Ceasca de cultura

Autor: omdecultură

Centenarul pictorului George Ştefănescu-Râmnic

In 2014 se implinesc 100 de ani de la nasterea pictorului George Stefanescu-Ramnic, una dintre personalitatile-surpriza in recitirea istoriei recente a artei romanesti. Dupa o cariera de scenograf la Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, artistul a evoluat, in discretia concentrata a atelierului bucurestean, spre libera abstractie cromatica. In anii ’30–’60, Stefanescu-Ramnic era afiliabil amprentei lui Darascu.

Apoi, in Germania, dupa varsta de 75 de ani, cu o longevitate spectaculoasa, pictorul a marcat un salt stilistic pe care ne bucuram sa-l semnalam publicului si specialistilor. Gradina Zburatorului, expozitie cu un caracter retrospectiv, da o noua incarcatura de sens colectiei de familie, remarcabil organizata de Fundatia intemeiata de fiul artistului. George Stefanescu-Ramnic devine astfel, in posteritatea recuperata, purtatorul unei formule stenice de colorism pe trame de figurativ, treptat stilizat armonic.

Iata ce remarca criticul de arta Dan Grigorescu in 1987, in prefata albumului pe care Editura Meridiane il dedica artistului: „Identitatea stilistica a picturii lui George Stefanescu ar putea fi cautata prin raportare la un neoprimitivism al senzatiei, al emotiei si, deopotriva, al formularilor plastice. Este matca in care se intalnesc, pentru el, lectia intemeietorilor de modernitate (Gauguin, Van Gogh) si formulele vizuale de postbizantinism rusticizat, oferite de pictura taraneasca pe sticla.”

Marti, 28 octombrie 2014, in Sala Mitita Constantinescu a Palatului Bancii Nationale, a avut loc prezentarea publica a albumului monografic de pictura, grafica si scenografie Discreta frumusete – George Stefanescu-Ramnic (1914–2007). Expozitia, curatoriata de criticul de arta Aurelia Mocanu si de arhitectul Radu Stefanescu, fiul artistului, se va redeschide cu o amploare considerabila (cca 100 de lucrari cvasi-inedite), la Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti”, in 6 noiembrie 2014, la ora 17, in cadrul Seriei muzeale „Restitutio”.

Gradina Zburatorului – George Stefanescu-Ramnic (1914–2007), expozitie insotita de doua evenimente conexe, va putea fi vizitata in Salile H. H. Stahl si Lena Constante ale Muzeului National al Satului „Dimitrie Gusti” pana in 15 decembrie.

Dupa vernisajul din 6 noiembrie sustinut de criticul de arta Aurelia Mocanu joi, 13 noiembrie, la ora 16, se va decerna Premiul Vasile Dragut, acordat tinerilor curatori de Sectia de Critica a U.AP. din Romania, iar miercuri, 19 noiembrie, ora 16 va invitam la seara muzeala „Nostalgia atelierului”, oferita de istoricul de arta Ruxandra Dreptu.

Evenimentul expozitional, organizat cu sprijinul Fundatiei Pictor George Stefanescu (www.georgestefanescu.ro), va fi urmat de cocktail.

Actorul Geo Barton (1967)

Autoportret (1973)

Autoportret (1963)

Bolero (2002)

Colindatorii de neam (1982)

Doamna Lucia Sturdza Bulandra in Nebuna din Chaillot (1972)

Fara de tihna caminului (1981)

Femeie din Bitolia (1964)

Feminitate (1969)

Inceputul si sfarsitul (1997)

La targ (2001)

Paradis (1990)

Primavara II (1978)

2 noiembrie 2014
Festivalul Internațional de Muzică de Cameră SoNoRo împlineşte 10 ani de existenţă

In perioada 31 octombrie-17 noiembrie 2014 se desfasoara la Bucuresti, Cluj-Napoca si Iasi, cea de a IX-a editie a Festivalului International de Muzica de Camera SoNoRo, sub tema “BRIDGES”.

Deschiderea oficiala a festivalului SoNoRo la nivel national va avea loc, ca in fiecare an, in Sala Unirii a Palatului Cotroceni din Bucuresti, vineri, 31 octombrie, la ora 19.

In 2014, in premiera, festivalul se lanseaza in afara Romaniei, printr-un concert sustinut pe 22 octombrie de mezzosoprana Ruxandra Donose si Ansamblul Raro, in renumita sala Konzerthaus din Viena si organizat in parteneriat cu Institutul Cultural Roman din Viena.

Muzica clasica, jazz-ul si muzica tiganeasca fac oferta SoNoRo de nerefuzat

Programul SoNoRo “BRIDGES”, inspirat de unele dintre cele mai faimoase poduri ale lumii, acopera un repertoriu vast. Partiturile clasicilor Wolfgang Amadeus Mozart, Felix Mendelssohn-Bartholdy, Johannes Brahms, Edward Elgar, Claude Debussy sau César Franck, muzica experimentala a lui John Cage, armoniile sacre din compozitiile lui Monteverdi sau Gesualdo, fascinatia contemplativa a muzicii lui Olivier Messiaen, lirismul lui Dimitri Sostakovici si divinul firesc al cvintetului lui Franz Schubert vor face oferta cu atat mai greu de refuzat.

La cele de mai sus se adauga anul acesta muzica de jazz inspirata de filmele lui Andrei Tarkovsky, in interpretarea Cvartetului Tarkovsky, cu participarea extraordinara a lui Andrei Tarkovsky Jr., care va asigura componenta video a serii, dar si o seara pasionala, intitulata “Over the Danube”, cu muzica tiganeasca a legendarului Roby Lakatos si a ansamblului sau, la Palatul Bragadiru.

