodica Xenia Constantin (presedinta Asociatiei Femeilor Creatoare in Arta Plastica din Romania), Marilena Stoian (Presedinte ANTREC), Cornelia Rotaru (Presedinte ADAF Romania), s.a.

Otilia Ostrotki – Director TONICA Grup

Printre cei care au tinut sa vorbeasca despre personalitatea, creatia, cariera, dar si despre omul Mircea Deac, s-au numarat Livia Deac, arh. Radu Deaca, Dr. Mihaela Varga (istoric de arta, editor la editura Maiko unde a fost publicata cartea), Prof. Adrian Mihalache (eseist, cronicar teatral, redactor “Lettre Internationale” – ICR), Prof. Univ. Dr. Ion Bogdan Lefter (Facultatea de Litere, Universitatea Bucuresti), Ana Maria Negoita (istoric de arta, specialist in cultura islamica), Ioana Ciocan (curator independent, Director “Art Safari”), Dr. Marius Tita (critic de arta, jurnalist, editorialist), Silviu Covaci (artist fotograf), al carui mama ii dactilografia in anii ‘50 – ’80 lui Mircea Deac manuscrisele si care i-a fost ca un fiu.

Livia Deac

arh. Radu Deac

Dr.Mihaela Varga, editor carte, Ed.Maiko

Prof.Univ.Dr. Ioan Bogdan Lefter

A fost un eveniment remarcabil dedicat in exclusivitate creatiei Maestrului Deac, dar si cartii atat de frumoase aparute la editura Maiko la care acesta a lansat in 2014, inainte de a muri, cartea “Tartar, ultimul zeu” .

“Zenobia, Regina Palmyrei: Roman de calatorii in Siria Antica” este unul dintre cele doua romane ramase nepublicate din timpul vietii (celalalt se intituleaza ”Concursul”) si il are ca erou principal pe profesorul de Istoria Artei, Traian Manea care este de fapt, autorul. Mircea Deac a avut sansa sa cunoasca si sa admire vestigiile istorice si comorile Siriei in anii ’80.

Lansarea acestei carti este prima manifestare a anului 2016 din seria evenimentelor cultural-artistice gazduite de Galeria Senso.

Acest eveniment a fost realizat cu sprijinul Catena Grup, prin Programul Catena pentru Arta, iar tiparirea cartii s-a datorat Fundatiei “Fildas Art”, presedinte Anca Vlad.

Pana pe 25 februarie 2016 iubitorii de arta mai pot admira expozitia colectiva de Arta Decorativa cu lucrarile artistilor Arina Ailincai, Dan Bancila, Anca Boeriu, Cristina Bolborea, Manuela Botis, Sandei Bucur, Lucian Butucariu, Danielei Fainis, Costel Iacob, Nicolae Moldovan, Cela Neamtu, Anielei Ovadiuc, Dionisie Popa, Dumitru Traian Tili si Mihai ?opescu.

–––––––––––––––––––––––––––-

REFERINTE CRITICE de Mihalea Varga, editor, director Editura Maiko

„ZENOBIA, REGINA PALMYREI: Roman de calatorii in Siria antica” de MIRCEA DEAC

Romanele unui istoric al artei

„Constata, la intoarcerea din Siria, cat de oarbe fusesera prelegerile lui la universitate despre arta Orientului!“, scrie Mircea Deac inca din primele randuri ale romanului sau “Zenobia, Regina Palmyrei – Roman de calatorii in Siria Antica”. Este, cred, una din frazele cheie ale romanului, poate imboldul care l-a indemnat sa apeleze la o forma literara pentru impresiile culese in timpul unei calatorii in Siria la sfarsitul anilor ‘80. intr-adevar, oricat de multe tratate ar consulta, contactul direct cu arta si civilizatia unui loc este esentiala pentru istoricul de arta. Fara acest contact direct, prelegerile sunt „oarbe“, lipsind perceptia dimensiunilor, al contextului geografic si istoric, a minunii supravietuirii peste secole a unor vestigii si in fine, autentica traire estetica si filozofica.

