Autor: omdecultură

Micile poveşti mari (Sau despre Scriitorul de vagoane)

Intr-o lume dusa la extrem cu tehnicizarea, cu oameni din ce in ce mai chinuti de neputinta de a depasi butoanele calculatorului sau telefonului mobil spre a pasi in normalitatea comunicarii interpersonale, proza scurta a lui Alex Plescan ne readuce in copilarie. Desigur, nu o luati ad literam, ci in lumea trairilor simple, a imaginilor despre noi si despre ceilalti nealterate de unde hertziene, in vremea visului care e realitate, in masura in care si realitatea este vis.
Autorul opereaza cu imagini simple, eficiente si extrem de percutante, realizand modele de povestiri din realitate, despre realitate, dar deloc copiative. Ca orice bun creator de arta, nu copiaza ceea ce vede, ceea ce aude, ci esentializeaza si transforma pentru noi sentimentele in imagini si imaginile in trairi. Pot spune ca transfera in mintea noastra credibilul, caci, dincolo de orice alte calificative, cred ca povestirile sale „abunda” de credibil.

Chiar daca relateaza intamplari posibil adevarate, posibil traite, posibil visate, posibil dorite, ele, toate, genereaza in cititor acest sentiment al credibilului. Ce este, pana la urma, literatura buna? Niciun roman, nicio piesa de teatru, nicio nuvela, sau povestire nu trebuie sa fie reale, pentru a fi bune. E suficient ca receptorul lor sa creada in ele, in mesajul lor, in emotiile transmise si in puterea lor de a se insinua in tine, ducandu-te intr-un posibil univers paralel. Un univers in care sa afirmam, laolalta cu Pirandello, ca:”Asa este, daca vi se pare”

Nu va recomand sa cititi aceste povestiri numai pentru aceasta calitate a lor. Ea nu este nici singura, de altfel. Veti descoperi rand cu rand, pagina cu pagina, imaginatie, eleganta a exprimarii, vorbe memorabile („un peisaj cu mori de vant ca o livada in care creste energia electrica” sau: „muntele aspru, roscat, cu o fusta de pini verzi de jur imprejur”, sau: „calcand prin copilarie ca degetele pe Clavecinul bine temperat”, sau: „Cand Dora deschide usa, toate culorile din camera ii fac loc”, sau: „Dora suspina ca viata ei n-o sa fie niciodata ca un film”, sau: „Niciodata, Norma nu a stiut sa aiba amintiri”), sinteze si analize ale fiintei umane, caracterizari si enunturi surprinzatoare, uneori toate acestea in numai 1-2 pagini. Este o performanta extrem de greu de inteles, dar, daca o sa cititi cu mare atentie cuvantul introductiv al autorului, veti descoperi ca in spatele acestor texte nu sta numai talentul, indiscutabil, ci si MUNCA. Multa, multa munca, mii si zeci de mii de pagini, toate intinse pe parcursul a mai bine de 30 de ani. Are ceva vechime intr-ale frumusetii, Domnul Plescan!

Constantin Venerus Popa

3 iunie 2014
MAXIM QUARTET concertează în Ierusalim la „The Israel Festival“

Joi, 5 iunie 2014, MAXIM QUARTET va sustine un concert in aer liber in Israel, pe scena First Station Jerusalem (gara veche a Ierusalimului transformata intr-un modern centru de evenimente culturale), in cadrul manifestarii intitulate THE ISRAEL FESTIVAL. Unul dintre cele mai longevive evenimente de acest gen, The Israel Festival se afla la cea de-a 53-a editie (fondat in 1961), se deruleaza intre 29 mai si 20 iunie 2014 si reuneste invitati din intreaga lume, intr-o mare diversitate de momente artistice: concerte si recitaluri de la muzica clasica la jazz, spectacole de dans, teatru etc. Institutul Cultural Roman din Tel Aviv este partenerul acestui prestigios festival in organizarea concertului Maxim Quartet.

Ansamblu unic in Europa, Maxim Quartet s-a constituit in urma cu doi ani, prin asocierea inedita a patru instrumente: pian – Horia Maxim, flaut – Mihaela Anica, acordeon – Fernando Mihalache si contrabas – Sandel Smarandescu. In 2013, Maxim Quartet s-a bucurat de aprecierea publicului, dar si a specialistilor (critici muzicali, compozitori s.a.) ca urmare a participarii la doua dintre cele mai importante festivaluri europene: „Europäische Wochen Festspiele“ („Festivalului Saptamanile Europene“) – Passau, Germania si Festivalul International „George Enescu“.