“A IX-a editie SoNoRo nu este doar un liant muzical intre unele dintre cele mai faimoase poduri ale lumii – Pont Neuf din Paris, Westminster Bridge din Londra, Podul Alexander Nevski din St. Petersburg, Brooklyn Bridge din New York sau Podul Radetzky din Viena, ci si o vitala punte catre editia viitoare, poate cea mai importanta de pana acum, cea in care pasarea SoNoRo va implini zece ani de existenta”, spune Razvan Popovici, directorul festivalului.

Peste 35 de artisti internationali, membri de renume ai elitei muzicale europene, prezenti la SoNoRo

Pe langa concerte, SoNoRo a pregatit anul acesta si o intalnire la Bucuresti cu celebrul regizor francez Bruno Monsaingeon, care va discuta despre documentarele sale privind lumea muzicala a secolului XX, si una la Cluj-Napoca, unde scriitorul si jurnalistul Marius Chivu va indruma publicul ardelean printre diversele punti si poduri celebre.

Tot la Cluj-Napoca, prin colaborarea cu Universitatea de Arta si Design, paisprezece studenti ai Programului de Master Design Textil au creat produse SoNoRo, sub coordonarea profesorului universitar doctor Radu Pulbere, produse care vor fi disponibile si la vanzare la toate concertele SoNoRo din Bucuresti si din tara.

Interferenta artelor este prezenta si prin intermediul obiectelor de ceramica unicat, integral realizate si decorate manual pentru SoNoRo de Madaslina Teler, designer ceramist (“De Ceramica”).

In ceea ce priveste artistii prezenti la SoNoRo, in concertele de la Bucuresti, Cluj sau Iasi, este bine de stiut ca in program sunt trecute numele a peste 35 de artisti internationali renumiti. Printre acestia se numara violonistii Boris Brovtsyn, Vilde Frang, Alexander Sitkovetsky, Hugo Ticciati sau Daniel Rowland, violistii Vladimir Mendelssohn sau Razvan Popovici, violoncelistii Anja Lechner, Valentin Radutiu sau Nicolas Altstaedt, pianistii François Couturier si Henri Sigfridsson, clarinetistul Thorsten Johanns, fagotistul Bram van Sambeek sau Cvartetul Schumann.

Programul complet al festivalului SoNoRo poate fi gasit pe www.sonoro.ro, iar biletele si abonamentele pentru concertele din Bucuresti sunt disponibile prin reteaua Eventim – magazinele Germanos, Orange, Vodafone, Domo, librariile Carturesti, librariile Humanitas si online pe www.eventim.ro.

24 octombrie 2014
Concurs Ceașca de cultură și Editura Meteor Press (4)

O remarcabila poveste adevarata, bestseller international si o carte mult indragita, care indeamna la o reflectie adanca asupra unui trecut ce nu trebuie uitat.

In martie 2000, un geamantan a sosit la un centru educational despre Holocaust, pentru copiii din Tokio. Pe exteriorul lui, scria cu vopsea alba: Hana Brady, 16 mai 1931 si Waisenkind – cuvantul german pentru „orfan”.

Copiii care au vazut geamantanul au pus o multime de intrebari. Cine fusese Hana Brady? Ce se intamplase cu ea? Ei au dorit ca Fumiko Ishioka, custodele centrului, sa afle raspunsurile. Intr-o calatorie plina de suspans, Fumiko a cautat indicii in Europa si America de Nord. Misterul geamantanului a purtat-o cu 70 de ani in trecut, iar ea a descoperit cu oroare tragedia unei familii a carei viata fericita intr-un orasel cehoslovac a fost distrusa de invazia nazistilor.

Aceasta este povestea care a declansat succesul uimitor al Geamantanului Hanei. De la prima sa editie, in 2002, cartea a obtinut mai multe premii decat orice alta carte canadiana pentru copii din ultimii 30 de ani. A fost tradusa in zeci de limbi si a schimbat mii de vieti.

KAREN LEVINE este producatoare radio si a lucrat mai bine de 25 de ani la emisiunile postului CBC. A obtinut multe premii pentru documentarele ei, inclusiv doua Premii Peabody, considerate echivalentele Premiilor Oscar in industria radiofonica. Initial, Karen a creat Geamantanul Hanei ca pe un documentar radiofonic, pentru ca ulterior sa-l transforme intr-o carte. Dupa lansarea cartii, ea a fost invitata sa se intalneasca cu copii din Japonia, Australia, Franta, Germania, Anglia, Statele Unite si, bineinteles, din Canada. Locuieste la Toronto cu partenerul ei de viata si cu fiul ei.

„O moarte timpurie este intotdeauna un eveniment foarte trist, si cu atat mai mult moartea unui tanar, a carui viata promite atatea pentru viitor. Exista multe istorii sfasietoare de pierderi ale potentialului uman in tragedia Holocaustului… In minte ne apare imediat Jurnalul Annei Frank, dar Geamantanul Hanei uneste intre ele mai multe lumi. Este relatarea remarcabila si emotionanta a felului cum curiozitatea copiilor japonezi a inspirat-o pe Fumiko Ishioka, profesoara la Centrul despre Holocaust Tokio, sa porneasca in anul 2000, la jumatate de secol dupa Holocaust, intr-o cautare epopeica, pentru a conferi „viata” unui nume care aparea pe un geamantan dat uitarii – unul dintre miile de geamantane confiscate in lagarul mortii de la Auschwitz.

In mod extraordinar, geamantanul acela modest le-a ingaduit copiilor din toata lumea sa afle prin intermediul Hanei povestea teribila a celor intamplate si in acelasi timp sa-i indemne sa tina seama de avertismentele istoriei. Povestea Hanei ne reaminteste tuturor sa fim mereu vigilenti fata de neomenie, prejudecati, intoleranta si consecintele teribile ale tacerii, indiferentei si apatiei.