„Nu banuise stralucirea trecutului Siriei inainte de a strabate desertul si de a poposi in oazele lui. In aceste intinsuri stranii, sub soarele arzator si a prafului purtat de vant, aflase urmele civilizatiilor indepartate in timp“ -scrie cateva randuri mai jos, ceea ce tradeaza tocmai aceste trairi estetice si filozofice pe care le-a avut in timpul calatoriei.

Romanul poarta subtitlul de „Roman de calatorii in Siria Antica“, folosind pluralul si nu singularul ca Dinicu Golescu in „insemnare a calatoriei mele“, cel care a inaugurat genul jurnalului de calatorii in literatura romana. De ce pluralul? Probabil pentru a sublinia bogatia revelatiilor avu-te: mistice, filozofice, istorice si artistice.

Ca si in „Tartar, ultimul zeu”, romanul pe care l-a publicat cu putin timp inainte de a muri, ultimul pe care l-a scris, referirile la credinta, la mistica, la cele spuse de mari mistici sau filozofi fideisti sunt dese, ca urmare a unor preocupari in acest sens inca din timpul studentiei cand a fost atras de filozofii neotomisti, asa cum explicit marturiseste in acel roman. in Zenobia, Regina Palmyrei, referirile la traditiile intelectuale de interpretare a credintei cuprind de asemenea o arie vasta, de la ganditorii antici, la cei din crestinismul timpuriu, pana la cei, putin cunoscuti in cultura noastra, din islamismul timpuriu, cel medieval si pana la cel contemporan.

Dintre aceste consideratii filozofice si istorice, amintesc doar una, aleasa pentru laconismul si totodata expresivitatea ei: Prezentul trecutului. Sub aripa desertului sirian, Palmyra dezvaluia o incomparabila istorie a gloriei si dezastrului, a unui loc de tandrete umbrit de sangele revarsat in nisip de ambitii desarte.

Forma literara i-a permis lui Mircea Deac in fiecare dintre romanele lui, sa scrie despre ceea ce nu considera ca ar putea fi consemnat in lucrarile sale de istoria artei. Asa putea vorbi despre atmosfera din atelierele marilor maestri sau despre cea din atelierele tinerilor, despre rivalitatea „proverbiala“ dintre pictorii Babicescu si Alexandru Dunareanu, usor de recunoscut a fi Corneliu Baba si Alexandru Ciucurencu (in romanul “Prapastia”), despre viata cotidiana a artistilor cu problemele lor, dar si cu aspecte de boema, despre intalniri (reale) dintre artisti si colectionari, dintre artisti si critici, despre conditia in general ingrata a criticului in raport cu artistul. Asa isi putea exprima liber de orice autocenzura, judecatile de valoare asupra operei unor artisti usor de ghicit sub numele de imprumut. Tot asa isi putea exprima ne?armurita pretuire pentru opera unor mari artisti, care altminteri prezentata, intr-o monografie sau un studiu, ar fi putut suna prea encomiastic.

