Autor: omdecultură

  • De profesie Român: Florin Zamfirescu

    Actor roman de teatru si film, Florin Gheorghe Zamfirescu s-a nascut pe 12 aprilie 1949 in Calimanesti jud. Valcea intr-o familie in care toti adorau literatura si artele in general.
    De mic a visat sa fie actor, iar la 6 ani a luat primul premiu de recitator. De atunci nu s-a mai desprins de scena, facand din aceasta meserie o pasiune.
    Dupa terminarea liceului din Calimanesti, intre anii 1967 si 1971 urmeaza Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica, Facultatea de Teatru, Sectia Arta Actorului, clasa prof. Constantin Moruzan, unde se remarca prin talentul si pasiunea sa pentru actorie, de altfel este si premiat in 1967 cu "Premiul Criticii, Cel mai bun actor al anului 1997" pentru interpretarea sa din teatru Glagoliev si Fouquiller Tinville.
    Intre anii 1971 si 1973 este actor la Teatrul de Stat Tg. Mures, in 1973 se angajeaza la Teatrul Mic din Bucuresti, unde interpreteaza roluri insemnate.
    In 1978 este remarcat de regizorul Stere Gulea si distribuit in filmul "Iarba verde de acasa", unde interpretand rolul unui tanar prospat absolvent al facultatii de matematica care este in situatia de a alege sa ramana pe langa profesorul lui, ca asistent, acceptand anumite compromisuri, sau sa devina profesor de tara, alege a doua varianta, este remarcat de publicul cinefil pentru calitatea sa interpretativa si devine foarte cunoscut si apreciat.
    Avand o capacitate deosebita de a iesi din propria piele, pentru a deveni personajul intrupat, rolurile in film incep sa curga: "De ce trag clopotele Mitica" (1981), Morometii (1988), Senatorul melcilor, Orient Expres, Filantropica etc.
    Dupa Revolutie devine director adjunct Artistic la Teatrul Odeon.
    Din 1996 este numit profesor Universitar la Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica “I.L. Caragiale“ Bucuresti iar in 2000 este numit rector. (cinemagia.ro)

    ***

    Actoria este o o­­­­­g­linda, care reflecta societatea, in spe­ranta ca aceasta, privindu-se in og­lin­da, se mai corijeaza. Oricum, sa nu ne facem iluzii, pentru ca actoria si tea­trul niciodata nu vor schimba lu­mea. (opiniastudenteasca.ro)

    ***

    Am luat o ho­tarire la un moment dat, tot murim, ma­car sa nu mor taciturn. Eu nu fac ceva, nu ma zbat, nu propun sau spun pentru mine. (opiniastudenteasca.ro)

    ***

    Eu cred ca nu exista om rau la origine, ci doar prosti si destepti sau in­te­ligenti. Nu, destept, pentru ca e o di­fe­renta mare, inteligentul este un individ care poate sa aiba raspunsul cel bun a doua zi, dupa ce macereaza, du­pa ce cin­tareste, desteptul raspunde pe loc. (opiniastudenteasca.ro)

    ***

    Nichita zicea ca cel mai periculos e adevarul, iar cel mai important e drumul spre adevar, fiindca adevarul are ceva criminal. Toti guvernantii nostri, din ’90 incoace, au dat intruna dovada de multa inteligenta. Prin esecurile repetate pe care le traversam, toata lumea crede ca guvernantii nostri, de-a lungul vremii, erau prosti. Dar eu cred ca au fost si sunt extrem de inteligenti, numai ca sunt rau intentionati. Acest lucru e vizibil cu ochiul liber. (jurnalul.ro)

    ***

    De ani de zile, aud peste tot la noi expresia: "interesele tarii noastre sunt sa…". Dar eu nu pot fi de acord cu interesele tarii mele care a bombardat Iugoslavia, singura tara vecina cu care nu aveam conflicte. Asa cum a spus un mare actor de-al nostru, Vasile Nitulescu, atunci cand vazuse o harta intr-o vitrina: "Dintre toti vecinii nostri numai Marea Neagra ne iubeste!". Interesul tarii noastre este acum sa nu mai vedem realitatea si sa fim de partea celui pe care noi il credem mai puternic. Onoarea nu mai conteaza. Nici credinta! Unde-i onoarea, unde-i demnitatea si pana la urma unde-i adevarul? (jurnalul.ro)
    Conversatii esentiale – Florin Zamfirescu:



    sursa foto: cinemagia.ro

  • Festivalul Internațional de Teatru pentru Tineret Shakespeare’s Heritage, ediția 2014

    Asociatia Profesorilor de Limba Engleza din Bucuresti (BETA) a initiat in 2006, in parteneriat cu Primaria Municipiului Bucuresti, un festival international de teatru in limba engleza, pentru tineret, denumit “Shakespeare’s Heritage”.
    Organizatorii festivalului si-au propus apropierea tineretului european prin intermediul fenomenului cultural, prin folosirea limbii engleze ca vehicul al comunicarii interculturale; integrarii tineretului si a sistemului de invatamant ca si a intregului fenomen cultural romanesc in miscarea culturala europeana, cat si promovarea potentialului cultural, creativ si intelectual al tinerilor Romaniei, pentru o mai buna cunoastere a traditiei si a valorilor culturale romanesti in Europa.
    Festivalul, ajuns in acest an la a cincea editie, s-a bucurat de participarea, in comisia de jurizare, a numeroase personalitati din lumea teatrului din  Romania – George Mihaita, Adrian Pintea, Maia Morgenstern, Tania Filip, etc,  dar si specialisti internationali de la universitati de prestigiu din Londra, Liverpool, Stratford.  

    Editia 2014 a festivalului va avea loc la Bucuresti la Teatrul de Comedie si Centrul Cultural Calderon, intre 25 – 27 aprilie. Aceasta editie va avea in repertoriu de concurs Shakespeare, ca sursa tematica permanenta si, specifice acestui an sunt categoriile "musical" si improvizatie. Juriul va fi prezidat de actorul, scriitorul si regizorul James Longshore, care va sustine si  ateliere creative alaturi de regizorul si producatorul Bianca Mina si actori din  cadrul Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica “I. L.  Caragiale” (Catalin Oprea, Vladimir Albu, Stefan Huluba, Sebastian Ghita, Krista Sandu, Mihai Cojocaru).  

    Festivalul va debuta pe 25 aprilie la Centrul Cultural Calderon cu o serie de ateliere interactive de miscare scenica si coregrafie, precum si excercitii de  arta actorului pe fragmente din W. Shakespeare, sustinute de membrii juriului  si de actori din cadrul UNATC, pentru trupele inscrise in festival.

    In ziua de 26 aprilie trupele de teatru pentru tineret isi vor desfasura spectacolele la Teatrul  de Comedie, Sala Noua, iar de la ora 18:30 studenti de la UNATC vor juca piesa “The Bald Prima Donna” de Eugen Ionesco.

    Accesul la spectacole este  gratuit!

    Duminica 27 aprilie, festivalul va aduce pe strazile din centrul Bucurestiului atmosfera epocii lui Shakespeare prin traditionala Parada a costumelor de epoca.  