Cartea aceasta va fi un instrument util pentru profesorii din Africa de Sud, care predau unor copii foarte indepartati in timp si spatiu de evenimentele groaznice ale Holocaustului. Nimeni nu poate pricepe cu usurinta persecutarile si mortile a milioane de oameni. Putem intelege dimensiunile tragediei numai prin intermediul povestilor personale. Hana a provenit dintr-o familie obisnuita de evrei si, ca orice fata, a avut sperantele sale modeste si visuri de viitor. Viitorul acela i-a fost insa negat, pur si simplu din cauza originii, nu pentru vreo fapta a ei sau a parintilor ei. Tinerii de aici, din Africa de Sud, vor putea sa se identifice cu visurile Hanei si sa recunoasca legile discriminatorii votate impotriva familiei ei, sa recunoasca excluderea ei din societate, intemnitarea parintilor si necesitatea asumarii de responsabilitati proprii adultilor cu mult inainte ca asa sa fi fost firesc. Toate acestea vor rezona cu tinerii sud-africani, pe masura ce ei vor invata despre propria lor istorie plina de suferinte. Luptandu-ne cu greutatile nascute din cladirea unei Africi de Sud noi, cartea aceasta ne va ajuta sa ne amintim ca toti oamenii trebuie sa fie pretuiti si considerati valorosi, indiferent de deosebirile dintre ei, si ca, doar prin aceasta atitudine, vom crea finalmente o societate mai omenoasa si mai dreapta.

Hana si-a dorit sa devina profesoara. Cu certitudine, prin cartea aceasta micuta, visul ei s-a realizat.”

(Arhiepiscop Emeritus Desmond Titu, presedinte al Fundatiei sud-africane pentru studiul Holocaustului)

Geamantanul Hanei este o poveste adevarata care se petrece pe trei continente de-a lungul a aproape saptezeci de ani. Ea aduce laolalta intamplarile prin care au trecut o fetita si familia ei din Cehoslovacia in anii 1930-1940, o tanara si un grup de copii din Tokio, si un barbat din Toronto, in vremurile moderne.

Intre anii 1939 si 1945, planeta noastra a fost cuprinsa de razboi. Dictatorul nazist Adolf Hitler dorea ca Germania sa conduca intreaga lume, iar in centrul planurilor sale figura eliminarea brutala a evreilor de pe fata pamantului. Pentru a scapa de „dusmanii” lui, Hitler a infiintat in toata Europa zeci de lagare, numite „lagare de concentrare”. Femei, barbati si copii evrei din aproape toate tarile de pe continent au fost deportati; au fost smulsi din locuintele lor si trimisi in aceste lagare, unde au fost supusi unor suferinte ingrozitoare. Multi au murit din cauza foametei si a bolilor. Majoritatea au fost omorati. in aceste lagare ale mortii, dar si in alte parti – unde slugile lui Hitler i-au indeplinit planul sinistru –, au fost ucisi sase milioane de evrei, dintre care un milion si jumatate au fost copii.

In 1945, razboiul a luat sfarsit si intreaga lume a aflat despre ororile petrecute in lagarele de concentrare. De atunci, oamenii au incercat sa inteleaga mai multe despre ceea ce in prezent este numit „Holocaust”, cel mai sinistru exemplu de crime in masa – sau genocid – din istoria omenirii. Cum a fost posibil sa se intample asa ceva? Cum ne putem asigura ca nu se va mai repeta niciodata?

In Japonia, un stat care a fost aliatul Germaniei naziste in cel de-al Doilea Razboi Mondial, atentia acordata istoriei Holocaustului este relativ recenta. Un donator japonez anonim, care a dorit sa contribuie la toleranta si intelegerea intre popoare, a decis ca era important ca tinerii din Japonia sa cunoasca mai multe despre acest capitol al istoriei mondiale. Prin eforturi proprii, el a infiintat si a dotat Centrul de Resurse si Educatie despre Holocaust din Tokio, care este dedicat acestui scop.

La un Forum al Copiilor despre Holocaust, care a avut loc in anul 1999, doua sute de elevi din scoli din Tokio s-au intalnit cu Yaffa Eliach, supravietuitoare a Holocaustului. Ea le-a povestit cum aproape toti evreii din satul ei, tineri si batrani, au fost omorati de nazisti. La sfarsitul prelegerii, Yaffa le-a reamintit ca aceia care detin puterea de „a asigura pacea in viitor” sunt copiii. O duzina de copii japonezi i-au primit cuvintele cu bratele deschise si au infiintat gruparea „Small Wings” („Aripioarele”). In prezent, membrii acestei grupari, cu varste cuprinse intre opt si optsprezece ani, se intalnesc lunar. Ei publica un buletin informativ, ajuta la desfasurarea actiunilor din Centrul de Resurse si Educatie despre Holocaust din Tokio si se straduiesc sa atraga interesul altor copii japonezi asupra istoriei Holocaustului. Ei sunt indrumati de Fumiko Ishioka, directoarea Centrului Holocaustului.

Geamantanul – geamantanul Hanei – este o cheie pentru succesul misiunii lor. In interiorul lui se gaseste o poveste plina de tristete, dar si de bucurie, un memento al brutalitatilor trecutului si al sperantelor pentru viitor. (Introducere, Geamantanul Hanei).

21 octombrie 2014
Preselecție pentru Corul de Copii Radio!

CORUL DE COPII RADIO – condus de dirijorul VOICU POPESCU – un adevarat ambasador cultural al Romaniei peste hotare, prin participarea la numeroase festivaluri si concursuri internationale, cauta noi talente care sa se alature ansamblului. Radio Romania organizeaza duminica, 19 octombrie 2014, de la ora 10, o preselectie pentru Corul de Copii Radio, la sediul Radiodifuziunii Romane (strada Temisana 31, sector 1, Bucuresti). Inscrierile se fac in ziua preselectiei. Sunt admisi elevi cu varsta intre 8-13 ani – pentru fete si 8-10 ani – pentru baieti.