Eroul principal este aproape de fiecare data un alter ego al autorului, Petru Mares in culegerea de nuvele Nimfa de argint (1988) si in romanul Prapastia (1991), Greg Pe-nescu in Pendula nu merge inapoi (1991), Artur Sincu in Poveste de dragoste (1991), autor ca si Mircea Deac al unei monografii despre Manastirea Snagov (1963), Emil Predescu in Soarele rasare noaptea (2000). In Drama pictorului Manole (2010), eroul principal este un pictor, dar si acesta imprumuta din personalitatea autorului. Este de pilda, nascut pe malurile Dunarii, Mircea Deac fiind nascut la Oltenita, si marcat de amintirea marelui fluviu. Dar mai ales sunt imprumutate pictorului meditatiile autorului privind religia, filozofia si arta, a raporturilor dintre ele. Cel mai complex autoportret il realizeaza Mircea Deac in ultimul sau roman Tartar, ultimul zeu (2014), in care eroul principal Sorin Ivascu, trecut prin conditia tragica de orfan sarac, de soldat in al II-lea razboi mondial si apoi prizonier in URSS, ajunge prin sustinute eforturi proprii la statutul profesional si social de care autorul insusi pare sa fi fost cel mai atasat, cel de profesor universitar, din cele multe pe care le-a mai avut: critic si istoric de arta, scriitor, jurnalist, inspector in Ministerul Culturii. Acest ultim roman, totodata si cel mai intins, cuprinde pe larg conceptia sa despre lume si viata – al sau Weltanschauung – rod nu numai al experientelor extreme de viata, ci si al unei meditatii profunde sustinuta de o bogata cultura filozofica si artistica.

Acestei bogate activitati literare care poate surprinde pe cei care i-au cunoscut numai scrierile de istoria artei – scrieri intinse de-a lungul unei perioade care incepe cu anii ‘50 si se termina in anul 2014 – i se adauga si un roman istoric despre Dimitrie Paciurea, intitulat Himera (1970), primul sau roman, rod al unei intense admiratii care se va concretiza trei decenii mai tarziu, in 2000, si prin monografia pe care i-o consacra.

Zenobia, Regina Palmyrei – Roman de calatorii in Siria Antica, unul dintre cele doua romane ramase nepublicate din timpul vietii (celalalt intitulandu-se Concursul), are la randul lui drept erou principal pe „profesorul“ de istoria artei, de aceasta data purtand numele de Traian Manea. Romanul capata o alta greutate din perspectiva recentului razboi civil din Siria. Multe monumente, mai toate aflate pe lista patrimoniul mondial UNESCO, sunt descrise si analizate de Mircea Deac cu interesul istoricului de arta, dar si cu „mirarea“ filozofica a supravietuirii lor peste secole si milenii intr-un teritoriu care a trecut dintr-o stapanire in alta, fiecare dintre ele ostila celei precedente. Iata ca acestei supravietuiri i s-a pus capat in ultimii ani de catre un alt razboi – razboiul fiind evenimentul social-uman fata de care omul Mircea Deac avea cea mai explicit exprimata oroare, atat in acest roman cat si in Tartar, ultimul zeu.

Palmyra, poate cel mai puternic simbol pentru o „istorie a gloriei si dezastrului“ este si acum, dupa disparitia lui Mircea Deac un loc „umbrit de sangele revarsat in nisip de ambitii desarte “.

Romanul dedicat Zenobiei – misterioasa figura feminina cu o fermecatoare corespondenta in contemporaneitate – impleteste episoade realiste care surprind o Sirie a anilor ‘80, cu episoade suprarealiste, inspirate parca din fascinatia pe care o exercita desertul asupra omului: „Simtea o ciudata chemare, un fel de ameteala, asa cum te afli la un pas de golul prapastiei, care te cheama in adancuri fara sa vrei. Tot peisajul era neobisnuit. Sarac, galben, pustiu, incins de soare, tacut. O salbaticie prin lipsa de salbaticie, fiindca avea totusi ceva maret, misterios, urias, in acelasi timp de o indiferenta principiala“.

Biografie MIRCEA DEAC

Mircea Deac (Mircea Deaca, n. 9 septembrie 1921, Oltenita – 6 februarie 2015, Bucuresti) a urmat liceul la Oltenita si din 1935, la Bucuresti. A urmat Facultatea de Litere si Filozofie, avandu-i ca profesori pe Tudor Vianu si George Oprescu, apoi Academia de Pictura la atelierele Camil Ressu si Alexandru Ciucurencu.

A fost profesor de istoria artei la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“, director al Departamentului Artelor si al Oficiului National de Expozitii din cadrul Ministerului Culturii.