    Festivalul Shakeaspeare’s Heritage 2014 se bucura de sprijinul Primariei Municipiului Bucuresti, Primariei Sectorului 1, Primariei Sectorul 2 (Centrul  Cultural Calderon), Institutului Cultural Roman, Teatrului de Comedie, UNATC  si a unui grup de edituri care asigura premiile – Oxford University Press,  SITKA, UNISCAN si Carturesti.

    Sustinatori ai acestui proiect inter-cultural –  Forward ID.

     
    Program spectacole 

    Sambata 26 aprilie
    la Teatrul de Comedie, Sala Noua (Str. Sf. Vineri nr.11) 
    15:00 – 16:00 trupa Orpheus cu As You Like It de W. Shakespeare 
    16:15 – 17:00 trupa The Ultimate Zapa Station cu The Taming of The Shrew  de W. Shakespeare 
    17:15 – 18:00 trupa The Deeds cu The Taming of The Shrew de W. Shakespeare 
    18:30 – 19:30 studenti UNATC cu The Bald Prima Donna de Eugen Ionesco 
     
    Duminica 27 aprilie 
    10:00 – 11:00 Parada costumelor de epoca, traseu Teatrul de Comedie din Centrul Vechi catre Centrul Cultural Calderon 

    afis2014final

    Parteneri media: TVR1, 4arte, Ceasca de Cultura, Hipmag,  ArtWe, Urban.ro, 121.ro, Metropotam.   

  • Filme de Oscar și masterclass Cristian Tudor Popescu la Cinepolitica

    Dupa o gala de deschidere cu sala arhiplina marti, 8 aprilie, la Cinema Studio, cea de-a treia editie a Festivalului International de Film Cinepolitica continua joi si vineri, cu o selectie de filme propuse la Oscar, un masterclass sustinut de Cristian Tudor Popescu si cateva povesti puternice in Panorama. Festivalul a fost deschis de realizatorul TV Catalin Stefanescu si directorul Cinepolitica, Moscu Copel. 
    Serge Avedikian, premiat cu Palme d’Or pentru Chienne d’histoire si protagonist in Paradjanov, a vorbit despre cenzura ideologica si cenzura economica in cinema miercuri, la Cinema Union, iar joi seara, de la 20.00, la Cinema Studio, spectatorii il pot intalni la proiectia unuia dintre cele mai asteptate filme din Competitie, Paradjanov. Alaturi de co-regizoarea Olena Fetisova si producatorul Volodimir Kozyr, actorul si regizorul francez de origine armeana va vorbi despre legendarul cineast Sergei Paradjanov si despre productia filmului propus de Ucraina la Oscarul pentru film strain, anul acesta. 

    Cinepolitica_deschidere_foto Sebestyen Mihai

    Tot joi seara, la Cinema Studio, de la 18.00, a rulat in premiera si un alt film din competitie, Clandestinii / Friends from France / Les Interdits, de Philippe Kotlarski si Anne Weil, o incursiune in lumea brutala si absurda din spatele Cortinei de Fier, in 1979, prin intermediul a doi tineri francezi, turisti ziua si clandestini noaptea.
    In Panorama, in programul Eye On Films, la Cinema Union, au fost proiectate joi, de la 18.00, respectiv 20.00, doua povesti tulburatoare despre tradare si consecintele ei: Cartita / The Mole / Kret (regia: Rafael Lewandowski), drama unui lider al miscarii muncitoresti „Solidaritatea” banuit ca a fost un informator al Securitatii, si Dragii mei prieteni turnati / Drága besúgott barátaim / Dear Betrayed Friends (regia: Sára Cserhalmi), care abordeaza subiectul inca tabu al retelei de fosti informatori si al legii lustratiei.

    Photo credits: Anda Floriana Stancescu

    Mult-asteptata este si reintalnirea cu scriitorul si filmologul Cristian Tudor Popescu vineri, 11 aprilie, de la 21.00, la Cinema Elvira Popescu. Acesta va sustine un masterclass despre „Putere si adevar in cinematografia romaneasca”, subiect pe care l-a aprofundat in cartea „Filmul surd in Romania muta”.
    Vineri, 11 aprilie, la Cinema Studio, de neratat sunt doua filme propuse la Oscar de tarile lor, multi-premiate in festivaluri si incluse in competitia Cinepolitica: de la ora 18.00, Zgomot in cartier / O Som ao Redor / Neighbouring Sounds (Brazilia, regia: Kleber Mendonça Filho), o bijuterie de film despre schimbarile sociale din noua Brazilie, iar de la 20.00, Ingerul mortii / Wakolda / The German Doctor (Argentina, regia: Lucía Puenzo), despre o familie care descopera, in anii 60, ca temutul doctor Josef Mengele, notoriu pentru experimentele sale in lagar, le este vecin. 
    .
    La Cinema Elvira Popescu, vineri, 11 aprilie, spectatorii vor avea parte de un documentar uluitor despre o groapa de gunoi imensa din apropierea Cannes-ului, o metafora a societatii consumeriste de azi, Super Trash, de Martin Esposito (ora 15.00), o poveste semi-autobiografica despre o fetita crescuta intr-o manastire catolica si adusa fara voia ei in Maroc, unde se trezeste, ani mai tarziu, in plina „revolutie a foamei” –  Sacul cu faina / Le Sac de farine, de Kadija Leclere (ora 17.00), si un film fascinant despre culisele arestarii si eliberarii lui Nelson Mandela si al sfarsitului apartheid-ului – Complot pentru Mandela / Plot for Peace, de la ora 19.00. 