Infiintat in 1945, CORUL DE COPII RADIO a avut o evolutie spectaculoasa inca de la aparitia sa in peisajul muzical romanesc. Aici si-au deschis calea carierei artistice Ileana Cotrubas, Silvia Voinea, Maria Hurduc, Cornelia Angelescu, Voicu Enachescu, George Crasnaru, Dan Dumitrescu, Roxana Briban, Roxana Constantinescu si multi altii. In ultimii ani, sub indrumarea dirijorului Voicu Popescu, asistat de pianista Camelia Chitibea si in prezent de Magdalena Faur, ansamblul exploreaza noi forme de expresie artistica si este implicat in numeroase proiecte internationale.

Recitalurile, concertele "a cappella", contributiile aduse interpretarilor unor capodopere vocal-simfonice alaturi de Orchestra Nationala Radio, Orchestra de Camera Radio, Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, Filarmonica din Munchen, Orchestra de Stat Bavareza, sub bagheta unor mari maestri romani si straini ca: Iosif Conta, Ludovic Bacs, Horia Andreescu, Cristian Badea, Jing Wang, Lawrence Foster, Wayne Marshall, Zubin Mehta, au dezvaluit deosebitele calitati interpretative ale formatiei.

Cele peste 50 de participari la festivaluri, turnee artistice si concursuri internationale in aproape toate statele Europei, in Japonia, SUA si Canada, au adus tinerilor artisti pretioase distinctii si premii si au contribuit la acordarea, in 2004, de catre Federatia Corurilor din U. E., a titlului de „AMBASADOR CULTURAL AL UNIUNII EUROPENE”.

14 octombrie 2014
Seara valorilor ieșene

„Seara Valorilor”, eveniment organizat de Primaria Municipiului Iasi, in parteneriat cu Opera Nationala Romana Iasi si in colaborare cu TVR Iasi, are loc marti, 14 octombrie, incepand cu ora 18.00, in Sala Mare a Teatrului National „Vasile Alecsandri” din Iasi.

In cadrul “Serii Valorilor” se vor oferi premii si distinctii pentru cele mai reprezentative nume academice, culturale, educationale, civice si nu numai, atat din Iasi, cat si din Romania, care au contribuit la imbunatatirea imaginii Iasiului. Printre momentele importante ale serii se numara si acordarea titlului de Cetatean de Onoare al Municipiului Iasi, doctorului Adrian Streinu-Cercel si actorului Ion Caramitru.

Evenimentul, regizat de managerul Operei iesene, Beatrice Rancea, include si un spectacol cu arii celebre, interpretare de solistii Cristina Grigoras, Simona Titieanu, Ana Maria Donose, Lacramioara Maria Hrubaru Roata, Florentina Onica, Maria Macsim Nicoara, Jean Kristof Bouton, Andrei Fermesanu, Octavian Dumitru, Florin Guzga, Andrei Apreotesei si contratenorul Daniel Birlescu, sub bagheta dirijorului Adrian Morar (Opera Nationala Romana Cluj-Napoca) si cu participarea corului de copii Juniorii Operei coordonat de Raluca Zaharia.

De asemenea, in premiera nationala, trupa Gran Gala Flamenco, din Barcelona, va oferi un spectacol de muzica si dansuri traditionale din Spania.

Gala va putea fi urmarita in direct pe doua ecrane amplasate in fata Teatrului National “Vasile Alecsandri” Iasi si pe site-ul oficial www.sarbatorileiasului.ro.

13 octombrie 2014
Literatura de calitate, pentru a treia oară la Timișoara, la Vest de Est, la Est de Vest

In perioada 22-24 octombrie 2014 este programata cea de a III-a editie a Festivalului International de Literatura de la Timisoara (FILTM), la Muzeul de Arta Timisoara, in Sala Baroca.

Proiect al Headsome Communication, intiat in 2012 de Oana Boca, Ioana Gruenwald si Robert Serban, Festivalului International de Literatura de la Timisoara (FILTM) are in 2014 invitati din Ungaria, Croatia, Franta, Albania, Marea Britanie, Elvetia, alaturi de scriitori romani, consacrati, dar si din noua generatie. Printre acestia se numara Mircea Mihaies, Filip Florian, Radu Pavel Gheo, Florin Lazarescu, Bogdan Munteanu.

De asemenea, editia din acest an isi propune si o mai buna cunoastere a literaturii maghiare de astazi. In acest spirit, in ultima seara a Festivalului, organizatorii au pregatit o petrecere cu muzica si mancaruri unguresti.

In 2014, sapte nume importante ale literaturii universale contemporane alaturi de cinci scriitori romani importanti vor sosi in capitala Banatului: László Krasznahorkai (Ungaria), Jean Mattern (Franta), Dasa Drndic (Croatia), Paul Bailey, cunoscut prozator si critic literar britanic, Ornela Vorpsi, emigrata in 1991 din Albania, stabilita la Paris si cunoscuta deopotriva ca scriitoare si artist vizual, Noemi Kiss (Ungaria), Catalin Dorian Florescu, timisorean de origine, astazi, unul dintre cei mai apreciati prozatori elvetieni, laureat al Premiului National al Cartii pe anul 2011, Mircea Mihaies, Filip Florian, Radu Pavel Gheo, Florin Lazarescu, Bogdan Munteanu.