Membru UAP, expert in arta romaneasca si europeana, jurnalist si scriitor, regretatul critic de arta Mircea Deac a fost membru al Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania si Vicepresedinte al Societatii Colectionarilor de Arta din Romania. A participat la simpozioanele “Brancusi” de la Paris, Bucuresti si Istanbul si a fost organizatorul expozitiilor romanesti la Bienalele Internationale de la Paris, São Paolo, Bucuresti si Belgrad.

A publicat peste 1000 de articole in „Revista Muzeelor“, „Arta“, „Contemporanul“, „Romania literara“, „Tribuna“, „Ateneu“, „Arges“, „Informatia Bucurestiului“, „Pro Arte“; de asemenea, i-au aparut studii si articole in Franta, Grecia, Italia, Olanda si a scris scenarii de film pentru “Brancusi la Targu Jiu” si “Alexandru Ciucurencu”.

MONOGRAFII – Al. Ciucurencu, ESPLA, 1957; Luchian, ESPLA,1959; Surikov, ESPLA, 1959; Ressu, Meridiane, 1962; Steriadi, Meridiane, 1960; Paulet, Meridiane, 1962; Brancusi, Meridiane, 1966; Étienne Hajdu, Meridiane, 1974; Fernand Léger, Meridiane, 1975; Maria Chelsoi, Litera, 1975; Brancusi (franceza si engleza), Litera, 1976; Afirmari, Facla, 1976; Vermont, Meridiane, 1977; Ciucurencu, Meridiane, 1978; Ciupe, Dacia, 1978; Luminile nordului, Sport-Turism, 1978; Magdalena Radulescu, Meridiane, 1979; Peisaje dunarene – Gavenea, Sport-Turism, 1981; Angela Pas-ca, Meridiane,1981; Brancusi – surse arhetipale, Junimea, 1983; Sorin Ilfoveanu, Sport-Turism, 1983; Ion Irimescu, Junimea, 1983; Sabin Balasa, Meridiane, 1986; Mattis Teutsch, Dacia, 1986; Brancusi – Nostalgia Infinitului, Thausib, Sibiu, 1996; Copiii lui B-Arg, OID-ICM, 1997; Paciurea, Gramar, 2000, Feodoroff, Gutenberg, 2006; Harry Guttmann, Bucuresti, 2007; Camil Ressu, Monitorul Oficial, 2011.

VOLUME de ISTORIA ARTEI: Manastirea Snagov, Meridiane, 1963; Grafica militanta, Meridiane, 1962; Pictura 1964, Meridiane, 1965; Impresionismul in Romania, Meridi-ane, 1967; Umanismul in arta plastica, Sport-Turism, 1967; Femeile si operele lui Picasso, Gramar, 1996; Fara rame, fara soclu, Medro, 2004; Peisajul impresionist, Monitorul Oficial, 2009; Nudul in pictura romaneasca, Monitorul Oficial, 2010; Pictorii portretului, Monitorul Oficial 2013;

DICTIONARE ENCICLOPEDICE: 50 de ani de pictura, OID-ICM 1996; 50 de ani de sculptura, OID-ICM, 2000; Enciclopedia marilor personalitati, partea de arta, 4 vol., Geneze, 1999-2004; Sculptura in Romania, Medro, 2005; Lexicon – pictura, sculptura si desenul din secolele XV-XX, Medro, 2008.

BELETRISTICA: Himera, Albatros,1970; Nimfa de argint, Cartea Romaneasca, 1988; Prapastia, Omega 1991; Pendula nu merge inapoi, Eminescu, 1991; Soarele rasare noaptea, Geneze, 2000; Drama pictorului Manole, Ed. Tempea-Deac Corporate, 2010; Tartar, ultimul zeu, Maiko, 2014 si post-mortem, Zenobia, Regina Palmyrei: Roman de calatorii in Siria Antica, Maiko, 2016.