Gratie formulei instrumentale unice, Maxim Quartet isi propune sa promoveze o modalitate moderna si proprie grupului de a trata creatii din zona muzicii clasice, a jazz-ului sau a muzicii de film, prin transcriere, prelucrare si chiar prin adaugarea unor elemente de improvizatie.

Repertoriul Maxim Quartet prezentat in concertul din Israel va cuprinde multe creatii romanesti: Paul Constantinescu, Tiberiu Olah, Dan Dediu, Johnny Raducanu sunt cativa dintre compozitorii selectati. Spectatorii se vor intalni insa si cu influente romanesti in lucrari ale unor compozitori straini: „Dansurile Romanesti“ de Bela Bartok sau „Valsul“ autorului basarabean Eugen Doga.

Vor fi interpretate partituri precum „Cantec“ si „Joc Dobrogean“ de Paul Constantinescu, „Andante“ de Tiberiu Olah etc., toate adaptate pentru formula de cvartet si prezentate deci publicului intr-o formula sonora deosebita. Spiritul satiric si teatral al muzicii este si el valorizat prin dialogul instrumental, in creatii ca „Rondo alla Münchhausen“ sau „Balkan-Tango with Walking Bass“, de Dan Dediu. Nu in ultimul rand, concertul Maxim Quartet propune spectatorilor si o incursiune in lumea jazz-ului, cel mai bun exemplu fiind „Jocul tambalelor“, una dintre cele mai cunoscute creatii ale lui Johnny Raducanu – o surprinzatoare ingemanare a jazz-ului cu folclorul romanesc.

Prin concertul pe care il sustine la Ierusalim in cadrul festivalului, Maxim Quartet isi doreste sa propuna publicului o viziune moderna si spectaculoasa asupra valorilor romanesti semnificative.

HORIA MAXIM este un muzician cu o prezenta constanta pe scena salilor de concerte, abordand un repertoriu vast si complex, atat ca solist concertist – colaborator al majoritatii orchestrelor simfonice din Romania – cat si ca partener al unor importanti interpreti romani si straini (printre altii, Ion Bogdan stefanescu, Johnny Raducanu, Richard Galliano si Mario Caroli).

A sustinut recitaluri sau concerte in Germania, Franta, Italia, Austria si Japonia. Participa la numeroase festivaluri nationale si internationale, printre care „Festivalul Enescu“, „Nuova Consonanza“ – Roma, „Bucharest Music Film Festival” si „Saptamana Internationala a Muzicii Noi” – Bucuresti. A inregistrat partituri celebre pentru coloana sonora a unor filme produse in Franta si Statele Unite ale Americii (ex. „Youth Without Youth", film produs si regizat de Francis Ford Coppola – 2007).

MIHAELA ANICA este un muzician cu o sustinuta activitate artistica, atat in Austria, tara sa de adoptie, cat si in Franta si Germania. Printre cele mai importante evenimente muzicale la care a luat parte se numara festivalurile „Allegro Vivo” – Austria, „Acanthes – Flute Atelier” – Franta, „Festivalul Enescu”, precum si recita¬lurile sustinute in seria de actiuni culturale organizate de „KulturKontakt Austria”.

A castigat importante distinctii si burse de excelenta: Werner Tripp Memorial Fund si Tokyo Foundation. intre 2008-2010 a fost membru al prestigiosului ansamblu „Orchestre de Flutes Français” – Paris, a fost de asemenea colaborator al Filarmonicii „George Enescu” – Bucuresti si este membru al trioului “Spirit of Vienna”.

Mihaela Anica a beneficiat de indrumarea unor importanti flautisti si pedagogi europeni, printre cei mai cunoscuti numarandu-se Ion Bogdan stefanescu (Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti), Barbara Gisler-Haase (Universitatea de Muzica si Arta Dramatica din Viena), Pierre-Yves Artaud (Ecole Normale de Musique de Paris) s.a.

FERNANDO MIHALACHE este unul dintre putinii acordeonisti romani cu o prezenta constanta pe multe scene din tara si strainatate, intr-o varietate de genuri artistice, de la spectacole muzicale sau de jazz, la recitaluri camerale.