Legat de importanta acestui festival si de rolul sau in viata culturala din Romania, Robert Serban, presedintele FILTM, afirma: “De trei ani, iata, invitam in capitala Banatului scriitori importanti ai Europei, care, prin cartile si atitudinea lor, pledeaza pentru actul cititului ca exercitiu fundamental al existentei acestei lumi. Mediem, prin intermediul FILTM, intilnirea cu literaturi din apropierea noastra, ba chiar ne aplecam cu interes, anual, cu precadere asupra unei tari anume: anul acesta, ne-am propus sa intelegem mai bine contextul literar maghiar de astazi, anul trecut am incercat sa intelegem literatura sirba contemporana. Oaspetii editiei de anul acesta ai Festivalului International de Literatura de la Timisoara sint autori de marca, publicati de edituri prestigioase (patru dintre ei au aparut in traducere la prestigioasa editura Gallimard), distinsi cu premii importante si primiti cu entuziasm de catre criticii occidentali. Timisoara isi consolideaza pozitia pe harta culturala romaneasca si europeana si datorita acestui eveniment de calibru, care demonstreaza ca literatura este extrem de vie si de frumoasa!”

Lecturi publice in premiera la FILTM

Editia din acest an a Festivalului International de Literatura de la Timisoara „La Vest de Est / La Est de Vest”, ce va avea loc in perioada 22-24 octombrie, va prilejui publicului timisorean nu doar intilnirea cu nume cunoscute ale literaturii contemporane, ci si o serie de lecturi publice in premiera. Printre scriitorii invitati care vor sustine lecturi publice se numara Jean Mattern, Mircea Mihaies, Filip Florian, László Krasznahorkai, Paul Bailey, Catalin Dorian Florescu.

Astfel, Jean Mattern, un scriitor ale carui origini se pierd in Banatul anilor post-belici, va citi, in premiera absoluta la Timisoara, din cel mai recent roman al sau: Septembre, cartea aflata in pregatire la prestigioasa editura Gallimard.

Scriitorul Mircea Mihaies va citi, in prima seara a Festivalului de Literatura de la Timisoara, editia a III-a, un fragment dintr-o scriere inedita, volumul Corpuri de litere, a carui coautoare este Adriana Babeti.

O lectura in premiera absoluta va sustine si prozatorul Filip Florian, din fragmentul scris pentru Halebarde Halebarde, cartea neterminata a lui José Saramago, laureatul Premiului Nobel pentru Literatura pe anul 1998.

Dar, cu siguranta, una dintre cele mai asteptate lecturi publice din cadrul editiei din acest an a Festivalului de Literatura de la Timisoara este cea a lui László Krasznahorkai din Ungaria, unul dintre cei mai apreciati prozatori europeni ai momentului. Acesta va citi din Satantango, cartea care l-a propulsat in galeria numelor ilustre ale literaturii maghiare de astazi, a carei editie in limba romana a aparut la Editura Curtea Veche, in traducerea Anamariei Pop.

Pe site-ul festivalului, www.filtm.ro, gasiti toate informatiile legate de scriitorii participanti si de momentele oferite de organizatori, pe zile.

13 octombrie 2014
Casa de cultură românească, visul unei „familii” românești din exil

Biblioteca Romana din Freiburg, infiintata la 1 mai 1949, a avut de la inceput misiunea de a face promova si propaga istoria si cultura romaneasca unor importante cercuri intelectuale straine din Occident si de a afirma pe mai multe planuri cauza si drepturile istorice ale romanilor de pretutindeni. [1] Sediul Bibliotecii Romane din Freiburg s-a dovedit in timp a fi un subiect serpuitor si sensibil care a determinat polarizarea unor energii importante pentru finalitatea unui sediu permanent pentru regasirea unui trup pe care spiritul romanesc sa-l poata cuprinde.

Miza si miezul acestor realitati o regasim in biografia, detaliile legate de cladirile in care a functionat biblioteca pana sa existe locatia actuala. Astfel la 17 decembrie 1950 a fost inaugurat sediul Bibliotecii Romane din Freiburg in Zasiusstr. 39, in locuinta lui Virgil Mihailescu. Dupa doar cativa ani, in 1956 „cand proprietarul locuintei inchiriate de familia Mihailescu ajunge la concluzia ca greutatea cartilor bibliotecii ar putea sa puna in pericol structura de rezistenta a cladirii, Virgil Mihailescu este invitat sa se mute”. [2]

Virgil Mihailescu a lansat, in situatia creata, un apel pentru colectarea de fonduri in scopul achizitionarii unui nou local: „folosim prilejul pe care ni-l ofera comemorarea a sapte ani de activitate a Bibliotecii de la Freiburg spre a pasi la realizarea unui gand, care ne munceste de mult: contruirea unei Case de cultura romaneasca. Dorim ca spiritul de creatie care s-a degajat din intreaga activitate culturala a Bibliotecii de la Freiburg sa se concretizeze printr-un local propriu, care in acest vechi oras cultural de sinteza a spiritului german-latin, sa constitue un simbol de fapta romaneasca[…] insufletiti de asemenea ganduri curate, ne adresam tuturor romanilor si strainilor care sunt prieteni ai neamului nostru, fara deosebire de credinta politica sau confesionala. Lor le cerem sprijinul moral si material prin punerea unei caramizi la aceasta ctitorie romaneasca […] Dati-va obolul pentru Casa Culturala de la Freiburg”. [3]

In acele conditii prezentate, printul Nicolae cumpara cladirea din Freiburg din Mercystrasse nr. 24 pe care o va pune la dispozitie pentru mutarea si inaugurarea in acest nou sediu al Bibliotecii. Chiria imobilului in care biblioteca a functionat a fost achitata de asociatia Caritas. [4] In aceasta casa din Mercystrasse nr. 24, biblioteca isi va desfasura activitatea timp de 13 ani: „era o cladire impunatoare.