13 februarie 2016
Found. Lost. Found – O spectaculoasă tradiție regăsită, la Săptămâna Modei de la Londra

In data de 19 februarie se deschide in capitala britanica expozitia de bijuterie contemporana “Found. Lost Found”, reprezentand participarea Romaniei la actuala editie a London Fashion Week, unul dintre cele mai mari evenimente din lume dedicate creativitatii sartoriale. Expozitia este organizata de Institutul Cultural Roman din Londra in colaborare cu Assamblage – Asociatia Nationala a Autorilor si Designerilor de Bijuterie Contemporana, cu sprijinul UniCredit Bank Romania, Atlassib si Simplu. Aceasta este cea de-a sasea prezenta romaneasca consecutiva la London Fashion Week, in cadrul sectiunii “International Fashion Showcase”, coordonata de British Fashion Council si British Council, in care au fost invitati sa expuna, incepand cu anul 2010, nu mai putin de 24 de designeri romani, obtinand si numeroase premii importante.

Editia 2016 a “International Fashion Showcase”, intitulata “Fashion Utopias”, sta sub semnul lumilor ideale si reuneste cativa dintre cei mai originali designeri emergenti de pe scena internationala a modei, provenind din 25 de tari. Expozitia romaneasca va fi gazduita, alaturi de propunerile celorlalte tari participante, de renumitul centru cultural londonez Somerset House, in perioada 19-23 februarie.

Daca in anii precedenti, proiectele romanesti au fost dedicate preponderent designului vestimentar, editia 2016 apartine exclusiv bijuteriei de autor. Gandita ca un omagiu adus unei traditii fabuloase, in parte uitata, expozitia “Found. Lost. Found” este o reinterpretare actuala a formelor incarcate simbolic, de o mare spectaculozitate, ale podoabelor dacice. Proiectul are la baza reactualizarea creativa a unui patrimoniu valoros care, depasind conditia pur muzeala, devine o forma vie, relevanta pentru existenta contemporana.

Adelina Petcan – HIDE necklaces. Photo credits Alexandru Boghian. Make-up Ioana Covali. Model Albert Kaan and Adelina Petcan

Expozitia este curatoriata de David Sandu, renumit autor de bijuterie si fondatorul Assamblage – Asociatia Nationala a Autorilor si Designerilor de Bijuterie Contemporana si al Scolii de Bijuterie Contemporana „Assamblage”, si prezinta o instalatie interactiva de bijuterii de autor semnate de designerii Andreia Popescu, Adelina Petcan, Ioana Ardelean si Otilia Mihalcea, alaturi de proiectii multimedia realizate de Black Horse Mansion.

Andreia Popescu – FOUND.LOST.FOUND. Photo credits Alexandru Boghian. Make-up Ioana Covali. Model Irina Ursache

Andreia Popescu este designer de bijuterie contemporana de autor si, de peste trei ani, profesor la Scoala de Bijuterie Contemporana „Assamblage”. Andreia prefera sa lucreze inele, dar creeaza cu aceeasi placere si bratari, coliere, cercei, incercand sa transmita, prin formele imaginate, povestea din spatele bijuteriilor. Lucrarile ei se remarca prin volumetrii indraznete si finisajele subtile ale suprafetelor, intotdeauna complexe si atipice.

Dupa absolvirea Universitatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” din Bucuresti si o experienta de zece ani in publicitate, ca director artistic, Otilia Mihalcea a absolvit cursurile Scolii de Bijuterie Contemporana „Assamblage”. Anilor de proiecte colaborative le-a urmat decizia de a-si lansa propriul brand, Oval. Designer prolific, Otilia isi imbogateste in permanenta portofoliul cu noi creatii, majoritatea mizand pe o expunere directa si sobra a unui bogat univers de emotii si idei artistice.