A colaborat cu institutii de prestigiu ca Teatrul National Bucuresti, Opera Nationala Bucuresti sau Teatrul National de Opereta si a participat la festivaluri precum „Festivalul Enescu”, Festivalul „Jazz Blues&More”, Festivalul International de Jazz, „Bucharest Music Film Festival” si la spectacole prezentate la Sala Radio si Ateneul Roman.

In cadrul „M.T. Band” (Germania) Fernando Mihalache se afla in postura de instrumentist polivalent: keyboard, acordeon, nai. Alaturi de vibrafonistul Alexandru Anastasiu a pus bazele „Accord Vibes”, un proiect de anvergura (acordeon, vibrafon si contrabas – Michael Acker), unic in Romania.

SANDEL SMARANDESCU a devenit membru al Filarmonicii ,,G. Enescu” in 1991, Bucuresti, si in paralel, membru al orchestrei de camera ,,Virtuozii din Bucuresti”, continuandu-si apoi cariera in Coreea de Sud, unde a ocupat pozitia de sef de partida in orchestra filarmonicii din Suwon.

A revenit apoi la Filarmonica ,,G. Enescu” Bucuresti, unde a activat ca sef de partida pana in anul 2000, colaborand in acelasi timp cu Orchestra Internationala a Italiei.

In anul 2000 a devenit sef de partida al Orchestrei Symphoniker din Osaka, Japonia, unde a cantat pana in aprilie 2007, cand, restabilit in Romania, si-a continuat activitatea muzicala atat ca membru al Orchestrei Nationale Radio cat si ca membru al cvintetului ,,Traffic Strings”. A sustinut recitaluri in tara si in strainatate, atat solo cat si camerale, colaborand si cu cvartetul Voces.

Ca o recunoastere a realizarilor sale solistice, in 2003, artistul a fost distins in Japonia cu premiul Aoyama ,,Barock Saal” pentru cel mai bun recital – duo al anului 2002.

3 iunie 2014
This is NOT a JEWELRY – prima ediție a PROJECT A, târg de bijuterie contemporană

Expozitia “This is Not a Jewelry” va deschide prima editie a PROJECT A, targ de bijuterie contemporana bianual dedicat in exclusivitate designerilor absolventilor Assamblage Scoala de Bijuterie Contemporana. Evenimentul va avea loc in perioada 7-8 iunie in cadrul Galeriei Galateca si va reuni 28 designeri autohtoni, sub o tematica expozitionala speciala.

This is NOT a JEWELRY este o tema inspirata din celebrul tablou al lui Rene Magritte Ceci n’est pas une pipe, devenit un simbol al artei moderne. Tema de aplicatie este o provocare de reconsiderare a conceptului de bijuterie contemporana, de eliberare si de imbinare, in acelasi timp, cu alte fome de arta. Tema invita la un process de cautare a unei forme libere de exprimare artistica, dincolo de limitele conventionalului si comercialului.

Designerii care isi vor expune noile colectii sunt: Adina Istrate, Alexandra Ungurelu, Alina Simion, Alis Lalu, Ana Maria Dobras, Anca Pandrea, Andreia Popescu, Bianca Grin, Gabriela Secarea, Ioana Streza & Alexandru Burlacu, Irina Moise, Mihaela Ivana, Rodica Richard, Adina Cretu, Alexandra Barbu, Alina Predoiu, Amalia Lungu, Arina Nitulescu, Camelia Lupu, Carmen Watkins, Corina Mardari, Dana Tudor, Diana Vasile, Iuliana Asoltanei, Iza Visoianu, Lucienne, Monica Stanescu si Silvia Suotean.

Project A este organizat de Assablage Scoala de Bijuterie Contemporana in colaborare cu Galeria Galateca si face parte din manifestul de exprimare si statutare a bijuteriei contemporane ca forma de arta independenta. Tot in cadrul evenimentului, veti putea gasi si primul numar al revistei Autor, un proiect care pozitioneaza designerii romani in contextul international al bijuteriei contemporane.

7-8 iunie, interval orar 11.00-20.00, Galeria Galateca

29 mai 2014
Concurs Ceașca de cultură și Editura Meteor Press (2)

Povestirile din volumul de fata sunt, de fapt, niste basme pentru copii intre 9 si 99 de ani, tesute pe fire epice traditionale cu motive cat se poate de moderne. Aluziile, observatiile ironice si fantezia autoarei adauga acestei tesaturi o fibra de umor extraordinar, iar omniprezenta magiei da o nota foarte calda impecabilei compozitii.