La parter erau sase camere mari si luminoase, foarte potrivite pentru o biblioteca, precum si un subsol sanatos, unde se puteau organiza chiar sectii si depozite. Asociatia „Caritas” si directorul ei de atunci, regretatul Martin Vorgrimler – care a fost intaiul presedinte al Cercului de prieteni al Bibliotecii si in ale carei atributii intrau si problemele refugiatilor din Est – au aratat o adanca intelegere pentru cauza romaneasca; el a fost cel care dispus ca Asociatia sa preia plata chiriei imobilului, fapt pentru care Biblioteca ii pastreaza o nestearsa recunostinta”. [5]

In 1964 reprezentantii Bibliotecii Romane din Freiburg au obligatia sa-si caute un alt sediu deoarece printul Nicolae, in calitate de presedinte al Fundatiei de cultura romaneasca „someaza biblioteca sa-si caute un nou local pana la data de 30 septembrie 1964”.[6] Astfel Virgil Mihailescu, in august 1964 „reia initiativa colectarii de fonduri in vederea achizitionarii unui local propriu (Fondul Casei Culturale) si lanseaza un nou apel public”. [7]

In acest scop in 1965 a fost lansat primul apel care a fost semnat de reprezentantii exilului romanesc: „monseniorul Octavian Barlea, Virgil Buescu, Antoaneta Bodisco, George Cioranescu, I.G. Dimitriu, Mircea Eliade, I.V. Emilian, Virgil Ierunca, Petru Iroaie, Monica Lovinescu, Eugen Lozovan, J.N. Manzatti, Constantin Papanace, Mircea Popescu, Vasile Posteuca, George Racoveanu”. [8]

Conform lui Florin Manolescu la 29 octombrie 1970 se perfecteaza cumpararea cladirii din Freiburg, Uhlandstrasse 7, sediul de pana astazi al bibliotecii: „potrivit actului de vanzare-cumparare, refugiatii romani au contribuit cu suma de 86 000 DM, statul vest-german cu 200 000 DM, iar restul de 140 000 DM a fost completat printr-un imprumut contractat de institutie”.[9]

Din sursele lui R. Apostol se retine urmatorul aspect ca „dupa multe cautari si demersuri Maria Mihailescu, sotia directorului bibliotecii, a descoperit localul cladirii actuale ale Bibliotecii Romane din Freiburg […] care adaposteste azi Casa Culturala Romana, Institutul si Biblioteca in Uhlandstrasse nr. 7, aproape de frumosul rau Dreisam si de dealurile cu paduri si brazi, uneori albastre ca inserarea de iarna, alteori negre, acel negru specific care a dat numele intregii regiuni: Padurea Neagra. Prin curtea cladirii curge unul dintre acele multe Bächlein, paraiase cu albii pietruite si ape limpezi care alearga prin rigolele anume sapate in strazile Freiburgului, botezat de Virgil Mihailescu, Bistrita”.[10]

Astfel mutarea in noul local s-a incheiat la 7 iunie 1971, iar inaugurarea festiva a avut loc in 1972, cu ocazia Adunarii generale anuale.[11]

Activitatea Bibliotecii Romane din Freiburg se desfasoara de atunci si pana in zilele noastre, in acel local, continuand traditia manifestarilor culturale romane in strainatate.

* Prezentul articol face parte din campania de promovare a proiectului “Comori ascunse la Biblioteca Romana din Freiburg”.

Proiectul isi propune sa evidentieze aportul Bibliotecii Romane din Freiburg la continuitatea spatiului cultural romanesc in Occident si sa atraga atentia publicului asupra importantei exilului, diasporei si cailor europenizarii societatii romanesti actuale. Coordonatorul proiectului este dr. Mihaela Toader, expert in memoria exilului romanesc, impreuna cu George Stefan Nazareanu responsabilul de grafica si Filimon Dumitru Alexandru responsabilul de Comunicare si PR.

Benefiaciarul acestui proiect este Institutul Roman/Biblioteca Romana din Freiburg, Germania. http://www.rumänische-bibliothek.de/. Programul de finantare din care face parte proiectul: „Constantin Brancusi” – Cultura.

Acest proiect este realizat cu sprijinul Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni. http://www.dprp.gov.ro/

[1] R. APOSTOL, Biblioteca si Institutul Roman de Cercetari din Freiburg (Istoric), in „Buletinul Bibliotecii Romane”, Vol. (IX) – Serie noua – 1975/1976, Freiburg (Germania) – 1976, p. III.

[2] Florin MANOLESCU, Enciclopedia exilului literar romanesc, Editura Compania, 2003, Bucuresti, p. 84

[3] Ibidem.

[4] Ibidem.

[5] R. APOSTOL, Op. cit., p. 604.

[6] Florin MANOLESCU, Op. cit. p. 85.

[7] Ibidem, p. 85.

[8] Ibidem.

[9] Ibidem.

[10] R. Apostol, Op. cit., p. 621.

[11] Florin MANOLESCU, Op. cit., p. 85.

12 octombrie 2014
„Q.E.D.” – filmul românesc al toamnei rulează și la Iași

Cel mai apreciat film romanesc al anului, „QED.”, scris si regizat de Andrei Gruzsniczki si selectionat in peste 20 de festivaluri internationale, se lanseaza din 10 octombrie in 27 de orase, inclusiv in Iasi. Iesenii il vor putea vedea, in prima saptamana de lansare, la Cinema City Iulius Mall si Cinema Republica.

„O poveste despre paranoia si tradare – parte thriller, parte comedie de moravuri”, il descria „The New York Times”, dupa proiectia de la festivalul New Directors/ New Films, in aceasta primavara. Potrivit publicatiei de specialitate „Variety”, „Q.E.D.” este excelent filmat in alb-negru si reuseste „o remarcabila recreare a epocii”. Iar criticii „The Hollywood Reporter” apreciaza ca este „un film inteligent structurat si bine jucat, care-si plateste politele in scenele de final”.

Drama cu accente policier are ca punct de plecare decizia unui matematician de a publica o cercetare intr-o revista a unei universitati americane, in 1984, fara acordul Partidului. Gestul sau nu ramane fara consecinte. in rolurile centrale: talentatii actori de teatru Ofelia Popii si Sorin Leoveanu, alaturi de Florin Piersic Jr. Tensiune, compromis, prietenie si tradare, intr-un film care imprumuta din aerul filmelor clasice de spionaj si ii are in distributie si pe Virgil Ogasanu, Tora Vasilescu, Dorian Boguta, Marc Titieni, Paul Ipate, Lucian Ifrim, Medeea Marinescu, Alina Berzunteanu si Mihai Calin.