  • Începe Cinepolitica 2014! Filme puternice, masterclass-uri, dezbateri

    Cea de-a treia editie a Festivalului International de Film Cinepolitica incepe marti, 8 aprilie, ora 20.00, la Cinema Studio, cu premiera nationala a filmului Diplomatie/ Diplomatie, in regia lui Volker Schlöndorff. Gala de deschidere va fi prezentata de realizatorul TV Catalin Stefanescu
    Pana pe 13 aprilie, la Cinema Studio, Elvira Popescu si Union vor rula peste 20 de filme puternice, pe teme politice actuale, unele propuse sau nominalizate la Oscar, in doua sectiuni mari: Competitia si Panorama. Invitatii speciali Serge Avedikian, premiat cu Palme d’Or pentru Chienne d’histoire si protagonist in Paradjanov, si Cristian Tudor Popescu vor sustine masterclass-uri pe tema politicului in cinema si a cenzurii. 
    Proiectat la Berlin 2014, in premiera mondiala, Diplomatie reia un moment de rascruce din istoria Parisului: la ordinele lui Hitler, generalul nazist Dietrich von Choltitz se pregateste sa dinamiteze orasul, inainte de a-l parasi. Consulul suedez Raoul Nordling incearca sa-l convinga de absurditatea gestului. In rolurile principale, doi dintre marii actori europeni: Niels Arestrup si André Dussollier. Volker Schlöndorff este unul dintre cei mai apreciati regizori germani. Cu adaptarea romanului lui Günter Grass, The Tin Drum/ Toba de tinichea (1979), a castigat Palme d’Or la Festivalul de la Cannes si Oscarul pentru film strain.
    Opt filme puternice vor concura pentru trofeul Cinepolitica 2014. Proiectiile din Competitie incep miercuri, 9 aprilie, ora 18.00, la Cinema Studio, cu Ocupatia, a 27-a imagine / Occupation, the 27th Picture, de Pavo Marinovic, un documentar-portret despre un cineast din fosta Iugoslavie care, dupa caderea comunismului, devine, dintr-un rasfatat al vechiului regim, un tradator constrans sa emigreze. 
    De la 20.00, la Cinema Studio, mult-asteptatul The Square, nominalizat anul acesta la Oscarul pentru Cel mai bun film documentar, va fi proiectat in premiera. Filmul lui Jehane Noujaim exploreaza schimbarile sociale petrecute in Egipt de la „Primavara araba” pana in prezent, si felul in care evoluat relatiile dintre protestatarii din Piata Trahir, prin intermediul unor povesti personale. 
    Tot miercuri, la Cinema Union, de la ora 18.00, cineastul francez de origine armeana Serge Avedikian, distins cu Palme d’Or pentru Chienne d’histoire, co-regizor, alaturi de Olena Fetisova, si actor principal in filmul Paradjanov – adus in premiera la Cinepolitica joi, de la 20.00, la Cinema Studio – va vorbi despre „Cenzura ideologica si cenzura economica in cinema”. 
    Dupa dezbatere, de la 20.00, la Union va urma primul titlu din subsectiunea Eye On Films, tulburatorul Politistul / Policeman, de Nadav Lapid. Selectat in peste 40 de festivaluri si distins cu Premiul special al juriului la Locarno, in 2011, Politistul este drama unui soldat din trupa de elita, anti-tero, a Israelului, caruia ii sunt zdruncinate toate convingerile cand intalneste o grupare de strada radicala si extrem de violenta. 

    « DIPLOMATIE » Un film de Volker SCHLO¨NDORFF

    Eye on Films este o retea unica de profesionisti, care se asigura ca filmele cineastilor incepatori – primul si/sau al doilea lungmetraj – ajung sa fie proiectate in festivaluri, in cinematografe, la televiziuni sau pe alte suporturi. 

    Niels Arestrup si Andre Dussollier - Diplomatie

    PROGRAM CINEPOLITICA 2014
    Marti, 8 aprilie
    Cinema Studio
    20:00 GALA DE DESCHIDERE
    Diplomatie / Diplomacy / Diplomatie
    (Franta-Germania, 2014)
    Regia: Volker Schlöndorff
    Cu: André Dussollier, Niels Arestrup
    Ultima dorinta a lui Hitler este sa distruga superba capitala a Frantei; cine il poate opri pe generalul nazist, devenit guvernator al Parisului ocupat, care primeste sarcina de a executa infamul ordin? Un mare regizor german si doi mari actori francezi ne propun un raspuns intr-un film lansat cu succes la Festivalul de la Berlin de anul acesta.
    Miercuri, 9 aprilie
    Cinema Studio
    18:00 COMPETITIA INTERNAtIONALA
    Ocupatia, a 27-a imagine / Occupation, the 27th Picture / Okupacija, 27. Slika
    (Croatia-Republica Ceha, 2013)
    Regia: Pavo Marinovic
    Cu: Lordan Zafranovic, Pavo Marinkovic
    Un documentar-portret despre un cineast din fosta Iugoslavie care, dupa caderea comunismului, devine, dintr-un rasfatat al vechiului regim, un tradator respins de confrati si constrans sa emigreze. Un film incitant, care ne indeamna sa meditam la mereu actuala tema a relatiei dintre artist si putere.
    20:00 COMPETITIA INTERNATIONALA
    Piata / Al Midan / The Square
    (Egipt-SUA, 2013)
    Regia: Jehane Noujaim
    Cu: Khalid Abdalla, Ahmed Hassan, Ramy Essam
    Daca vrei sa descoperi cum s-au manifestat si ce efecte au avut schimbarile sociale petrecute in Egipt de la „Primavara araba” pana in prezent, precum si cum au evoluat relatiile dintre protestatarii din Piata Trahir, e greu de gasit un documentar mai potrivit decat acest film foarte intens, care a reusit performanta sa fie nominalizat la Oscar dupa ce productia sa a fost finantata exclusiv prin crowdfunding.
    Cinema Union
    18:00 MASTERCLASS
    „Cenzura ideologica si cenzura economica in cinema”
    Conferinta sustinuta de cineastul francez de origine armeana Serge Avedikian, distins cu Palme d’Or pentru „Chienne d’histoire” la Festivalul de la Cannes
    20:00 PANORAMA – Program EYE ON FILMS
    Politistul / Policeman / Ha-shoter
    (Israel, 2011)
    Regia: Nadav Lapid
    Cu: Yiftach Klein, Yaara Pelzig, Michael Moshonov
    Atunci cand convingerile politice devin obsesii, distanta de la teorie la practica e singura care desparte viata de moarte. Un film tulburator, portstindard al conflictului dintre miscarile de strada radicale si trupele speciale
    Joi, 10 aprilie
    Cinema Studio
    14:00 COMPETITIA INTERNATIONALA
    Ocupatia, a 27-a imagine / Occupation, the 27th Picture / Okupacija, 27. Slika
    (Croatia-Republica Ceha, 2013)
    Regia: Pavo Marinovic
    Cu: Lordan Zafranovic, Pavo Marinkovic
    16:00 COMPETITIA INTERNATIONALA
    Piata / Al Midan / The Square
    (Egipt-SUA, 2013)
    Regia: Jehane Noujaim
    Cu: Khalid Abdalla, Ahmed Hassan, Ramy Essam
    18:00 COMPETITIA INTERNATIONALA
    Clandestinii / Friends from France / Les Interdits
    (Franta-Rusia-Canada-Germania, 2013)
    Regia: Philippe Kotlarski, Anne Weil
    Cu: Soko, Jérémie Lippmann
    URSS, 1979: o incursiune in lumea brutala si absurda din spatele Cortinei de Fier (unde evreii care incercasera sa paraseasca teritoriul sovietic sunt hartuiti fara mila de catre reprezentantii regimului totalitar), prin intermediul a doi tineri francezi, turisti ziua si clandestini noaptea.
    20:00 COMPETITIA INTERNATIONALA
    Paradjanov
    (Ucraina-Franta-Georgia-Armenia, 
    Regia: Serge Avedikian, Olena Fetisova
    Cu: Serge Avedikian, Yuliya Peresild, Zaza Kashybadze
    Un regizor genial, dar rebel si, ca atare, incomod pentru puterea sovietica. Un film biografic despre ascensiunea si decaderea, gloria si mizeria, vrajmasiile si peregrinarile din viata unui cineast legendar.