Studenta in ultimul an la Universitatea Nationala de Arte Plastice din Bucuresti, sectia Sculptura, Adelina Petcan a urmat, inca din liceu, cursurile Scolii de Bijuterie Contemporana „Assamblage”, sub indrumarea lui David Sandu. Este pasionata de formele tridimensionale si de plasticitatea sculpturii. Colectiile ei de pana acum au la baza elemente figurative specifice, in incercarea de a traduce monumentalitatea operelor sculpturale in formele delicate ale bijuteriilor. In vara anului 2015, Adelina a absolvit cursurile Scolii de Bijuterie Contemporana „Alchimia” din Florenta.

Ioana Ardelean este arhitect si designer de bijuterii. Prima ei colectie personala, intitulata “Bare Fabrication”, a fost prezentata in noiembrie 2014 in cadrul Targului International de Bijuterie Contemporana „Autor”, unde un an mai tarziu avea sa castige Awesome Award cu colectia “Choreographic”. Ioana abordeaza designul de bijuterie dintr-o perspectiva arhitecturala, fiind inspirata de interactiunea dintre spatiu si miscare. ?n 2013, ea a urmat cursurile Scolii de Bijuterie Contemporana „Assamblage”, iar doi ani mai tarziu a absolvit Scoala de Bijuterie Contemporana „Alchimia” din Florenta.

David Sandu este un designer de bijuterie contemporana recunoscut pe plan international, membru al Metalcyberspace, Klimt02 si Inhorgenta. In 2010, i s-a conferit calitatea de Furnizor al Casei Regale a Romaniei si, in acelasi an, a pus bazele Scolii de Bijuterie Contemporana „Assamblage”, prima forma de instruire in designul de bijuterie din Romania. In 2015, a fost desemnat „Cel mai bun designer roman” de catre revista Forbes Life.

Ioana Ardelean -CUT LINGOT NECKLACE, BURNT STRUCTURE RING. Photo credits Alexandru Boghian. Makeup Ioana Covali. Model Ada Tache

Otilia Mihalcea – POSSIBLE. Photo credits Alexandru Boghian. Make-up Ioana Covali. Model Ada Tache

Proiecte romanesti la London Fashion Week, 2010 – 2015:

Reamintim ca, la editiile anterioare, invitatii programului romanesc, coordonat de ICR Londra, au fost Carmen Secareanu, Iris Serban, Agnes Toma, Cristhelen B., Diana Nita si Vika Gorencu (2010); Dinu Bodiciu (2011); Mihaela Glavan, Irina Marinescu, Carmen Secareanu si Dan Mihai Zarug (2012); Doina Levinta, Irina Schrotter, Andreea Badala, Lucian Broscatean, Dinu Bodiciu si Carla Szabo (2013); Ioana Ciolacu, Lana Dumitru, Cristina Sabaiduc si Lucian Broscatean (2014); Alexandru Nimurad, Victoria Tonu si Alexandra Abraham (2015). Artistii romani au reusit sa atraga atentia asupra designului de moda din Romania, fiind apreciati atat de public, cat si de criticii de specialitate si obtinand mai multe distinctii. Anul trecut, expozitiei “Untamed Skin – The Romanian Blouse” i-a fost acordat Premiul al II-lea la toate sectiunile competitive (artist, expozitie, proiect curatorial), Romania fiind tara care a obtinut palmaresul cel mai consistent din cadrul “International Fashion Showcase”; in 2014, Lucian Broscatean a primit Mentiunea Speciala a Juriului dupa ce, cu un an inainte, fusese nominalizat pentru “Emerging Talent Award”.

Mai multe detalii, la www.icr-london.co.uk si www.assamblage.org

9 februarie 2016
Concurs Ceașca de cultură și Editura Meteor Press (18)

Parintele nostru Dumitru Saniloae

sau

Viata ca Teologie.

de Costion Nicolescu.