Filmul si marcheaza o premiera in cinematografia romaneasca de dupa 1989: este primul realizat pe pelicula alb-negru de la „Morometii” (1987) incoace. Vivi Dragan Vasile, director de imagine cu peste 40 de filme in portofoliu, semneaza imaginea ambelor productii. Un alt punct forte al filmului este scenografia semnata de Cristian Niculescu si premiata la Festival of Central and Eastern Film din Wiesbaden – goEAST. Montajul ii apartine Danei Bunescu, iar costumele – Svetlanei Mihailescu.

„Q.E.D.” a obtinut Premiul Special al Juriului la Festivalul International de Film de la Roma si a fost proiectat in peste 20 de festivaluri, la New York, Göteborg, Vilnius sau Karlovy Vary, in programul „Variety Critics Choice”. A fost singurul film romanesc din competitia internantionala TIFF 2014 si a castigat, totodata, Marele Premiu Golden Taiga la International Debut Film Festival, desfasurat in orasul Khanty-Mansiisk din Siberia.

Absolvent al Academiei de Teatru si Film din Bucuresti, promotia 1994, Andrei Gruzsniczki se afla la al doilea lungmetraj de cinema, dupa „Cealalta Irina” (2009), debut proiectat si premiat in numeroase festivaluri.

Filmul este produs de Velvet Moraru, prin ICON Production, casa de productie din spatele „Autobiografiei lui Nicolae Ceausescu” (regia Andrei Ujica, 2010).

Pelicula este realizata cu sprijinul Centrului National al Cinematografiei, cu contributia Cinema City & The Group si cu participarea Abis Studio si HBO Romania.

8 octombrie 2014
Simpozionul “Monumentul – Tradiție și Viitor. Ediția a XVI-a”

Joi, 9 octombrie 2014, la Muzeul Unirii Iasi, va avea loc, incepand cu ora 10.00, cea de a XVI-a editie a Simpozionului “Monumentul – Traditie si Viitor”.

Organizat de Muzeul Unirii Iasi, in colaborare cu Ministerul Culturii din Romania, Ministerul Culturii din Republica Moldova, Mitropolia Moldovei si Bucovinei, Complexul National Muzeal Moldova Iasi, Institutul National al Patrimoniului, Directia Judeteana pentru Cultura Iasi, Agentia Nationala Arheologica din Romania si cea din Republica Moldova, Fundatia “Alexandru Ioan Bun” de la Cernauti, Consulatul Romaniei la Cernauti si Uniunea Nationala a Restauratorilor din Romania, Consiliul Judetean Iasi, prin Comisia de Cultur si Primaria Municipiului Iasi, evenimentul cuprinde dezbateri stiintifice, expozitii, lansari de carte.

Printre invitatii speciali ai manifestarii se numara Mihai Dimitrie Sturdza, cercetatorul Tereza Sinigalia, restauratorul si arhitectul Virgilius Teodorescu si Mitropolitului Moldovei si Bucovinei, Intat Prea Sfintia Sa Teofan.

Expozitiile acestei editii, in numar de cinci, pun accentul pe monument, pe frumusetea sa in plan urban si pe importanta restaurarii dupa cele mai stricte norme ale restauratorilor.

Legat de continutul expozitiilor, doamna Aurica Ichim, coordonator al Muzeului Unirii Iasi, gazda evenimentului, precizeaza: “Vin cercetatori de la Institutul Patrimoniului si aduc o expozitie referitor la activitatea arhitectului Horia Teodoru. In aceasta expozitie, pe langa posterele cu monumentele restaurate de el, sunt incluse si fotografii originale facute la monumentele istorice din Iasi. Pentru ca anul acesta sunt implicate trei orase, Iasi, Chisinau, Cernauti, vin si cei de la Chisinau cu o expozitie frumoasa continand imagini ale monumentelor din Republica Moldova. Avem, apoi, o expozitie a doamnei Rodica Lupu care va prezenta 15 biserici din Iasi lucrate in margele si, inca o expozitie ai carei curatori suntem eu si domnul Sorin Iftimie, Orasul Iasi, memoria monumentelor, care va cuprinde postere cu imagini mai putin cunoscute a 28 de monumente si planuri de sectiuni a monumentelor, planuri de amplasament, pentru a reproduce mediul ambiental al acestor monumente.”

Tot la editia din acest an a Simpozionului Monumentul – Traditie si Viitor, o tema speciala este omagierea domnului Mihai Dimitrie Sturdza. La cei 80 de ani ai sai, a acceptat sa fie aici pentru a prezenta “Enciclopedia familiilor boieresti” si pentru a asista la lansarea volumului care ii este dedicat de catre Institutul de Istorie “A.D.Xenopol” din Iasi, de catre Universitatea “Al.I.Cuza” si de catre alte institutii care s-au implicat.

De asemenea, o alta sectiune a simpozionului ii este dedicata voievodului Constantin Brancoveanu. Nu se putea ca Moldova sa nu aiba si o sectiune in care sa fie prezentate lucrari despre ctitoriile acestui domnitor.