    The Square

    Cinema Union
    PANORAMA – POLITIA POLITICA
    18:00 Program EYE ON FILMS
    Cartita / The Mole / Kret
    (Polonia-Franta, 2011)
    Regia: Rafael Lewandowski
    Cu: Borys Szyc, Marian Dziedziel, Magdalena Czerwinska, Wojciech Pszoniak
    Este posibil ca un lider al miscarii muncitoresti „Solidaritatea” sa fi fost de fapt un informator al Securitatii comuniste? Atunci cand eroii sunt coborati de pe piedestalul lor, orice se poate intampla, iar noile realitati sunt cu atat mai greu de acceptat, cu cat e vorba de un membru al propriei tale familii. O investigatie sinonima cu un dureros drum catre adevar.
    20:00 Dragii mei prieteni turnati / Drága besúgott barátaim / Dear Betrayed Friends
    (Ungaria, 2012)
    Regia: Sára Cserhalmi
    Cu: János Derzsi, György Cserhalmi, Anna Györgyi
    In Ungaria, la peste doua decenii de la inlaturarea regimului comunist, reteaua de fosti informatori si legea lustratiei sunt in continuare subiecte-tabu. Filmul abordeaza fara prejudecati tema inca delicata a relatiilor dintre turnatori si turnati.
    Vineri, 11 aprilie
    Cinema Studio
    14:00 COMPETITIA INTERNATIONALA
    Clandestinii / Friends from France / Les Interdits
    (Franta-Rusia-Canada-Germania, 2013)
    Regia: Philippe Kotlarski, Anne Weil
    Cu: Soko, Jérémie Lippmann
    16:00 COMPETITIA INTERNATIONALA
    Paradjanov
    (Ucraina-Franta-Georgia-Armenia, 
    Regia: Serge Avedikian, Olena Fetisova
    Cu: Serge Avedikian, Yuliya Peresild, Zaza Kashybadze
    18:00 COMPETITIA INTERNATIONALA
    Zgomot in cartier / O Som ao Redor / Neighbouring Sounds
    (Brazilia, 2012)
    Regia: Kleber Mendonça Filho
    Cu: Gustavo Jahn, W.J. Solha
    Intre opresori si oprimati s-a incheiat de mult un armistitiu, insa Brazilia din acest subtil film-metafora se afla inca in plin Razboi Rece. Va invitam sa descoperiti un giuvaier ascuns, asa cum considera acest debut importantul critic si teoretician american David Bordwell.
    20:00 COMPETITIA INTERNATIONALA
    ingerul mortii / Wakolda / The German Doctor
    (Argentina-Franta-Spania-Norvegia, 2013)
    Regia: Lucía Puenzo
    Cu: Natalia Oreiro, Diego Peretti, Àlex Brendemühl
    In 1960, membrii unei familii argentiniene descopera cu groaza ca un temut medic nazist, responsabil pentru experimente teribile avandu-i drept cobai pe evreii de la Auschwitz si cautat cu disperare de agentii israelieni, le este vecin. Filmul, bazat pe un cutremurator caz real si adaptat dupa un bestseller semnat chiar de catre regizoare, are la activ numeroase selectii si distinctii internationale importante.
    Cinema Elvira Popescu
    15:00 PANORAMA – Program EYE ON FILMS
    Super Trash
    (Franta, 2013)
    Regia: Martin Esposito
    Cu: Martin Esposito
    Cel mai stralucitor spectacol din lume nu e lipsit de controverse, gunoiul fiind, ca de fiecare data, ascuns sub pres. Presul e covorul rosu de la Cannes, metafora a unei societati superficiale, care, de dragul propriului confort, se sinucide, incetul cu incetul si cu zambetul pe buze.
    17:00 Sacul cu faina / Le Sac de farine / The Bag of Flour
    (Belgia-Maroc-Franta, 2012)
    Regia: Kadija Leclere
    Cu: Hafsia Herzi, Hiam Abbass, Smain Fairouze
    Drama cu elemente autobiografice a unei tinere femei care, dupa ce cunoscuse privilegiile vietii fara griji din Occident in anii ’70, a ajuns intr-o foarte saraca tara africana, care, un deceniu mai tarziu, se afla in plina „revolutie a foamei”.
    19:00 Complot pentru Mandela / Plot for Peace
    (Africa de Sud, 2013)
    Regia: Carlos Agulló, Mandy Jacobson
    Cu: Jean-Yves Ollivier, Nelson Mandela
    Cand guvernele renunta sa mai caute o solutie si razboaiele se hranesc din inertie, cand marile puteri mondiale vad in tarile mici doar o piata de desfacere, lupta unui om poate aduce libertatea unei natiuni. Acest documentar fascinant despre un intreprinzator a carui afacere a devenit pacea ne dezvalui, pentru prima data, culisele eliberarii lui Nelson Mandela si ale sfarsitului apartheid-ului.
    21:00 MASTERCLASS
    „Interferente ale politicului in cinematografia romaneasca”
    Conferinta sustinuta de scriitorul, ziaristul si filmologul Cristian Tudor Popescu
    Sambata, 12 aprilie
    Cinema Studio
    14:00 COMPETITIA INTERNATIONALA
    Zgomot in cartier / O Som ao Redor / Neighbouring Sounds
    (Brazilia, 2012)
    Regia: Kleber Mendonça Filho
    Cu: Gustavo Jahn, W.J. Solha
    16:00 COMPETITIA INTERNATIONALA
    Ingerul mortii / Wakolda / The German Doctor
    (Argentina-Franta-Spania-Norvegia, 2013)
    Regia: Lucía Puenzo
    Cu: Natalia Oreiro, Diego Peretti, Àlex Brendemühl
    18:00 COMPETITIA INTERNATIONALA
    Foc in vine / Fire in the Blood
    (India, 2013)
    Regia: Dylan Mohan Gray
    Cu: William Hurt, Bill Clinton, Desmond Tutu
    Documentarul, remarcat la Sundance si premiat in alte festivaluri importante, abordeaza curajos un subiect aproape incredibil: „genocidul medicamentelor”, prin care marile companii farmaceutice occidentale au pecetluit soarta a milioane de africani si asiatici infestati cu HIV.
    20:00 COMPETITIA INTERNATIONALA
    Jumatate de soare / Half of a Yellow Sun
    (Marea Britanie-Nigeria, 2013)
    Regia: Biyi Bandele
    Cu: Chiwetel Ejiofor, Thandie Newton, Joseph Mawle
    Debutul regizoral al cunoscutului prozator, dramaturg, jurnalist si comentator britanic, de origine nigeriana Biyi Bandele beneficiaza de un scenariu adaptat dupa un bestseller premiat si de o distributie de Oscar. O emotionanta drama romantica pe fundalul sangerosului razboi civil care a avut loc in Nigeria la sfarsitul deceniului sapte.
    Cinema Elvira Popescu
    PANORAMA
    13:00 EU 013, ultima frontiera / EU 013, L’Ultima frontiera / EU 013, The Last Frontier
    (Italia, 2013)
    Regia: Alessio Genovese
    Primul documentar care reuseste sa patrunda in lumea cruda a centrelor de identificare si expulzare din Italia, in care mii de cetateni straini pot fi retinuti chiar si un an si jumatate fara a se fi facut vinovati de vreo infractiune sau fara a fi fost condamnati de vreun judecator.
    14:30 PROGRAM EYE ON FILMS
    Politica intimitatii / Doutes – Chronique du sentiment politique / Left Over – Intimate Politics
    (Franta, 2013)
    Regia: Yamini Lila Kumar
    Cu: Christophe Barbier, Benjamin Biolay, Lara Guirao, Suliane Brahim
    Cateodata, politica poate fi mai mult decat terenul pe care se manifesta ideologii si se exprima convingeri personale. Politica ne insoteste pretutindeni, chiar si in pat: ea poate uni, poate duce la despartiri si, uneori, chiar ucide.
    16:00 1914-2014 ILUZIE SI TEROARE: PRIMUL RAZBOI MONDIAL
    (Eveniment organizat de Fondul Franco-German Elysée, Institutul Francez, Institutul Goethe si Arhiva Nationala de Filme – Cinemateca Romana)
    Iluzia cea mare / La Grande illusion
    (Franta, 1937)
    Regia: Jean Renoir
    Cu: Jean Gabin, Pierre Fresnay, Marcel Dalio, Erich von Stroheim
    Considerat o capodopera a cinematografului mondial, filmul lui Jean Renoir ne prezinta povestea unui grup de soldati francezi luati prizonieri de germani in timpul Primului Razboi Mondial.
    18:30 NORD SI SUD
    Securitate nationala / Namyeong-dong 1985 / National Security
    (Coreea de Sud, 2012)
    Regia: Chung Ji-young
    Cu: Park Weon-sang, Lee Kyeong-yeong
    In urma cu trei decenii, un lider al miscarii democratice din Coreea de Sud este arestat si torturat fara mila, in temutul centru de interogare Namyeong-dong, pentru a-si marturisi colaborarea cu comunistii din Nord. Peste ani, el isi reintalneste tortionarul.
    20:30 NORD SI SUD 
    Coreea de Nord, nimic de invidiat / North Korea – Nothing to Envy
    (Romania, 2013)
    Regia: Adelin Petrisor
    Proiectie urmata de discutie cu realizatorul filmului
    Un film documentar semnat de unul dintre cei mai cunoscuti reporteri romani, Adelin Petrisor, dupa vizita pe care a facut-o in 2012 in cel mai dur lagar comunist inca existent in lume – Coreea de Nord –, alaturi de colegul sau de la TVR, cameramanul Catalin Popescu. Cei doi au fost primii jurnalisti TV romani carora li s-a permis accesul dupa 1989 in tara izolata de restul lumii. Experienta lor s-a mai concretizat in publicarea albumului de fotografii „Coreea de Nord, un lagar cat o tara” si a volumului non-fictional „Tara cu un singur gras”.
    Duminica, 13 aprilie
    Cinema Studio
    15:00 COMPETITIA INTERNATIONALA
    Foc in vine / Fire in the Blood
    (India, 2013)
    Regia: Dylan Mohan Gray
    Cu: William Hurt, Bill Clinton, Desmond Tutu
    17:00 COMPETITIA INTERNATIONALA
    Jumatate de soare / Half of a Yellow Sun
    (Marea Britanie-Nigeria, 2013)
    Regia: Biyi Bandele
    Cu: Chiwetel Ejiofor, Thandie Newton, Joseph Mawle
    20:00 GALA DE INCHIDERE (include acordarea premiilor Cinepolitica 2014)
    inapoi in 1942 / Yi jiu si er / Back to 1942
    (China, 2012)
    Regia: Feng Xiaogang
    Cu: Adrien Brody, Tim Robbins, Guoli Zhang, Hanyu Zhang, Wei Fan
    Cand razboiul trebuie castigat cu orice pret si alternativele sunt a-ti hrani soldatii sau a salva vietile civililor (de ordinul milioanelor si unii, si altii), ce alegi? Aceasta superproductie istorica, semnata de cineastul supranumit „Spielberg al Chinei” si inscrisa in cursa pentru Oscarurile de anul acesta, ne prezinta radiografia dramatica a acestei alegeri imposibile.
    Poster_Cinepolitica 2014
  • Imperiul de cărămidă