Daca in Orasul luminii (miniroman in douasprezece capitole) cititorul avizat poate recunoaste o perfecta continuare in contemporaneitate a romanului bulgakovian Maestrul si Margareta, intesata de observatii muscatoare la adresa cetateanului abrutizat, dependent de televiziune, celelalte povestiri constituie fabule aluzive care il poarta pe cititor, cu mic, cu mare, in lumea literaturii pure, fara a-l lipsi totusi de ingredientele obisnuite ale povestirii electrizante. Astfel, doua surori batrâne intineresc, devenind adolescente si trecand prin peripetii dublate de problematica justificarii transformarii, regine si printese cu calitati neobisnuite tin cititorul cu sufletul la gura atunci cand ajung in situatii comune si sunt nevoite sa faca fata vartejului unei vieti marcate de publicitate si goana dupa valori materiale, iar personaje extraordinare coboara pe pamant (o Preafrumoasa Elena se intrupeaza din spuma marii) pentru a pune in contrast elementele vietii actuale si magia uitata a naturii (dar si a fictiunii) de odinioara.

In acest ansamblu bine inchegat, textele respira nostalgia naturii si a copilariei, rautatea pasnica a unei autoare pe deplin stapane pe condei (si cu o imaginatie calma si profunda), dar si magia unor peripetii aparent fara nimic iesit din comun, sub care se pot ghici elemente ale unei vieti cotidiene din care fantasticul pare sa se fi evaporat. Astfel, vraja textelor Liudmilei Petrusevskaia ramane intiparita in memoria cititorului asemenea basmelor copilariei, dar exercitand efecte diferite asupra acestuia, in functie de varsta: speranta pentru cititorul trecut de prima tinerete, revelatie pentru cel tanar, uimire si bucurie pentru copil.

23 mai 2014
Istvan Teglas: „Tremuram și înainte și după spectacol.”

Din culisele celui mai nou spectacol TNB – „Furtuna” dupa Shakespeare.

Cum este sa lucrezi cu un regizor strain in cel mai mare si cunoscut teatru bucurestean, ce simte un actor inainte si dupa premiera, care sunt dificultatile cu care se confrunta in construirea unui rol in care trebuie sa-si foloseasca toate abilitatile – de la mobilitate, echilibru la talentul muzical si cel actoricesc. Ce inseamna actorul in raport cu regizorul din punctul de vedere al creatiei artistice – toate aceste lucruri sunt dezvaluite de actorul Istvan Teglas, care joaca rolul lui Ariel, in „Furuna” dupa Shakespeare, ultimul spectacol din stagiunea 2013-2014 de la Teatrul National Bucuresti.

foto Augustin Bucur

Cum au decurs cele doua luni de repetitii cu regizorul Alexander Morfov?

A fost o perioada intensa pentru mine pentru ca am repetat si la alte proiecte. Cumva modul de lucru si fiind acolo in fiecare zi nu-mi era greu pentru ca-mi facea placere in acelasi timp, dar a fost fix ca un proces cum e de fiecare data lucrul la un spectacol la un teatru. Cu de toate adica.

Ce ai simtit inainte si dupa prima reprezentatie a spectacolului „Furtuna”?

Inainte de spectacol am simtit ca mor. Regizorul vroia sa spectacolul sa aiba o energie foarte vie, foarte pura, foarte dura in acelasi timp si cred ca acest lucru s-a intamplat la primul spectacol, dar lucrul asta te costa. Cred ca ne-a costat pe toti. Tremuram si inainte si dupa spectacol.

De ce tremurai?

Inainte tremuri pentru ca nu stii cum va fi si dupa aceea tremuri pentru ca nu-ti vine sa crezi ca s-a terminat si ca a fost bine. Spectacolul acesta daca iese cum trebuie e ca un vartej in care te arunci si doar poti sa speri ca va fi bine si va fi exact cum vrea si regizorul si in acelasi timp va aduce si publicul aproape.

foto Augustin Bucur

Care a fost reactia regizorului dupa primul spectacol?

Lui i-a placut foarte mult primul spectacol, tocmai din cauza ca el ne-a aruncat in vartejul asta si voit a facut lucrul asta. Cumva ne-a turat motoarele inainte de spectacol, ca sa ne impinga fix la margine, si atunci el a fost foarte fericit ca i-a iesit lucrul asta.

Si dupa celelalte trei reprezentatii n-a mai fost fericit?