Parintele Dumitru Staniloae a fost un om asupra caruia Dumnezeu si-a revarsat darul Sau din preaplin. In plus, Parintele a stiut sa fie de o trezvie extraordinara, a stiut sa primeasca darul si sa-l sporeasca cu o rodnicie rara. Teologia sa este o continua convorbire prieteneasca cu Dumnezeu.

Scrierile Parintelui Staniloae vor ramane mereu un izvor de buna mireasma teologica, intaritor intru cunoasterea si pastrarea neabatuta a dreptei credinte. Ramane ca noi sa nu risipim aceasta mostenire care poate fi cuprinsa, pe scurt, in aceste cuvinte: un duh filocalic. Filocalia va trebui sa continue, iar volumul al XIII-lea sa fie neaparat cu extrase din scrierile Parintelui Dumitru Teologul.

Aceasta carte cuprinde evocari, cateva studii si un interviu, care, foarte probabil, este ultimul acordat de Parintele Dumitru Staniloae.

„Cu multa fascinatie se apleca Parintele Dumitru asupra reliefarii unor aspecte specifice ale limbii, limba formata prin trairea taranilor in Biserica. Ortodoxia a coborat in graiul national o putere sfintitoare. Nicaieri nu poate fi aflata mai deplin starea spirituala a unui neam decat in limba de care se slujeste spre comunicare: Ce e mai intim, mai cotidian, mai esential vietii sufletesti a omului decat graiul matern? si precum e graiul, asa e si omul. Omul curat foloseste cuvinte curate si le incarca de intelesuri curate ale sufletului propriu. Cuvintele merg in suflet si cum sunt ele, asa se face si sufletul. Ortodoxia intrebuintand la slujba cuvintele de fiecare zi ale omului, le purifica de sensurile impure, le imbraca in vraja evocarilor din lumea cereasca, il pune pe om sa le exprime in dispozitiile cele mai elevate ale vietii sale si omul, intrebuintandu-le dupa aceea in viata zilnica, va fi influentat de aceste curpinsuri ale lor, va avea in aceste sensuri o frana, va avea in aceste sensuri o frana a gandurilor sale si icoane ceresti de contemplare. Ca urmare exprimarea romanului este ocolita si imbunata, marcata de admirabila si specifica pudoare, niciodata vulgara.” („Ortodoxia, modelul spiritualitatii romanesti”, in Gandirea, nr. 6, 1940)

______________________________________________________

Pentru a participa la concurs trebuie sa scrieti intr-un comentariu raspunsul la intrebarea Care este cea mai recenta carte pe care ati citit-o?

Pentru a intra in posesia premiului, cei anuntati ca fiind castigatori vor trimite un email pe adresa ceascadecultura @gmail. com, continand adresa postala si un numar de telefon. E-mail-ul trebuie trimis intr-un interval de maximum 10 zile de la anuntarea castigatorilor.

Concursul se desfasoara in perioada 7- 11 februarie 2016.

7 februarie 2016
Din solidaritate cu The Pirate Bay, Dubioza Kolektiv imparte gratuit fanilor ultimul album

„Our music is for free, you can download MP3! Keep on playing it on repeat, if you hate it press delete”. Aceasta este deviza sub care membrii trupei Dubioza Kolektiv au hotarat sa-si promoveze noul album, care se distribuie gratuit pe internet. Decizia a fost luata pentru a promova libertatea de exprimare, dar si din spirit de solidaritate cu fondatorii The Pirate Bay, care au fost condamnati la inchisoare pentru piraterie online.

Formatia Dubioza Kolektiv s-a facut cunoscuta in special in tarile din estul Europei. Cu sound-ul lor plin de viata si cu versuri pe masura, bosniacii au devenit cunoscuti in intreaga lume. Mai mult, celebrul Manu Chao a spus despre formatie ca este „cel mai bun lucru pe care l-a vazut vreodata pe scena”.