    Moara lui Assan, construita in anul 1853, este prima moara cu aburi din Romania. Moara se afla in Bucuresti, in zona Obor-Lizeanu. In prezent, se afla intr-un stadiu avansat de degradare. Moara lui Assan este clasificata in evidentele Ministerului Culturii si Cultelor ca fiind monument istoric de valoare nasionala si face parte din patrimoniul industrial. 

    Moara a fost intemeiata de negustorii George Assan (1821–1866) si Ion Martinovici (1820–1882). Recent, ansamblul de cladiri a suferit doua distrugeri semnificative: in mai 2008, un incendiu care a ars 90% dintr-un corp secundar al fabricii si in ianuarie 2012, prabusirea acoperisului si a unui perete din corpul principal ca urmare a furturilor sussinute de materiale din structura de rezistensa a cladirii, posibile din cauza faptului ca situl nu este supravegheat. 

    RTEmagicC_moara-assan-foto-istorica.jpg

    DISTRUGERI DUPA 1990 

    Primele distrugeri ale ansamblului Moara lui Assan au fost semnalate autoritatilor incepand cu anul 1995. Au fost scoase cercevelele ferestrelor, splendid lucrate in fier forjat, precum si alte elemente decorative din zinc si plumb de la acoperitoare si turnuri. Placile de identificare a monumentului au fost smulse de persoane neidentificate. Arhiva si mobilierul de valoare, ramas de la fostii proprietari ai fabricii au fost valorificate ilegal de persoane lipsite de scrupule. Utilajele fabricate la Viena inainte de anii 1900 au fost dezmembrate si vandute la fier vechi cu toate ca erau piese de o deosebita valoare pentru istoria tehnicii. In prima jumatate a anului 2005 au inceput demolari executate in mare graba si fara autorizatiile necesare la unele corpuri de cladiri ale ansamblului, dar si distrugerile deliberate provocate unor stalpi si pereti chiar ai morii propriu-zise transformand intr-o ruina acest monument istoric. In noaptea 13-14 mai 2008 cladirea a fost afectata de un incendiu de proportii, care a fost stins dupa aproximativ trei ore. Ultimele daune au fost provocate de incendiul din 7 iunie 2012 care a izbucnit la nivelul acoperisului unui turn al fostei fabrici de ulei din complex.