Dupa celelalte trei, am avut tot felul de intalniri cu el, ore intregi in care povestea tot felul de lucruri, majoritatea lor avea legatura cu chestia asta de a fi intr-un fel in spectacol. Ne-a zis ca pana la urma nu conteaza ce am construit noi timp de 2 luni de zile, ci cum suntem in spectacol – energia asta vitalitatea asta, a fi foarte acolo in spectacol si sa nu te gandesti ca ai facut ceva bine sau prost.

Ai voie sa te gandesti la asa ceva in scena?

Uneori esti nevoit sa faci chestia asta. Regizorul stie cum functioneaza cumva creierul actorului si vrea sa elimine aceste limite din gandirea noastra, a actorilor, iar el vrea sa ne scape de modul asta de a gandi sau de a fi pe scena. E greu lucrul asta, dar e cel mai bun lucru care ni se poate intampla.

Cum a fost primit spectacolul de public?

Cumva judecand dupa aplauze, cred ca reactia lor e una buna si cred ca au fost un pic nepregatiti, pentru ca mi se pare ca e un spectacol atipic. Abordarea regizorului si a noastra, mai ales ca e piesa lui Shakespeare, e un pic atipica pentru un teatru national.

Ai un rol plurivalent in Furtuna. Ce a fost cel mai greu de facut – acrobatia, cantecul, dansul, interpretarea textului?

Cred ca nici unul nu a fost foarte greu. Cred ca mai greu a fost ca sa ma conving sa fac toate astea la un loc, sa fac un amalgam din toate astea si sa-mi gasesc motivele pentru care fac lucrurile astea, sa nu le fac segmentat, sa fie un intreg si sa nu am scapari pe scena.

Cum te-a influentat prezenta domnului Ion Caramitru pe aceeasi scena cu tine, fiind directorul TNB?

Sincer sa-ti spun, din prima clipa in care am inceput sa repet eu cu el efectiv, atunci cand a intrat pe usa la prima repetitie am zis ca eu uit in momentul asta ca el e director. El te si ajuta in sensul asta. El nu are deloc aerul asta la repetitii ca sunt director si trebuie sa fie intr-un fel, ci cred ca e un om foarte deschis pentru ca el se mira, se lasa mirat de tine, de ce vrei tu sau cum crezi tu ca ar trebui sa fie si accepta absolut orice propui tu, ceea ce e foarte bine.

Ce alte laturi ale meseriei de actor ai vrea sa mai explorezi ?

M-ar interesa absolut orice care are legatura cu meseria asta. Ma bucur ca fac parte din spectacolul Furtuna pentru ca e diferit. Asta mi-ar placea – sa lucrez cu regizori foarte diferiti, care au insa o lume a lor, au convingerea ca in ceea ce cred ei si ceea ce vor sa faca e exact asa cum trebuie sa fie.

Actorul este un fel de mesager al regizorului?

Cred ca da, cred ca este un fel de mesager. Cel putin aici in spectacolul lui Morfov lucrul asta e absolut valabil. Discutiile lungi pe care le-am avut cu totii cu el aveau legatura cu chestia asta. Simteam ca el ne da un mesaj pe care noi trebuie sa-l ducem mai departe si sa-l dam inspre public.

Pana acum, esti singurul actor de origine maghiara care a facut performanta pe scena TNB-ului. Consideri asta ca o plusvaloare?

In primul rand nu stiu daca e chiar asa, dar consider intr-un fel important. Eu nu mi-am propus lucrul asta, dar s-a intamplat. Dupa ce trece mult timp si incerci sa faci lucruri, iar cand simti ca dau cumva rezultate, atunci e bine sa te opresti si sa spui ca e bine ca se intampla chestia asta. Si atunci ma bucur ca e asa.

Interviu realizat de Judy Florescu, colaboratoare Radio Romania Cultural si Ziarul Metropolis

17 mai 2014
Laureaţii celei de a III-a ediții a Galei Industriei de Carte din România „Bun de Tipar”