“Acest simpozion a capatat, deja, un renume si daca am ajuns la cea de a XVI-a editie, inseamna ca am si confirmat ca nu facem ce facem de dragul de a marca o manifestare, ci pentru ca aici vin cercetatori cu experienta, dar si tineri aspiranti. Simt si vad cum usor, intr-adevar, e un schimb de generatii, e o transmitere intre generatii a ideilor, a ceea ce inseamna restaurarea si cercetarea monumentelor. Pe langa cercetatorii de la Academia Romana care vin de 16 ani la acest simpozion, vin si altii tineri care s-au implicat in cercetarea monumentelor istorice. Vreau sa va spun ca acest simpozion a deschis si foarte multe cai pentru teme de doctorat, pentru carti, pentru lucrari stiintifice. Monumentele incep sa fie privite asa cum ar trebui: de la ctitori pana in prezent, parcurgand toata istoria lor. A restaura un monument istoric inseamna sa il aduci cat mai aproape de forma lui originala si nu sa ii faci adaugiri, sa ii aduci elemente noi”, mai spune doamna Ichim.

8 octombrie 2014
Afacerea Tănase (regia Ionuț Teianu) a câștigat marele premiu la DocuArt Fest

Festivalul de Film Documentar Romanesc Bucuresti Docuart Fest si-a desemnat, duminica, 5 octombrie, castigatorii competitiei.

Juriul format din Francisc Mraz, Marian Tutui si Thomas Ciulei au decis sa acorde marele premiu documentarului “Afacerea Tanase” in regia lui Ionut Teianu pentru abilitatea constructiei in 3 etape contrastante a protagonistului securist. Documentarul ne dezvaluie fata ascunsa a Romaniei ceausiste in planul relatiilor externe, precum si mijloacele criminale la care Securitatea nu ezita sa recurga pentru reducerea la tacere a opozantilor.

Premiul a fost oferit de sponsorul principal, Maxbet: “Suntem bucurosi ca am putut veni in sprijinul acestei initiative culturale si ca am devenit parte a unui fenomen care se dezvolta vazand cu ochii. Sustinem asociatia culturala Docuart pentru grija pe care le-o poarta tinerilor, avantul pe care il aduce si determinarea de a promova valori ale cinematografiei romanesti. Aici avem ceva in comun, la Maxbet formam tineri si ii crestem. Le cream oportunitati de munca si invatam cum sa reusim impreuna. Acest punct comun intretine colaborarea cu Docuart si sansa de a construi pentru viitor, tinand aproape oameni tineri, spontani si dedicati”, Gherghina Ionescu, administrator Maxbet.

Sectiunea competitionala principala Docuart Fest

Premiul pentru cea mai buna regie din sectiunea principala s-a acordat tot filmului “Afacerea Tanase”, in regia Ionut Teianu, pentru claritatea cu care reconstituie comanda securitatii de asasinat a dizidentilor romani, Tanase si Goma.

Premiul pentru cea mai buna imagine a fost acordat filmului “Aici Nora Iuga” in regia lui Vlad Rotaru, imaginea Un cristian, Vlad Rotaru, Cezar Gheorghe si Nicu, pentru capacitatea de a surprinde ubicuitatea personajului Nora Iuga.

Premiul pentru cel mai bun montaj s-a acordat filmului “In spatele cortinei”, in regia Bogdan Mustata, film montat de Georgiana Mera, pentru eficienta expresiva a montajului, starilor profund antagonice: propaganda comunista si tragedia realului.

Sectiunea competitionala studenteasca Docuart Fest

Premiul pentru cea mai buna regie s-a acordat filmului “GEORGE”, in regia Alexandrei Coca-Cozma, pentru delicatetea cu care regizorul construieste personajul, baiatul nevazator, evitand tragicul fara perspectiva si portretizand intr-un mod optimist sansa unei vieti.

Premiul pentru cea mai buna imagine s-a acordat filmului “IULIAN”, in regia lui Alex Mironescu, imaginea by Zoran Simulo, pentru acuratetea clasicismului asumat si a simplitatii elegantei cadrelor.

Premiul pentru cel mai bun montaj, sectiunea studenteasca s-a acordat filmului “Sorin Chifiruc: compromis”, in regia lui Alexandru Badea, montaj Andrei Boanta, pentru folosirea cu indemanare a unei mari diversitati de imagini de arhiva.

Totodata, anul acesta s-a acordat si un premiu special in cadrul sectiunii studentesti. Premiul a revenit autorului Vlad Alexandru, pentru realizarea filmului „O alta zi a omenirii”, o poveste terifianta traita de Charles Wratto, un fost copil soldat al Razboiului Civil din Liberia, Africa.

Filmele proiectate la docuart Fest au fost urmate de sesiuni de Q&A cu realizatorii, moderate de Florin Barbu si de Daniela Apostol.

Docuart Fest s-a incheiat duminica seara, cu gala de premiere, 3 filme documentare de arta semnate de Laurentiu Damian, Cornel Mihalache si Francisc Mraz, si o retrospectiva Florin Iepan. Editia a treia a festivalului de film documentar romanesc a avut loc in perioada 1 – 5 octombrie 2014, la Cinemateca Eforie, cu intrare libera.

„5 zile de documentar cu un numar mult mai mare de spectatori fata de editia precedenta, public tanar curios si activ la sesiunile de Q&A, buna parte din acesta prezent si la sesiunile de masterclass cu Florin Iepan, Paula Herlo si Dana Bunescu. 5 zile cu vreme racoroasa dar cu atmosfera calda, cinefili pasionati si o echipa care deja se gandeste la editia urmatoare” – Daniela Apostol, director Docuart Fest.

Multumim sponsorilor, in special sponsorului principal MaxBet, partenerilor media si tuturor celor care ne-au ajutat la distribuirea informatiilor.

Asociatia DocuARt este este o asociatie autonoma, neguvernamentala, apolitica si fara scop patrimonial, cu caracter educativ, social, neguvernamental, democratic, independent, non-profit si apolitic. Scopul principal al Asociatiei DOCUART este sprijinirea filmului documentar romanesc si european, promovarea culturii populare traditionale si contemporane in circuitul national si international de valori, Initierea de proiecte culturale si realizarea de programe in domeniu, in scopul promovarii, conservarii si apararii statutului creatorilor.

7 octombrie 2014