    Moara_lui_assan_arsa

    sursa foto: wikipedia.org

  • De profesie Român: Amza Pellea

    Amza Pellea  a fost unul dintre cei mai importanti actori romani, distingandu-se atat in teatru cat si in film. A fost interpretul lui Nea Marin, binecunoscutul personaj de sorginte populara care i-a relevat atat de bine disponibilitatile pentru comedie.
    S-a nascut la Bailesti intr-o familie cu cinci copii, tatal sau s-a numit tot Amza Pellea si a fost directorul cooperativei "Munca Noastra" din Bailesti in anul 1933. A absolvit cursurile Colegiului National Carol I din Craiova. Un reprezentant al Promotiei de aur a teatrului romanesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul National din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie si Teatrul National din Bucuresti, unde s-a impus ca unul dintre actorii cei mai dotati ai scenei romanesti. A fost profesor la IATC.
    Pe scena craioveana realizeaza, in perioada stagiaturii de trei ani (1957-1959), nu mai putin de 14 roluri, intre care Jack Worthing (Ce inseamna sa fii onest, de Oscar Wilde), Vedernikov (Ani de pribegie, de Aleksei Arbuzov), Vladica Ilarion (Tudor din Vladimiri, de Mihnea Gheorghiu), Comandantul vasului (Tragedia optimista a lui Vsevolod Visnevski), Bepe (Galcevile din Chioggia, de Carlo Goldoni), Horatio (Hamlet de Shakespeare), Colonelul Dobre (Ecaterina Teodoroiu de Nicolae Tautu), Otto Katz (Soldatul Svejk de Jarolav Hasek), Esteban (Fantana turmelor de Lope de Vega).
    Pe scena Teatrului de Comedie creaza alte personaje, printre care Brettschneider (Svejk in al doilea razboi mondial de Brecht – 1962), Pietro (Umbra de E. Svart – 1963), Manole (Somnoroasa aventura, de Teodor Mazilu – 1964), Subcomisarul (Capul de ratoi de G. Ciprian – 1966), Platonov (Un Hamlet de provincie de Cehov – 1967), Voievodul Basarab (Croitorii cei mari din Valahia de Al. T. Popescu – 1969), Noah (Arca bunei sperante de I.D. Sarbu – 1970), Hrisanide (Interesul general, de Aurel Baranga – 1972), Hickok (Buffalo Bill si indienii, de A. Kopit – 1973), "inginerul" din Nic Nic.
    Pe scena Teatrului National din Bucuresti da viata lui Petre Dinoiu (Comoara din deal, de Corneliu Marcu – 1977) si lui Vlad Tepes (A treia teapa, de Marin Sorescu – 1979).
    Ultimul rol creat la teatru il readuce pe scena Teatrului de Comedie, realizand – in regia lui Gheorghe Harag – personajul batranului mosier Muromski in Procesul de Suhovo-Kobilin – 1983.

    amza-pellea-928374l

    ***

    ”Sunt un mare iubitor de poezie. Iubesc cuvantul, sensibilitatea in stare pura de cristal. Dealtfel, am o memorie afectiva si tin minte enorm de multe poezii. Cuvintele imi sunt desteptate, readuse pe buze, de o anume stare sufleteasca pe care mi-a declansat-o initial o poezie.” 

    ***
    ”Televiziunea este intr-un fel o pacoste: te face popular in cinci minute, pentru ca vrand-nevrand, te baga in casa omului. Dupa ce-am jucat in Mihai Viteazul, unii trecatori ma aratau cu degetul: „uite-l pe Amza Pellea!“. Dupa ce-am aparut la televiziune, altii, mai multi, ma aratau familiar: „uite-l pe Nea Marin!“ Fusesem in vizita, in casa lui, statusem de vorba cu el, in halat si in papuci. In general, televiziunea solicita mai mult pe actor. Un lucru spus in fata camerelor de luat vederi, are mai mult haz pe scena. De fapt, eu la televiziune improvizez.” 

    ***

    ”Avem destul de multi spectatori inca nerafinati, inca nepregatiti. Nu trebuie sa dam cu barda in public. El e dispus sa vada orice, dar trebuie sa si inteleaga. Cred ca in spatele modernismului, a cautarilor teribiliste se ascund de fapt neputinte. Ce inseamna ca esti neinteles? Inseamna ca n-ai gasit mijloacele de a te face inteles.”

    ***

    ”Cred ca si eu am devenit cunoscut ca actor datorita filmului. In ”Setea” am avut un rolisor mic. Se pare ca am fost remarcat de specialisti in ”Tudor”, unde jucam pe unul din capitani. Am mai aparut in diverse filme de la ”Neamul soimarestilor” la ”Haiducii”; au urmat ”Dacii”, film in care mi s-au relevat probleme mai complexe. Abordam un personaj despre care spectatorii aveau o imagine preconceputa. Aceeasi problema, amplificata, m-a ingrozit atunci cand s-a apropiat turnarea filmului ”Mihai Viteazul”. Nu puteam nici sa abordez doar datele legendei eroului, nici sa ma suprapun personajului. Cautam puntile de trecere. Munca meticuloasa, complexa. Trebuia calculat totul, de la expresia fetei la ritmul pasilor.”

    ***

    Interviu  Amza Pellea – Despre nastrea lui Nea Marin

    AMZA PELLEA: "S-ar putea sa existe pericolul ca oamenii sa uite sa rada si sa planga."

    invitat in emisiunea lui Florin Piersic, in anul 1979:

    sursa: ziarulmetropolis.ro/ agerpress.ro/ cinemagia.ro/ wikipedia.org

  • De profesie Român: Romulus Vulpescu

    Romulus Vulpescu s-a nascut pe 5 aprilie 1933, la Oradea, si a fost poet, scriitor, traducator, editor si publicist. A incetat din viata la varsta de 79 de ani pe 18 septembrie 2012.
    A urmat, la Bucuresti, scoala primara, liceele “Sf. Andrei” (1939 – 1948) si “Gh. Sincai” (1948 – 1951), unde a frecventat clasele X-XI la seral, in paralel cu o scoala profesionala (1950 – 1951), devenind si strungar calificat.
    S-a inscris apoi la Facultatea de Filologie, sectia Limba si literatura romana, a Universitatii din Bucuresti, pe care a absolvit-o in 1955.
    Dupa absolvire, a lucrat ca redactor la Editura de Stat pentru Literatura si Arta (1955 – 1960) si la Editura pentru Literatura Universala (1961 – 1964) si la revista Luceafarul (1964 – 1965). A fost, totodata, secretar literar si director adjunct la Teatrul “Barbu Delavrancea” (1967 – 1969), dar si muzeolog la Muzeul Literaturii Române. Intre anii 1973 si 1989 a fost secretar la Uniunea Scriitorilor din România, iar intre anii 1990 si 1991 a fost director al Teatrului Mic din Capitala.
    A fost senator in legislatura 1990 – 1992 si membru in Consiliul National al Audiovizualului intre anii 1994 si 1998.

    ***

    ”Pentru mine, literatura nu e ca si cum m-as duce la slujba. M-am dus insa la slujba ani buni, imi cistigam piinea, semnam condica. Dar nu am considerat niciodata scrisul o meserie. E o placere! Nu cer sa-mi dai bani ca beau cafea sau ca maninc o prajitura. La fel de dezinteresat sunt si in ceea ce priveste scrisul!”

    ***

    "In legatura cu lipsa de instruc­tiune. Singurul dezavantaj al celor care stiu carte si se exprima corect gramatical este ca ajung, fara sa-si dea seama, sa nu mai stie ce-i corect. Omul care stie ca nu se pune virgula intre subiect si predicat, care stie cand se scrie «mi-au» cu cratima si cind «miau» ca pisica, ajunge, poate, sa spu­na, la un moment dat, «ei este multi». Exagerez… dar presiunea majoritatii agramate este mai mare decit rezistenta."