Joi, 15 mai, incepand cu ora 19.00, in Aula Bibliotecii Nationale a Romaniei, a avut loc ceremonia de decernare a premiilor celei de a III-a editii a Galei Industriei de Carte din Romania „Bun de Tipar”. Spectacolul, la care au participat peste 400 de invitati si in cadrul caruia au fost acordate 25 de trofee, 5 mentiuni si trei premii speciale, a fost prezentat de jurnalistul Irina Pacurariu si a beneficiat de o scenografie semnata de catre artistul plastic Adeline-Andreea Badescu. De asemenea, este bine de stiut ca incepind cu aceasta editie, competitia are propriile trofee, realizate de artistii plastici Eugen Ilina si Laurentiu Midvichi. Competitia, la care anul acesta s-au inscris peste 120 de institutii si peste 700 de proiecte – o crestere semnificativa fata de editia anterioara –, a fost jurizata de o echipa formata din 10 specialisti, avandu-l drept presedinte pe Mircea Martin, critic si teroretician literar, eseist si editor. Lista finalistilor poate fi consultata pe www.galabundetipar.ro. Televiziunea nationala a inregistrat gala, urmand sa pregateasca o emisiune speciala, difuzata pe TVR 1, sambata, 24 mai, incepand cu ora 10.00.

Iata, asadar, care sunt castigatorii celei de-a III-a editii a Galei Industriei de Carte din Romania „Bun de Tipar”, alesi pentru fiecare categorie de juriul format din Mircea Martin (presedinte) – critic si teoretician literar, eseist, editor, Carmen Musat – critic literar si eseist, redactor-sef al revistei Observator Cultural, conferentiar universitar la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti, Simona Kessler – agent literar (Simona Kessler International Copyright Agency), Silvia Colfescu – membra in board-ul Asociatiei Editorilor din Romania, directoarea Editurii Vremea, scriitoare, Laura Grunberg – scriitoare, sociolog, autoare de carti pentru copii, conf. univ. Facultatea de Sociologie a Universitatii din Bucuresti, Oana-Valentina Suciu – lector dr. Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti, Luminita Corneanu – critic literar, consilier Ministerului Culturii, Daniel Nazare – directorul Bibliotecii Judetene Brasov, Ciprian Isac – grafic designer, co-fondator al Atelierului de Grafica si Vlad Puescu – product manager al Elefant.ro, specialist in carti digitale:

1. CEA MAI FRUMOASA CARTE

a) conceptie grafica

• Trans(a)parente, Arhitectura Europei Centrale si de Est (Fundatia Arhitext design, concep?te grafica: Faber Studio)

• I II III IV V VI VII povesti cu Stefan Caltia (Galeria Posibila, conceptie grafica: Matei Caltia)

• mentiune: Dominique Loreau, Arta simplitatii – Alb (Baroque Books & Arts, conceptie grafica: Cornel Alexandrescu)

b) carte ilustrata

• Cosmin Bumbut, Bumbata (Punctum)

• mentiune: Petrut Calinescu, Ioana Hodoiu, Mandrie si Beton (Igloo Media)

2. CEA MAI BUNA CARTE A ANULUI

a) beletristica

• Adrian Schiop, Soldatii. Poveste din Ferentari (Polirom)

a) nonfictiune

• Adriana Babeti, Amazoanele. O poveste (Polirom)

• Madalina Diaconu, De gustibus. Breviar de gastrosofie (Editura Universitatii „Al.I. Cuza”)

• premiul special al juriului: Mihai Gotiu, Afacerea Rosia Montana (Tact)

c) carte pentru copii si tineret

• Florin Bican, Reciclopedia de povesti cu rima si fara talc (Arthur)

d) carte de stiinta (de specialitate)

• Corneliu Iatu (coord.), Atlasul electoral al Romaniei: 1990-2009 (Editura Universitatii „Al.I. Cuza”)

e) carte de popularizare

• Serban Bonciocat, Hanna Derer, Corina Popa, Bucuresti. Demolat (Fundatia Ines)

• mentiune: Peter Hurley, Drumul crucilor (Martor)

3. CEA MAI BUNA CARTE NETIPARITA

a) audiobook:

• Dinu Pillat, Asteptand ceasul amintirilor (Editura Casa Radio)

b) ebook:

• Eva Scognamiglio, Servetele magice – traducere de Teodora Terchiu (Read Forward)

4. CEA MAI BUNA TRADUCERE

• Mii de platouri de Gilles Deleuze, Félix Guattari (Art) si Fiara si suveranul. Vol. 1 de Jacques Derrida (Tact), traduse din limba franceza de Bogdan Ghiu

• Ganduri catre sine insusi de Marcus Aurelius (traducere din greaca veche de Cristian Bejan, Humanitas)

• Premiul special al juriului pentru intreaga cariera: ANTOANETA RALIAN

5. CEA MAI BUNA COLECTIE:

• Antologii (Tracus Arte)