Din 2003 si pana in prezent, Dubioza Kolektiv a lansat noua albume de studio, cel mai recent fiind „Happy Machine”. Materialul discografic contine zece piese, fiecare avand mesaje puternice care pornesc de la evenimentele majore din in ultima perioada.

„Inspiratia pentru «Happy Machine» a venit de-a lungul a doi ani timp in care au avut loc evenimente precum: protestele de la Istanbul, fondatorii The Pirate Bay au ajuns trimisi la inchisoare sau criza refugiatilor din Siria, la care Europa a dat un raspuns rusinos. Pe album au apartii si Manu Chao, Benji Webbe de la Skindred, trompetistul italian Roy Paci, BEE2, trupa catalana de ska-rumba La Pegatina si Dzambo Agusev, un trompetist din Macedonia”, au transmis membrii formatiei.

“Admiram oamenii pasionati de la Wikileaks, The Pirate Bay, oameni ca Edward Snowden – care lupta impotriva formelor de guvernare si corporatiilor – nu pentru profit ci pentru crezul lor in aceste idei, chiar si cu pretul propriei libertati. Este intotdeauna o sursa de inspiratie sa vezi oameni care gasesc metode ingenioase de a pacali sistemul.”

Mai mult, pentru a arata ca tin sus steagul libertatii si ca sunt solidari cu fondatorii The Pirate Bay, baietii de la Dubioza Kolektiv au decis sa distribuie albumul gratuit. Astfel, noul material semnat de acestia poate fi descarcat de aici:http://dubioza.org/. Desigur, cei care vor sa plateasca pentru muzica oferita de Dubioza pot face acest lucru. Albumul se poate cumpara de pe ITunes contra sumei de aproximativ 9 euro.

Reprezentati la noi de catre BuBu Bookinghouse and Events www.bububooking.ro, Dubioza Kolektiv au cucerit deja Romania, urcand treptat printre preferatii publicului autohton fiind headlineri in festivaluri ca: IRAF – International Romani Art Festival – Timisoara si Cluj Napoca, In Transylvania – Sambata de Sus, Padina Fest – Platoul Padina – Parcul Natural Bucegi, Bucovina Rock Castle Festival – Suceava – 2013 si 2015, Festivalul International de Teatru – Sibiu, Blaj Live Festival – Blaj, Revolution Festival Timisoara, Sabotage Festival – Timisoara, Bucharest Green Sounds Festival, B’estfest Summer Camp pre-party – Silver Church – Bucuresti, Stufstock Festival – Vama Veche sau prin Flying Circus Club- Cluj – Napoca.

7 februarie 2016
Decalogul lui Octavian Paler

Octavian Paler (n. 2 iulie 1926 — d 7 mai 2007) a fost un scriitor, jurnalist si editorialist roman, comentator al fenomenelor politice si culturale romanesti.

1. Sa astepti oricat.

2. Sa astepti orice.

3. Sa nu-ti amintesti, in schimb, orice. Nu sunt bune decat amintirile care te ajuta sa traiesti in prezent.

4. Sa nu numeri zilele.

5. Sa nu uiti ca orice asteptare e provizorie, chiar daca dureaza toata viata.

6. Repeta ca nu exista pustiu. Exista doar incapacitatea noastra de a umple golul in care traim.

7. Nu pune in aceeasi oala si rugaciunea si pe Dumnezeu. Rugaciunea este uneori o forma de a spera a celui ce nu indrazneste sa spere singur.

8. Daca gandul asta te ajuta, nu cauta sa recunosti ca speri neavand altceva mai bun de facut sau chiar pentru a te feri de urmarile faptului ca nu faci nimic.

9. Binecuvanteaza ocazia de a-ti apartine in intregime. Singuratatea e o tarfa care nu te invinuieste ca esti egoist.

10. Aminteste-ti ca paradisul a fost, aproape sigur, o grota.

Octavian Paler – Viata pe un peron

4 februarie 2016