    ***

    "Literatura originala – poezie, proza, dramaturgie – au scris multi, mai bine sau mai prost. Eu sint unul dintre ei. Cine ga­ran­teaza ca peste 100 de ani, daca vii­torul omenirii va exista, lumea o sa se bata pentru un volum de poezii al lui Romulus Vulpescu? Nicolae Ma­nolescu nici nu m-a inclus in «Istoria literaturii» sale, dar sint si absente care onoreaza. Lumea insa  – sper – va vrea sa citeasca si peste 100 de ani si Rabelais, si Jarry, si Villon. Si atunci nu-i mai bine sa exist prin ei? Nu e problema sa durez eu, ci sa dureze ei! Sa aiba cine sa-i citeasca nu mai e problema mea. De-aia spun eu ca li­teratura n-o face numai scriitorul…"

    ***

    In fiecare zi, ne batem joc
    De pasari, de iubire si de mare, 
    Si nu bagam de seama ca, in loc, 
    Ramine un desert de disperare.
    Ne amageste lenea unui vis
    Pe care-l anulam cu-o sovaire;
    Ne reculegem intr-un cerc inchis
    Ce nu permite ochilor s-admire;
    Ne rasucim pe-un asternut posac, 
    insingurati in doi, din lasitate, 
    Mintindu-ne cu guri care prefac
    In zgura sarutarile uzate;
    Ne pomenim prea goi intr-un tirziu, 
    Pe-o nepermis de joasa treapta trista:
    Prea sceptici si prea singuri, prea-n pustiu, 
    Ca sa mai stim ca dragostea exista.
    In fiecare zi, ne batem joc
    De pasari, de iubire si de mare, 
    Si nu bagam de seama ca, in loc, 
    Ramine un desert de disperare. 

    In fiecare zi – Romulus Vulpescu

    sursa: evz.ro; Q Magazine; adevarul.ro, jurnalul.ro; wikipedia.ro 
    sursa foto: jurnalul.ro 

  • Mircea Daneliuc, în marea galerie a Profesioniștilor

    Sambata, 5 aprilie, de la ora 22.00, la TVR1, cineastul Mircea Daneliuc este invitatul special al emisiunii Profesionistii, talk-show-ul cultural cu cea mai mare audienta din Romania. 
    Nu ratati dialogul incitant pe care Eugenia Voda il propune bine-cunoscutului regizor si scenarist a peste 20 de filme savurate de publicul larg, dintre care Croaziera, Proba de microfon, Glissando, Senatorul melcilor. Mircea Daneliuc a semnat regia a patru spectacole de teatru jucate in toata tara si este autorul a 14 volume de proza si dramaturgie.


    Editura Adenium
    a publicat in 2013, in Colectia Punct RO. Proza, doua dintre cartile lui Mircea Daneliuc. Este vorba despre cel mai recent volum, Ca un gratar de mici – Un picior de plai, cu spitul, care l-a determinat pe Alexandru Petria sa afirme ca in stilul scriitoricesc al lui Daneliuc „e aceeasi taietura nervoasa ca in filmele lui, care te subjuga si te provoaca sa gandesti, n-are cum sa te lase indiferent, ori il injuri, ori iti place, caldutul n-are loc in pagini, aceeasi atentie la detalii, asezonata cu ironie, cinism si sarcasm”. In romanul Pisica rupta (editia a doua, revazuta si adaugita), Daneliuc pune la bataie o poveste spumoasa despre viata (pana acum) secreta a cineastilor romani din vremurile cand pelicula de film se dadea la ratie, exact la fel ca painea si salamul de soia. Volumul de interviuri Convorbiri cu Mircea Daneliuc (semnat de Alexandru Petria), publicat tot in 2013, a intrat in timp record, asemenea celor doua titluri deja amintite, in galeria bestsellerurilor marca Adenium. In curand, la aceeasi editura va aparea o noua carte care poarta amprenta scriitoriceasca a lui Mircea Daneliuc, Strigoi fara tara (editia a doua, revazuta). 

    Editia de anul acesta a Festivalului „Serile Filmului Romanesc – Timpul”, organizata de Asociatia Studentilor Jurnalisti (ASJ Iasi) si Revista de Cultura Contemporana TIMPUL, ii este dedicata lui Mircea Daneliuc. Despre toate acestea si despre multe altele, in emisiunea de sambata, care se va difuza si pe portalul video al TVR, www.tvrplus.ro, unde se regaseste intreaga colectie de emisiuni.

    danieluctvr

  • „Lista lui Alex. Ştefănescu“ debutează cu romanul Paraclet, de Freddy Gârbaci

    Editura Allfa anunta aparitia romanului Paraclet, de Fredy Garbaci. Romanul este publicat in cadrul Listei lui Alex Stefanescu, un proiect nou si independent sub umbrela colectiei Strada Fictiunii.
    Paraclet este un thriller alert, intens, poetic, naucitor, cu ramificatii culturale uimitoare si cu accente suprarealiste. Comunismul si liberalismul corporatist sunt privite ca doua piste false intr-un labirint al absurdului social ce pare fara miza si fara iesire.
    Alex. Stefanescu despre Paraclet:
    In Bucuresti au aparut dupa 1989 cateva turnuri de beton si sticla. Ele sunt un fel de zgarie nori la proportiile Romaniei. Au lifturi transparente, care transporta in sus si in jos barbati tepeni cu costum si cravata si femei cu parul vopsit in culori metalizate, ca ale masinilor de lux care asteapta in parcarile din apropiere. Cine sunt barbatii si femeile care populeaza birourile numeroase din aceste turnuri?? Cu ce se ocupa?? Ce e in sufletul lor?? De ce simuleaza relaxarea, desi isi consulta mereu ceasurile?? De ce sunt de o politete desavarsita, daca nu le pasa niciodata unora de altii?? La toate aceste intrebari si la multe altele raspunde Freddy Garbaci in romanul Paraclet.“. 
    Avocatul Raul Bodea se vede prins in iuresul unei confruntari acerbe intre potentatii pietei financiare, care sunt in stare sa calce si pe cadavre in goana lor dupa profituri veroase. Viata aparent asezata a eroului devine un iad, dar deodata furtuna se risipeste si locul ei este luat de o stranie vacanta de Craciun, pe care Raul o petrece cu Ligia, o colega de breasla de care s-a indragostit. Dupa vacanta lucrurile incep sa mearga mai bine, confruntarea rechinilor financiari se apropie de final, viata revine la normal, iar frumoasa Ligia incepe sa il faca pe Raul sa creada ca fericirea este posibila si pentru el. Dar nu cumva toate aceste schimbari miraculoase sunt doar o iluzie?
    Freddy Garbaci este un povestitor innascut. Scriitura lui plina de umor si sensibilitate il farmeca pe cititor, care va lega cu personajele o prietenie ce se intinde mult dupa finalul romanului.
    Freddy Garbaci (n. 1971) a fost judecator stagiar, apoi avocat. Scrisul a aparut dintr-o chemare interioara enigmatica. A scris despre piata de capital (Societati comerciale detinute public), despre dispute juridice din Casa Regala (Exequatur), despre fotbal (Alb si albastru) si despre lumea celor care pretind ca impart dreptatea (Huta in talerele balantei). 