6. CEA MAI BUNA BIBLIOTECA:

• Biblioteca Judeteana Cluj

• Biblioteca Comunala Sirna (Prahova)

7. CEA MAI BUNA LIBRARIE

• Cartea de Nisip (Librarium), Timisoara

• Libraria Humanitas de la Cismigiu, Bucuresti

8. CEA MAI BUNA TIPOGRAFIE:

• Arta Grafica

9. BEST NEW ENTRY

a) edituri

• Editura Ratio et Revelatio

b) librarii

• Libraria Humanitas Brasov

• mentiune: Libraria Kyralina (Bucuresti)

10. BESTSELLERUL ANULUI:

Sfarsitul Occidentului? Spre lumea de maine de Lucian Boia

PREMII SPECIALE ALE EDITIEI 2014

CEL MAI BUN REDACTOR / INGRIJITOR DE EDITIE:

• Catalin Cioaba (ed.), Marturii despre Eminescu. Povestea unei vieti spusa de contemporani (Humanitas)

CEA MAI BUNA CAMPANIE DE MARKETING / PR / CSR

• „Scriitorii sunt pe Facebook” (Bogdan Munteanu, Marius Aldea)

• mentiune: „Plateste cu Poezie” (Julius Meinl)

PREMIUL PENTRU EXCELENTA EDITORIALA

Editura Universitatii „Alexandru Ion Cuza” (Iasi)

16 mai 2014
“CAZINOU” sau Noua față a Cazinoului din Constanța, un proiect CALUP

Cu motto-ul “O societate de oi trebuie ca in timp sa dea nastere unui guvern de lupi.“ (Bertrand de Jouvenel), CALUP este o comunitate de voluntari, profesionisti din domenii diverse, dar conexe, oameni activi in industria creativa. O asociatie non-profit proaspata, CALUP vine in intampinarea unei nevoi reale a Bucurestiului, aceea de reintegrare a spatiilor cu valoare istorica si arhitecturala, dar inactive in tesutul urban si are ca obiectiv principal evidentierea potentialului economic si cultural al cladirilor in tranzitie, prin educarea publicului larg in directia critica a intelegerii importantei patrimoniului construit si implicarea potentialilor investitori, actorii potenti in dezvoltarea sustenabila a orasului. Comunitatea propune scenarii fezabile, solutii posibile pentru reactivarea economica si culturala a cladirilor pe care le populeaza. Pentru fiecare imobil ales, se promoveaza valoarea adaugata specifica sub forma unor interventii temporare prin care se incearca trezirea interesul publicului, in vederea reintegrarii imobilului in circuitul economic.

Se pare ca urmatoarea interventie CALUP va fi in grandiosul Cazinou din Constanta. Membrii asociatiei planuiesc, in perioada 01-10 august 2014, 10 zile fantastice de experimentare a cladirii monument, intr-o ipostaza complet noua, si evenimente multiculturale. Momentan, proiectul este in faza de strangere de fonduri si stabilire de parteneriate, stadiu vital pentru incheierea sa. Dar, ca de fiecare data, este nevoie de sprijinul moral si concret al tuturor celor care doresc sa se implice. Propunerilor de colaborare sunt asteptate la adresa contact@calup.ro.

16 mai 2014
Scriitorul francez Michel Houellebecq în dialog cu românul Fabianni Belemuski, în Spania

La sfarsitul lunii aprilie 2014, a avut loc in Cartagena, Spania, prezentarea cartii Michel Houellebecq, dialoguri cu Fabianni Belemuski (Editura Niram Art, 2013), o conversatie intre scriitorul roman Fabianni Belemuski si Michel Houllebecq.

Celebrul scriitor francez Michel Houllebecq a fost prezent la evenimentul desfasurat la Casa del Libro (Casa Cartii) – cel mai mare lant de librarii din Spania – alaturi de Fabianni Belemuski si artista catalana Rita Martorell, care i-a inmanat lui Houellebecq tabloul dupa care a fost realizata coperta cartii.

Volumul de dialoguri, un adevarat succes in Spania, a insemnat o revelatie pentru fanii autorului unor bestselleruri precum Posibilitatea unei insule, Particulele elementare sau Harta si teritoriul, romanul castigator al premiului Goncourt in 2010. Cartea este rezultatul conversatiilor purtate de cei doi in anul 2011, cand Michel Houellebecq s-a aflat la Madrid, despre subiecte variate ca de exemplu dragoste, religie si mit, singuratate, scriitori preferati.

Este bine cunoscut faptul ca Michel Houellebecq este un scriitor controversat atat datorita operelor sale, cat si imaginii sale de scamator, singuratic, enfant terrible, pe care si-a creat-o de-a lungul timpului. “Prezenta sa la prezentarea cartii a surprins pe toata lumea. Autorul cartii de dialoguri, Fabianni Belemuski, ne-a prezentat un Michel Houellebecq mai intim, mai uman. Talentul comunicativ al tanarului scriitor si jurnalist roman l-a facut pe Houellebecq sa se deschida”, remarca jurnalistul Antonio Liberato, redactor la ziarul spaniol El Mundo.

Volumul publicat de Editura Niram Art din Madrid, Michel Houellebecq, dialoguri cu Fabianni Belemuski, este a doua carte de conversatii a scriitorului francez, dupa Inamici Publici, publicata impreuna cu Bernard-Henri Levy, in 2008.

16 mai 2014
Bullets over Lipscani, comedie savuroasă în stil Woody Allen, sâmbătă la Godot Cafe Teatru

Bullets over Lipscani, o comedie savuroasa dupa texte de Woody Allen, in cheia clasicelor filme noir americane ale anilor ’40, se joaca sambata, la ora 19.00, la Godot Cafe Teatru (strada Blanari 14 din Centrul Vechi). Bullets over Lipscani este cel mai premiat spectacol din teatrul independent al ultimilor ani. Personajul central, detectivul Keiser Lupowitz, apare in toate cele trei scene: in prima o femme fatale il angajeaza sa-l gaseasca pe Dumnezeu, in a doua scena Moartea vine sa-i castige sufletul intr-un joc de Mortal (da, exact) Kombat si in ultima, o misiune il duce pe detectiv intr-un bordel in care nu platesti pentru sex, ci pentru discutii intelectuale.

"Titlul Bullets over Lipscani face intr-adevar o trimitere catre faimosul film al lui Woody Allen, Bullets over Broadway, dar mai degraba pregateste publicul pentru o adaptare a situatiilor din povestirile originale la viata din Bucuresti, la mediul in care traim cu totii", spune actorul Dan Radulescu.

Bullets over Lipscani a obtinut premiile pentru Cel mai bun actor (Catalin Babliuc) si Cel mai bun regizor (Eugen Gyemant) la Maratonul Teatrului Independent 2012 si premiul pentru Cel mai bun actor (Catalin Babliuc) la prima editie a Festivalului National de Teatru Independent (2013).

Bullets over Lipscani este spectacolul cu cel mai mare succes la public al regizorului Eugen Gyemant (Cum am invatat sa conduc la Teatrul de Comedie, Vitelul de aur la ArCub, Bartender Blues la Godot Cafe Teatru, Operele complet prescurtate ale lui William Shakespeare si Julius Caesar – ambele la Teatrul de pe Lipscani, Yom Kippur la Teatrul de Nord din Satu Mare).

Bullets over Lipscani

Dupa texte de Woody Allen

Cu: Dan Radulescu, Smaranda Caragea, Catalin Babliuc

Scenografia: Iza Tartan

Afisul: Tudor Prodan

Regia: Eugen Gyemant

Rezervari la 02131 61 682 / 0736 414 244 / rezervari@godotcafeteatru.ro

15 mai 2014
Eveniment Titu Maiorescu la BCU

Sambata, 17 mai, ora 12.00, la Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti, are loc o noua editie a Clubului de lectura "Calderon". In centrul dezbaterii se afla unul dintre textele aurorale ale culturii romane moderne, "Oratori, retori si limbuti", de Titu Maiorescu. Invitatul special al reuniunii este publicistul Florentin Tuca.

Doctor in drept, sef al unei importante case de avocatura, jurist prin mapa caruia au trecut cateva dintre dosarele importante ale dezbaterii autohtone din ultimii ani, Florentin Tuca este in acelasi timp un contributor constant la cateva dintre periodicele culturale bucurestene, temele sale de interes depasind aria strictei specialitati.

Sustinut de Biblioteca Centrala Universitara "Carol I", evenimentul are loc in frumosul edi?ciu din Piata Revolutiei. Cei interesati sa participe sunt asteptati, cu un sfert de ora mai devreme, in Salonul "Carol I", Corp Fundatie, intrare Calea Victoriei, nr. 88.

12 mai 2014