    Garbaci - Paraclet FINAL

    Lista lui Alex. Stefanescu“ isi propune promovarea scriitorilor romani contemporani in galeria de onoare a unei colectii cu o vasta panoplie de autori contemporani, proveniti de pe toate continentele lumii. 
    Mi-e dor de vremea cand nu eram critic literar si citeam literatura din placere, nu din
    obligatie profesionala. Cu gandul la acea vreme am acceptat cu entuziasm invitatia pe care mi-a adresat-o Editura ALL de a coordona o colectie intitulata „Lista lui Alex. Stefanescu”.
    Voi include in colectie numai carti care imi plac, indiferent daca sunt scrise de celebritati sau necunoscuti, de tineri sau batrani, de oameni cu studii universitare sau autodidacti, de prieteni sau dusmani. Nu ma intereseaza biografiile autorilor, pentru mine conteaza doar opera lor. Nuferii dintr-o mlastina nu sunt mai prejos decat trandafirii dintr-o gradina.
    Si mai este ceva. Voi da toata atentia acelor autori pe care nu-i sustine nimeni, nefiind abili sau influenti. La noi s-a creat in timp, de la sine, fara sa fi existat vreun plan diabolic in acest sens, un sindicat al succesului, care functioneaza cu o precizie nefasta. Daca nu esti bine plasat in societate, daca nu poti sa oferi vreun serviciu in schimb sau daca nu esti agresiv, nu ai nicio sansa sa fii publicat, ceea ce inseamna ca textele tale, fie si admirabile, nu vor ajunge niciodata la cititori.
    In colectia mea voi primi oaspeti de seama, dar le voi acorda azil literar si unor autori marginalizati. Deviza acestei colectii este aceea pe care am adoptat-o inca de la inceputul carierei mele de critic literar: „Hai sa ne bucuram impreuna de frumusetea literaturii!“ 
                                                                       Alex. Stefanescu, scriitor si critic literar
    Strada Fictiunii este o colectie de literatura universala a Editurii ALLFA, parte a Editurilor ALL. O colectie urbana, cosmopolita, eterogena, perfect racordata la prezent, Strada Fictiunii are patru sectiuni: Clasic, Contemporan, Crime si Bestseller. Aceasta colectie poate fi usor imaginata ca o strada cu arhitectura eclectica, pe care modernitatea si traditia se imbina perfect. O strada cu care s-ar putea mandri orice metropola din peisajul literar al lumii si unde locuiesc fascinantii magicieni ai povestirii din ultimul secol.
  • Poliția politică, Nelson Mandela și deșeurile de la Cannes – programul Eye on Films la Cinepolitica

    Cinci filme intense pe subiecte ca politia politica, anii de inchisoare ai lui Nelson Mandela, consecintele consumerismului si intruziunea politicului in vietile personale vor fi proiectate la Festivalul International de Film Cinepolitica (8 – 13 aprilie), in sectiunea Panorama, intr-o subsectiune dedicata Eye on Films. 
    Infiintata in 2011, Eye on Films este o retea unica de profesionisti, care se asigura ca filmele cineastilor incepatori – primul si/sau al doilea lungmetraj – ajung sa fie proiectate in festivaluri, in cinematografe, la televiziuni sau pe alte suporturi. Dezvoltat cu sprijinul programului MEDIA Mundus, Eye on Films are parteneriate cu 46 de festivaluri si 40 de distribuitori. La Cinepolitica 2014 pot fi vazute cinci dintre cele mai puternice filme recente regizate de debutanti, din portofoliul retelei. 
    Selectat in peste 40 de festivaluri si distins cu Premiul special al juriului la Locarno, in 2011, tulburatorul film israelian Politistul/ Policeman/ Ha-shoter, in regia lui Nadav Lapid, exploreaza conflictul arabo-israelian. Unui soldat din trupa de elita, anti-tero, a Israelului, ii sunt zdruncinate toate convingerile cand intalneste o grupare de strada radicala si extrem de violenta. „O drama politica puternica si indraznet conceputa”, potrivit „The Hollywood Reporter”, Policeman va rula miercuri, 9 aprilie, de la ora 20.00, la Cinema Union.

    Policeman2

    In cateva zeci de festivaluri a fost proiectat si Cartita/ The Mole/ Kret (Polonia-Franta, 2011), de Rafael Lewandowski, inclus in Panorama, in subsectiunea Politia politica. Un tanar descopera pe prima pagina unui ziar, la intoarcerea in tara, chipul tatalui sau, sub titlul „Tradatorul”. Erou al miscarii muncitoresti „Solidaritatea”, tatal sau este banuit ca ar fi fost, de fapt, un informator al Securitatii. Un linsaj mediatic si o investigatie incep simultan intr-o tara in care adevaruri importante n-au fost inca spuse. 

    The Mole1

    In aceeasi subsectiune va rula si un film din afara calupului Eye on Films, dar pe acelasi subiect: debutul Dragii mei prieteni turnati / Drága besúgott barátaim, de Sára Cserhalmi. In Ungaria, la peste doua decenii de la inlaturarea regimului comunist, reteaua de fosti informatori si legea lustratiei sunt in continuare subiecte tabu. Filmul abordeaza, fara prejudecati, tema inca delicata a relatiilor dintre turnatori si turnati. Drama psihologica a avut premiera la Karlovy Vary. Cele doua filme vor rula joi, pe 10 aprilie, la Cinema Union.

    Dragii mei prieteni turnati

    Instalati-va bine in scaunele voastre si priviti: veti avea parte de o experienta bizara, undeva intre senzatia de inec si dorinta de a iesi vii de acolo”, scria „Libération” despre Super Trash, adus in premiera la Cinepolitica. Regizorul Martin Esposito a petrecut 18 luni in preajma unei gropi de gunoi uriase de langa Cannes – aceeasi unde organizatorii festivalului arunca, de trei ori pe zi, un covor rosu care nu se degradeaza – pentru a trage un semnal de alarma in privinta consumerismului. Filmul va rula vineri, 11 aprilie, de la 15.00, la Cinema Elvira Popescu.

    Super-Trash

    Complot pentru Mandela / Plot for Peace, de Carlos Agulló si Mandy Jacobson, este un documentar fascinant ce dezvaluie culisele eliberarii lui Nelson Mandela si ale sfarsitului apartheid-ului. Pentru prima data, fosti sefi de stat, generali, diplomati, spioni si activisti dau detalii nestiute pana acum. Cheia improbabila a celulei de inchisoare a lui Mandela a fost, se pare, un misterios om de afaceri din Franta, cu numele de cod „Monsieur Jacques” in documentele clasificate. Filmul va rula vineri, 11 aprilie, de la 19.00, la Cinema Elvira Popescu.

    Plot for Peace

    Politica ne insoteste pretutindeni, chiar si in pat – e premiza de la care pleaca Politica intimitatii/ Doutes – Chronique du sentiment politique, in regia lui Yamini Lila Kumar. Filmul urmareste felul in care vietile intime a doua cupluri reflecta climatul politic din Franta, sondandu-le mereu, in acelasi timp, propriile crezuri politice si modul in care ele evolueaza. Sambata, 12 aprilie, documentarul poate fi vizionat la Cinema Elvira Popescu, de la 14.30
    Politica intimitatii

    Festivalul International de Film Cinepolitica va avea loc intre 8 si 13 aprilie, la Cinema Studio, Elvira Popescu si Union. 

    Poster_Cinepolitica 2014